Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030, a anunțat eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), după votul, de miercuri, din plenul Parlamentului European, asupra a două propuneri legislative cheie ale pachetului „Fit for 55”, respectiv revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM).
„Am votat astăzi la Bruxelles, două propuneri legislative care stau la baza pachetului Fit for 55 – menit să ajusteze politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE să scadă cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Este vorba, în primul rând, despre revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) (…) În al doilea rând, am votat pentru înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM)”, a afirmat eurodeputatul Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook.
ETS stimulează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția de energie electrică, a celor generate de industriile mari consumatoare de energie și de transportul maritim și aerian. Potrivit acestuia, principalele prevederi adoptate ieri se referă la:
- Suplimentarea cu 2,5 % a Fondului pentru modernizare (în plus față de cele 2 % alocate în prezent – care reprezintă aproximativ €48 de miliarde până în 2030, la un preț de €75/tona de carbon). Fondul finanțează tranziția energetică a statelor membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, printre care și România.
- Consolidarea Fondului de investiții în domeniul climei (fost Fond de inovare), cu obiectivul de a sprijini inovarea în domeniul tehnicilor, proceselor și tehnologiilor care contribuie în mod semnificativ la decarbonizarea sectoarelor din cadrul ETS;
- Instituirea unui nou fond pentru sectorul maritim (Ocean Fund) care va sprijini investițiile în industria maritimă și în decarbonizarea acesteia;
- Asigurarea unei piețe de comercializare a certificatelor de emisii echitabilă și funcțională, așa cum a dorit Grupul PPE, care prevede o intervenție mai rapidă pe piață în caz de volatilitate excesivă a prețurilor și o mai bună monitorizare;
În al doilea rând, în ceea ce privește înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM), Dan Motreanu explică că acesta „va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul în UE al unei game specifice de produse”.
„Ne asigurăm astfel că acțiunile ambițioase adoptate în UE în domeniul climei nu vor duce la relocarea industriei și a producției din statele europene în alte țări ale lumii care nu au o taxă pe carbon, precum cea din ETS. Scopul urmărit este de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de a spori astfel acțiunea internațională pentru atenuarea schimbărilor climatice”, a evidențiat eurodeputatul PPE.
Potrivit acestuia, principalele prevederi ale raportului CBAM se referă la:
- Sectoarele acoperite: electricitate, fier și oțel, produse de rafinărie (benzină, motorină și kerosen), ciment, aluminiu, produse chimice organice de bază, hidrogen, polimeri și îngrășăminte;
- Comisia Europeană va trebui să stabilească un calendar pentru includerea treptată în CBAM a tuturor mărfurilor acoperite de sectorul EU ETS până în 2030;
- Introducerea treptată a CBAM în perioada 2027-2032 și implicit eliminarea treptată a alocării de certificate cu titlu gratuit pentru sectoarele și industriile europene vizate, cu o scădere redusă în primii ani (7% în 2027 și 9% în 2028) cu scopul de a nu prejudicia industria europeana în cazul în care CBAM nu funcționează eficient;
- Menținerea competitivității exporturilor UE în țări terțe care nu au același nivel de taxare a carbonului (sau deloc) prin alocarea de certificate de emisii cu titlu gratuit pentru export.