Dan Motreanu
Dan Motreanu salută alegerea Robertei Metsola în fruntea PE, prin care două dintre cele trei funcții de conducere ale principalelor instituții UE revin reprezentantelor PPE
Published
2 years agoon
Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută alegerea Robertei Metsola în fruntea PE, prin care două dintre cele trei funcții de conducere ale principalelor instituții UE revin reprezentantelor PPE, se arată într-o postare pe Facebook.
„Deținătoare a unui doctorat în drept și mamă a patru băieți, colega noastră malteză, Roberta Metsola, a fost aleasă europarlamentar în 2013 și vicepreședinte al Parlamentului European în 2020. Bună prietenă a României, a susținut prin intervențiile sale din Parlamentul European eforturile pentru apărarea democrației și a statului de drept, precum și aderarea României la spațiul Schengen. Roberta se bucură de o bună reputație printre colegi și, pe lângă activitatea din Biroul Parlamentului, a activat ca membru în comisiile LIBE (libertăți civile, justiție și afaceri interne) și în Delegația pentru relațiile cu SUA. De asemenea, Roberta a participat ca membru supleant în comisia ENVI (mediu, sănătate publică și siguranță alimentară) al cărui vicepreședinte sunt. Salut această alegere prin care două din cele trei funcții de conducere ale principalelor instituții ale UE, și anume Comisia și Parlamentul, sunt conduse de reprezentante ale Partidului Popular European”, scrie Dan Motreanu pe Facebook.
Cu ocazia discursului din această dimineață, eurodeputatul PPE amintește că Roberta Metsola a chemat europenii să creadă din nou în proiectul nostru comun și să-și amintească de entuziasmul pe care s-a clădit Europa. „Europa înseamnă noi toți, gata să ne sprijinim la nevoie”, o citează acesta pe Metsola.
De asemenea, noua președintă le-a cerut cetățenilor europeni să nu se lase purtați de narativele anti-UE, de cinismul și de naționalismul care oferă soluții derizorii. Ea l-a citat pe Konrad Adenauer, unul din fondatorii Uniunii Europene: „Unitatea europeană a fost un vis al câtorva oameni. A devenit o speranță pentru mulți. Astăzi este o necesitate pentru noi toți”, a mai spus aceasta, potrivit lui Dan Motreanu.
Președintele interimar al PE, după decesul subit al președintelui David Sassoli, a fost ales în funcție din primul tur de scrutin cu 458 de voturi pentru dintr-un total de 690 de voturi. Au fost 74 de voturi nule și 616 voturi exprimate, majoritatea absolută cerând 309 voturi.
De altfel, alegerea lui Metsola a fost mai mult o formalitate având în vedere că eurodeputatul PPE nu avea oponenți din partea celorlalte grupuri majore al legislativului european, social-democrații și Renew Europe, și ținând cont de înțelegerea politică ca, în prima jumătate a mandatului, Parlamentul să fie condus de un eurodeputat social-democrat, poziție pe care a deținut-o David Sassoli. Contracandidații Robertei Metsola au fost alte două femei eurodeputat, Alice Bah Kuhnke (Verzi, Suedia), care a primit 101 voturi și Sira Rego (Stânga, Spania) – 57 de voturi.
Votul de marți a urmat unei ceremonii de omagiere a lui Sassoli, care a avut loc luni seară, în debutul sesiunii plenare.
Prin alegerea lui Metsola la șefia Parlamentului European, trei din cele patru funcții de conducere de top ale instituțiilor UE sunt deținute femei, Comisia Europeană fiind condusă de Ursula von der Leyen, iar Banca Centrală Europeană de Christine Lagarde. Singurul bărbat președinte de instituție importantă a UE este Charles Michel, șeful Consiliului European. Totodată, două dintre aceste patru funcții (Comisia și Parlamentul) revin de acum Partidului Popular European.
De asemenea, este pentru prima dată când Malta, cel mai mic stat membru al UE care a aderat la Uniune în 2004 și care deține șase mandate în Parlamentul European, dă un reprezentant de-al său la conducerea unei instituții europene.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Sebastian Burduja, maraton de întâlniri în Qatar pentru atragerea investițiilor în sectorul energetic: Se prefigurează investiții de miliarde de euro din 2025 în perimetre pentru centralele eoliene din Marea Neagră
Ministrul Finanțelor, întâlniri cu oficiali din cadrul Băncii Mondiale cu prilejul vizitei la Washington: România va continua să își mențină echilibrul macroeconomic și angajamentul ferm să continue reformele
Deputatul Ionuț Stroe, mesaj din Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Am reușit o radiografie obiectivă și clară a situației din Albania. Procesul de monitorizare, încheiat
Cătălin Predoiu, după vizita omologului de la Berlin: Ministrul de interne al Germaniei va discuta cu omologul austriac despre intrarea României în Schengen și cu granițele terestre
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Nicolae Ciucă: Reconfirmarea ratingului suveran al României cu perspectivă stabilă, o dovadă că măsurile de la guvernare sunt corecte
Dan Motreanu
Dan Motreanu: Prin Politica de coeziune 2021-2027, România poate accesa până la 46 de miliarde de euro. Acești bani vor aduce investiții serioase în comunitățile locale, contribuind la dezvoltarea țării
Published
2 weeks agoon
April 4, 2024By
Teodora IonEurodeputatul Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională, a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu scăderea forței de muncă, plecarea tinerilor și cu o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare, probleme semnalate și de Comisia Europeană în cel mai recent raport al său privind coeziunea.
De altfel, legislativul european a dezbătut recent în Parlamentul European raportul privind Politica de coeziune din perioada 2014-2020.
”România a accesat 24 miliarde de euro. Prin Politica de coeziune 2021-2027, România poate accesa până la 46 miliarde de euro. Aceşti bani vor aduce şi mai multă dezvoltare pentru România, vor aduce investiţii serioase în comunităţile locale”, consideră Motreanu.
Potrivit raportului publicat de Comisia Europeană, prin finanțarea Politicii de coeziune 2014-2020, au fost sprijinite peste 4,4 milioane de întreprinderi, au fost create 370.000 de locuri de muncă.
PIB-ul pe cap de locuitor al statelor care au aderat în ultimii 20 de ani a crescut de la 52 % la aproape 80 % din media UE. În cazul României, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 42% la 78% din media UE, din 2007 și până în prezent.
Fondurile din Politica de coeziune au constituit aproximativ 13 % din totalul investițiilor publice din UE, ajungând la 51 % pentru statele membre mai puțin dezvoltate.
Datorită sprijinului oferit prin Politica de coeziune, regiunile din UE au revenit, în doar doi ani de zile după criza sanitară, la nivelurile PIB-ului lor din 2019. După criza financiară din 2008, unele regiune au avut nevoie de zece ani de zile pentru revenire.
Pe de altă parte, raportul menționează disparitățile subnaționale dintre zonele metropolitane mari și alte regiuni, precum și regiunile care se află într-o „capcană a dezvoltării” și care au rămas în urmă. ”Capcana dezvoltării talentelor” afectează 82 de regiuni din 16 state, reprezentând aproape 30% din populația UE.
Dan Motreanu
Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL
Published
3 weeks agoon
March 28, 2024By
REDACTIAEuroparlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”
„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”
„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.
În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.
Dan Motreanu
Dan Motreanu, mesaj din Parlamentul European: Consolidarea politicii de coeziune drept principal instrument al dezvoltării europene, absolut necesară
Published
1 month agoon
March 13, 2024By
REDACTIAEurodeputatul Dan Motreanu, prezent la sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, a participat la dezbaterea raportului referitor la Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, punerea în aplicare și rezultatele ei în statele membre. Cu acest prilej, europarlamentarul liberal a reiterat importanța acestei politici care „demonstrează valoarea adăugată” a Uniunii Europene.
„Politica de coeziune este principalul instrument prin care Uniunea Europeană își demonstrează valoarea adăugată, îmbunătățind calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Este, de asemenea, principalul instrument prin care putem contracara narativul celor care pun sub semnul întrebării apartenența la UE. România a reușit să absoarbă aproape în totalitate cele 24 de miliarde de euro disponibile în perioada 2014-2020, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică și socială a orașelor și a comunităților rurale”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
De asemenea, Dan Motreanu a menționat că aceste aceste investiții au avut efecte vizibile în dezvoltarea infrastructurii rutiere, a transportului public, modernizarea școlilor și a spitalelor, renovarea clădirilor, sprijinul pentru dezvoltarea IMM-urilor, antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă: „Aceste investiții reprezintă argumente solide pentru o campanie electorală pro-europeană și consider absolut necesar menținerea și consolidarea politicii de coeziune drept principal instrument al dezvoltării europene.”
„Cu cât vom aloca în viitor un buget mai consistent politicii de coeziune, cu atât vom reuși să întărim sentimentul de apartenență și sprijinul pentru proiectul european al populației, în special în regiunile în care cetățenii se simt lăsați în urmă sau sunt atrași de propaganda înșelătoare a regimurilor nedemocratice”, a conchis acesta.
Concrete & Design Solutions
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA7 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA4 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- CONSILIUL EUROPEAN1 day ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării