Connect with us

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Declarația Schuman a transformat o Europă divizată și distrusă de război în casa comună care găzduiește peste 450 de milioane de cetățeni europeni

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Declarația Schuman a transformat o Europă divizată și distrusă de război în casa comună care găzduiește peste 450 de milioane de cetățeni europeni, este mesajul transmis de eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), cu prilejul Zilei Europei, sărbătorită pe 9 mai.

 

Mai departe, eurodeputatul PPE explică modul în care au fost puse bazele Uniunii Europene în urmă cu 72 de ani.

„În 1950, cărbunele reprezenta aproape 70% din consumul de energie al Europei de Vest, iar oțelul constituia principala materie primă pentru industrie și armament. Ingenioasa idee a comisarului francez al planului, Jean Monnet, se transformă, pe 9 mai 1950, în Declarația surprinzătoare a ministrului francez de externe, Robert Schuman. Franța propune Germaniei să pună în comun cărbunele și otelul, astfel încât un nou război franco-german să devină inimaginabil și imposibil. O Înaltă Autoritate, instituție colegială, alcătuită din personalități independente, autonomă din punct de vedere financiar, urmează să gestioneze cele două industrii. Reacțiile la declarația Schuman variază de la „o nouă înțelegere între patronii din industria siderurgică”, la „un prim pas spre o declarație de război împotriva blocului sovietic”. Oferta de parteneriat, adresată de Franța, Germaniei, este extinsă Italiei, Olandei, Belgiei și Luxemburgului, care semneaza împreună, pe 18 aprilie 1951, la Paris, Tratatul CECO – Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Declarația Schuman a transformat o Europă divizată și distrusă de război în casa comună, care, după 72 de ani, găzduiește peste 450 de milioane de cetățeni europeni”, explică eurodeputatul Dan Motreanu.

De asemenea, pentru mai multe detalii despre fondarea Uniunii Europene, eurodeputatul PPE trimite la site-ul europeana.eu care oferă gratuit acces la milioane de obiecte de patrimoniu cultural de la instituții din întreaga Europă.

La peste șapte decenii distanță și la o zi distanță după ce Europa a comemorat clipa istorică a celor 77 de ani scurși de când armele au tăcut, Germania nazistă a capitulat necondiționat, iar cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe bătrânul continent, UE marchează această zi într-un moment în care războiul a revenit în Europa, odată cu agresiunea militară ilegală și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie și întâmpinată cu decizii fără precedent la nivel european: sancțiuni împotriva Moscovei, izolarea internațională, alături de SUA și celelalte democrații ale lumii, a Rusiei și sprijinirea Ucrainei, inclusiv financiar, economic, umanitar și militar. Până în prezent, Uniunea Europeană a impus cinci valuri de sancțiuni Rusiei și se pregătește pentru cel de-al șaselea, Pachetele de sancțiuni vizează activele oficialilor ruși, inclusiv ale familiilor Putin și Lavrov, și a marilor oligarhilor ruși, principalele bănci rusești, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale la petrol și cărbune, precum și interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului. De asemenea, pentru prima dată în istorie, UE a deblocat sprijin financiar – 1,5 miliarde de euro în trei tranșe – pentru a furniza arme de luptă Ucrainei.

Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor închide în plenul Parlamentului European de la Strasbourg lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers lansat pe 9 mai 2021, tot de Ziua Europei.

Totodată, astăzi se împlinesc trei ani de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, în ceea ce a reprezentat primul summit european din istoria UE organizat chiar în solemna zi în care este celebrată Declarația Schuman, și dând naștere “Spiritului de la Sibiu” care statuează proejarea unei singure Europe, de la nord la sud și de est la vest.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030, a anunțat eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), după votul, de miercuri, din plenul Parlamentului European, asupra a două propuneri legislative cheie ale pachetului „Fit for 55”, respectiv revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM).

 

„Am votat astăzi la Bruxelles, două propuneri legislative care stau la baza pachetului Fit for 55 – menit să ajusteze politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE să scadă cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Este vorba, în primul rând, despre revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) (…) În al doilea rând, am votat pentru înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM)”, a afirmat eurodeputatul Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook.

ETS stimulează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția de energie electrică, a celor generate de industriile mari consumatoare de energie și de transportul maritim și aerian. Potrivit acestuia, principalele prevederi adoptate ieri se referă la:

  • Suplimentarea cu 2,5 % a Fondului pentru modernizare (în plus față de cele 2 % alocate în prezent – care reprezintă aproximativ €48 de miliarde până în 2030, la un preț de €75/tona de carbon). Fondul finanțează tranziția energetică a statelor membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, printre care și România.
  • Consolidarea Fondului de investiții în domeniul climei (fost Fond de inovare), cu obiectivul de a sprijini inovarea în domeniul tehnicilor, proceselor și tehnologiilor care contribuie în mod semnificativ la decarbonizarea sectoarelor din cadrul ETS;
  • Instituirea unui nou fond pentru sectorul maritim (Ocean Fund) care va sprijini investițiile în industria maritimă și în decarbonizarea acesteia;
  • Asigurarea unei piețe de comercializare a certificatelor de emisii echitabilă și funcțională, așa cum a dorit Grupul PPE, care prevede o intervenție mai rapidă pe piață în caz de volatilitate excesivă a prețurilor și o mai bună monitorizare;

În al doilea rând, în ceea ce privește înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM), Dan Motreanu explică că acesta „va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul în UE al unei game specifice de produse”.

„Ne asigurăm astfel că acțiunile ambițioase adoptate în UE în domeniul climei nu vor duce la relocarea industriei și a producției din statele europene în alte țări ale lumii care nu au o taxă pe carbon, precum cea din ETS. Scopul urmărit este de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de a spori astfel acțiunea internațională pentru atenuarea schimbărilor climatice”, a evidențiat eurodeputatul PPE.

Potrivit acestuia, principalele prevederi ale raportului CBAM se referă la:

  • Sectoarele acoperite: electricitate, fier și oțel, produse de rafinărie (benzină, motorină și kerosen), ciment, aluminiu, produse chimice organice de bază, hidrogen, polimeri și îngrășăminte;
  • Comisia Europeană va trebui să stabilească un calendar pentru includerea treptată în CBAM a tuturor mărfurilor acoperite de sectorul EU ETS până în 2030;
  • Introducerea treptată a CBAM în perioada 2027-2032 și implicit eliminarea treptată a alocării de certificate cu titlu gratuit pentru sectoarele și industriile europene vizate, cu o scădere redusă în primii ani (7% în 2027 și 9% în 2028) cu scopul de a nu prejudicia industria europeana în cazul în care CBAM nu funcționează eficient;
  • Menținerea competitivității exporturilor UE în țări terțe care nu au același nivel de taxare a carbonului (sau deloc) prin alocarea de certificate de emisii cu titlu gratuit pentru export.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Voi susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu va susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară. În acest sens, îi va cere comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să pună în discuție acest subiect în cadrul Comisiei Europene, a afirmat acesta, într-o postare pe Facebook.

 

Inițiativa eurodeputatului vine în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

„În calitate de europarlamentar, voi susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară. Voi cere Comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să pună în discuție acest subiect în cadrul Comisiei Europene. Comisia Europeană a propus deja modificarea Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie pentru redresarea post-pandemie a UE și finanțarea PNRR-urilor statelor membre, pentru a permite integrarea unor capitole dedicate REPowerEU în aceste planuri. În cadrul acestei modificări, este necesară și posibilitatea integrării securității alimentare. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina generează efecte economice care pot afecta securitatea alimentară. Vorbim de o amenințare nouă, care nu exista la momentul în care a fost elaborat Mecanismul de Redresare și Reziliență”, afirmă Dan Motreanu.

Demersul pe care îl pregătește este în strânsă legătură cu planurile Guvernului României.

„În această perioadă, președinția franceză a UE a trimis chestionare fiecăruia dintre statele membre cu privire la capitolul acesta de independență energetică. Noi, în cadrul acelui chestionar, am ridicat problema aceasta a securității alimentare. Încercăm să punem în discuția Comisiei Europene securitatea alimentară și măsurile pe care fiecare stat membru ar trebui să le adopte pentru reziliența sistemelor agricole și pentru tipurile de investiții specifice pe care fiecare țară îl are”, a declarat Marcel Ioan Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Dacă demersul României va avea succes, prin PNRR va putea fi finanțat inclusiv sistemul de irigații, mai spune eurodeputatul, care îl citează pe ministrul Boloș.

„România nu este în situația în care are o astfel de problemă cu privire la securitatea alimentară, țara noastră are un potențial agricol uriaș, care poate fi valorificat dacă asigurăm investițiile în infrastructură specifice, iar irigațiile, din acest punct de vedere, sunt o astfel de investiție. Discutăm și de alte tipuri de investiții specifice, cum ar fi cele legate de procesare, de sprijin acordat fermierilor sub diverse forme, inclusiv de calificarea resurselor umane pe domeniul acesta foarte important pentru România”, a precizat Marcel Ioan Boloș.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: La Congresul PPE, am votat, alături de colegii din toată Europa, pentru susținerea aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

România, Bulgaria și Croația au susținerea Partidului Popular European (PPE) pentru aderarea la spațiul Schengen, potrivit unui mesaj transmis, miercuri, de eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), pe Facebook. Totodată, acesta subliniază că cele trei țări au îndeplinit condițiile tehnice cerute pentru acest pas. 

 

„La Congresul PPE care se desfășoară la Rotterdam, am votat, alături de colegii din toată Europa, pentru susținerea aderării României, Croației și Bulgariei la spațiul Schengen. Toate condițiile au fost îndeplinite, locul României, Coației și Bulgariei este în spațiul Schengen. Aderarea României la spațiul Schengen este preocuparea noastră constantă, a parlamentarilor români din Grupul PPE din Parlamentul European”, scrie eurodeputatul Dan Motreanu, pe Facebook.

Mai exact, congresul PPE a adoptat o rezoluție de poziție în care își afirmă explicit sprijinul pentru aderarea României la spațiul Schengen.

„La propunerea PNL, congresul a votat un amendament potrivit căruia România, Croația și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen și așteaptă în continuare adoptarea deciziei de aderare în cadrul Consiliului. <<Locul Bulgariei, Croației și României este în spațiul Schengen, mai ales acum, când ne confruntăm cu multe provocări umanitare și de securitate la granițele UE>>, menționează rezoluția”, mai precizează eurodeputatul.

Tot miercuri, premierul Nicolae Ciucă a cerut, Rotterdam, sprijinul Partidului Popular European la nivelul tuturor instituțiilor UE pentru ca România să fie primită în spațiul Schengen.

Nicolae Ciucă a subliniat că România a îndeplinit deja criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen, lucru confirmat de Comisia Europeană și de Parlamentul European, care și-au exprimat în repetate rânduri sprijinul instituțional în vederea acestui pas.

În context, premierul a vorbit despre eforturile depuse de România pentru gestionarea valului de persoane care fug din calea războiului din Ucraina, de la invazia rusă din 24 februarie.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat Raportul privind situația spațiului Schengen în 2022, prin care a remintit importanța finalizării spațiului Schengen, solicitând statelor membre din Consiliul UE să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite.

Amintim că președinția Comisiei Europene și a Parlamentului European este exercitată de Ursula von der Leyen, respectiv Roberta Metsola, politicieni care fac parte din familia popularilor europeni, și pe a căror conducere se bazează și România pentru îndeplinirea obiectivelor sale de aprofundare a integrării europene, precum aderarea la spațiul Schengen. De altfel, în cadrul întâlnirilor avute de premierul Nicolae Ciucă cu cei doi lideri politici, în marja Congresului de la Rotterdam, acesta a reiterat faptul că România se bazează pe sprijinul lor instituțional. 

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G713 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA1 day ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending