Connect with us

Dan Motreanu

Dan Motreanu salută alegerea Robertei Metsola în fruntea PE, prin care două dintre cele trei funcții de conducere ale principalelor instituții UE revin reprezentantelor PPE

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută alegerea Robertei Metsola în fruntea PE, prin care două dintre cele trei funcții de conducere ale principalelor instituții UE revin reprezentantelor PPE, se arată într-o postare pe Facebook.

 

„Deținătoare a unui doctorat în drept și mamă a patru băieți, colega noastră malteză, Roberta Metsola, a fost aleasă europarlamentar în 2013 și vicepreședinte al Parlamentului European în 2020. Bună prietenă a României, a susținut prin intervențiile sale din Parlamentul European eforturile pentru apărarea democrației și a statului de drept, precum și aderarea României la spațiul Schengen. Roberta se bucură de o bună reputație printre colegi și, pe lângă activitatea din Biroul Parlamentului, a activat ca membru în comisiile LIBE (libertăți civile, justiție și afaceri interne) și în Delegația pentru relațiile cu SUA. De asemenea, Roberta a participat ca membru supleant în comisia ENVI (mediu, sănătate publică și siguranță alimentară) al cărui vicepreședinte sunt. Salut această alegere prin care două din cele trei funcții de conducere ale principalelor instituții ale UE, și anume Comisia și Parlamentul, sunt conduse de reprezentante ale Partidului Popular European”, scrie Dan Motreanu pe Facebook.

Cu ocazia discursului din această dimineață, eurodeputatul PPE amintește că Roberta Metsola a chemat europenii să creadă din nou în proiectul nostru comun și să-și amintească de entuziasmul pe care s-a clădit Europa. „Europa înseamnă noi toți, gata să ne sprijinim la nevoie”, o citează acesta pe Metsola.

De asemenea, noua președintă le-a cerut cetățenilor europeni să nu se lase purtați de narativele anti-UE, de cinismul și de naționalismul care oferă soluții derizorii. Ea l-a citat pe Konrad Adenauer, unul din fondatorii Uniunii Europene: „Unitatea europeană a fost un vis al câtorva oameni. A devenit o speranță pentru mulți. Astăzi este o necesitate pentru noi toți”, a mai spus aceasta, potrivit lui Dan Motreanu.

Prim-vicepreședinta Parlamentului European, eurodeputata malteză Roberta Metsola (PPE), a fost aleasă marți drept noua președintă a Parlamentului pentru un mandat de doi ani și jumătate, devenind deopotrivă prima femeie care deține această poziție după 20 ani și a treia femeie din istorie în această ipostază politică, după franțuzoaicele Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002), ambele provenind din zona politică a creștin-democraților europeni, aceleași valori politice precum ale PPE.

Președintele interimar al PE, după decesul subit al președintelui David Sassoli, a fost ales în funcție din primul tur de scrutin cu 458 de voturi pentru dintr-un total de 690 de voturi. Au fost 74 de voturi nule și 616 voturi exprimate, majoritatea absolută cerând 309 voturi.

De altfel, alegerea lui Metsola a fost mai mult o formalitate având în vedere că eurodeputatul PPE nu avea oponenți din partea celorlalte grupuri majore al legislativului european, social-democrații și Renew Europe, și ținând cont de înțelegerea politică ca, în prima jumătate a mandatului, Parlamentul să fie condus de un eurodeputat social-democrat, poziție pe care a deținut-o David Sassoli. Contracandidații Robertei Metsola au fost alte două femei eurodeputat, Alice Bah Kuhnke (Verzi, Suedia), care a primit 101 voturi și Sira Rego (Stânga, Spania) – 57 de voturi.

Votul de marți a urmat unei ceremonii de omagiere a lui Sassoli, care a avut loc luni seară, în debutul sesiunii plenare.

Prin alegerea lui Metsola la șefia Parlamentului European, trei din cele patru funcții de conducere de top ale instituțiilor UE sunt deținute femei, Comisia Europeană fiind condusă de Ursula von der Leyen, iar Banca Centrală Europeană de Christine Lagarde. Singurul bărbat președinte de instituție importantă a UE este Charles Michel, șeful Consiliului European. Totodată, două dintre aceste patru funcții (Comisia și Parlamentul) revin de acum Partidului Popular European.

De asemenea, este pentru prima dată când Malta, cel mai mic stat membru al UE care a aderat la Uniune în 2004 și care deține șase mandate în Parlamentul European, dă un reprezentant de-al său la conducerea unei instituții europene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Dan Motreanu a votat acordul între UE și R. Moldova pentru liberalizarea transportului rutier de mărfuri: Votul, un progres în deblocarea situației de la frontiera UE cu R. Moldova și Ucraina

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a votat acordurile între UE și Republica Moldova și UE și Ucraina pentru liberalizarea transportului rutier de mărfuri, se arată într-un mesaj pe Facebook. Acesta a precizat că votul reprezintă un progres în deblocarea situației de la frontiera UE cu cele două țări. 

„Am votat, în Parlamentul European, un acord între Uniunea Europeană și Republica Moldova pentru a liberaliza transportul rutier de mărfuri. De asemenea, am votat un acord similar între UE și Ucraina. Noile acorduri facilitează temporar transportul rutier de mărfuri, permițând transportatorilor din Republica Moldova, Ucraina și UE să tranziteze și să opereze între teritoriile respective, fără a fi nevoie de permisele aferente. Votul nostru favorabil reprezintă un progres în deblocarea situației actuale de la frontierele UE cu Republica Moldova și Ucraina, extinzând și consolidând relațiile de transport dintre UE și Republica Moldova”, a declarat eurodeputatul PPE.

Citiți și Parlamentul European aprobă noile acorduri de transport rutier ale UE cu Ucraina și R. Moldova pentru a facilita lanțurile de aprovizionare

Acesta a explicat că războiul declanșat de Rusia în Ucraina a creat „perturbări semnificative” în ceea ce privește sectorul transporturilor, iar acordul cu UE va rezolva aceste probleme.

„Republica Moldova suferă din cauza războiului, având nevoie de rute de tranzit alternative prin UE și de asistență pentru tranzitarea mărfurilor ucrainene pe teritoriul său. Acordul sporește capacitatea Republicii Moldova de export pe cale rutieră către și pe teritoriul UE. Va crește nivelul exporturilor și importurilor pe cale rutieră, fără a crea blocaje la trecerea frontierei”, a precizat Dan Motreanu.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu, discuție cu comisarul pentru transporturi despre stadiul proiectelor din fonduri UE care pot contribui la dezvoltarea județului Giurgiu

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu a avut miercuri, 9 noiembrie, o discuție cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, privind stadiul proiectelor din fonduri UE care pot contribui la dezvoltarea județului Giurgiu, potrivit unui mesaj pe Facebook. Totodată, la întâlnire au participat și primarii municipiilor Giurgiu și Calafat, Adrian Anghelescu și Dorel Mitulețu, precum și reprezentanții asociației ”Flowing in the Danube”.

Potrivit eurodeputatului, Guvernul României pregătește proiectul pentru etapa a doua a liniei de cale ferată București – Giurgiu, în valoare de 500 de milioane de euro pentru modernizarea liniei, precum și a podului până la granița cu Bulgaria. „Studiul de fezabilitate este finalizat, acordul de mediu urmând să fie emis în curând”, precizează acesta.

La întâlnirea cu comisarul Vălean s-a discutat, de asemenea, despre dragarea Dunării. În acest sens, Dan Motreanu a precizat că România a realizat dragarea Dunării inclusiv pe sectorul bulgar, cu acceptul acestei ţări, pentru a nu mai exista blocaje.

Mai mult, aceștia au menționat și acordul din 29 aprilie dintre prim-ministrul Nicolae Ciucă și premierul Bulgariei care prevedea demararea construirii unui nou pod în zona Giurgiu-Ruse și a altor patru poduri. „Podul Giurgiu-Ruse 2 se poate finanța dintr-o linie specială de finanțare de 1,6 miliarde euro pentru proiecte feroviare transfrontaliere”, mai spune eurodeputatul. 

Un alt subiect discutat a fost implementarea proiectului Fast Danube 2, în valoare de 170-180 milioane de euro, proiect care poate fi implementat doar dacă studiile de mediu ce urmează a fi realizate de Bulgaria sunt aprobate înainte de sfârșitul anului.

Potrivit eurodeputatului Dan Motreanu, comisarul Adina Vălean a explicat că „soluția cea mai bună ar fi ca ambele proiecte să fie depuse până în 19 ianuarie 2023, pentru soluționarea navigabilității pe Dunăre și conectivitatea nord- sud peste Dunăre”.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu susține cu fermitate utilizarea fondurilor de coeziune necheltuite în perioada 2014-2020 pentru sprijinirea cetățenilor și IMM-urilor afectate de prețurile la energie

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) susține cu fermitate utilizarea fondurilor de coeziune necheltuite în perioada 2014-2020 pentru sprijinirea cetățenilor și IMM-urilor afectate de prețurile la energie, potrivit unei postări pe Facebook.

 

Potrivit acestuia, în cazul României, fondurile s-ar ridica la suma de 2,2 miliarde de euro. 

„În Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European am dezbătut astăzi cele mai recente măsuri propuse de Comisia Europeană pentru a veni în sprijinul categoriilor vulnerabile de cetățeni și al IMM-urilor în contextul creșterii prețurilor la energie. Am abordat propunerea Comisiei Europene de a permite statelor membre să ofere sprijin financiar cetățenilor și IMM-urilor din fondurile de coeziune care nu au fost atrase în perioada 2014-2020. Mi-am exprimat ferm susținerea pentru această măsura pentru că altfel acești bani se vor pierde. Astfel, țările UE vor putea utiliza până la 10 % din alocarea națională din fondurile de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, ceea ce înseamnă 2,2 miliarde de euro în cazul României”, a explicat Dan Motreanu.

Eurodeputatul menționează că, prin utilizarea fondurilor de coeziune necheltuite în perioada anterioară de programare financiară, vor putea fi finațate trei tipuri de măsuri, cu aplicare de la 1 ianuarie 2023:

  • compensarea prețului la energie pentru gospodăriile vulnerabile,
  • acordarea de granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri,
  • măsuri care vizează ocuparea și crearea de noi locuri de muncă. 

De asemenea, Dan Motreanu mai precizează că eurodeputații au discutat despre posibilitățile de sprijin financiar prin programul REPowerEU, care va fi votat în sesiunea plenară din 9 noiembrie.

„În cadrul acestui instrument România va beneficia de aproximativ 1,4 miliarde de euro, finanțarea provenind din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii EU ETS. Se va institui astfel un nou capitol REPowerEU în Planul Național de Redresare și Reziliență, în care România va putea utiliza cele 1,4 miliarde de euro pentru a finanța atât măsuri pentru combaterea sărăciei energetice prin scheme de ajutor pentru categoriile defavorizate, cât și investiții în îmbunătățirea instalațiilor energetice, eficiența energetică a clădirilor și dezvoltarea energiei din surse regenerabile”, afirmă acesta.

Comisia Europeană a propus inițial ca orice stat membru să aibă posibilitatea de a transfera către noul capitol REPowerEU din PNRR până la 7,5 % din alocarea națională din fondurile de coeziune 2021-2027 și până la 12,5 % din alocarea din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală 2021-2027. În acest sens, eurodeputatul afirmă că s-a abținut la votul din Comisia REGI pentru aceste propuneri, „considerând ca noile crize cu care se confruntă UE necesită noi surse de finanțare si nu realocarea finanțărilor din politica de coeziune si cea agricolă – atât necesare pentru dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate si a zonelor rurale în perioada 2021-2027.”

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

G74 hours ago

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO5 hours ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA6 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac7 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.7 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO7 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO8 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO8 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO11 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA13 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO16 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending