Connect with us

Dan Motreanu

Dan Motreanu salută Strategia pentru IMM-uri adoptată de PE: 4 din 10 antreprenori din România au încredere în sprijinul acordat de UE și vor să acceseze fonduri europene pentru a-și relansa sau dezvolta afacerile

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută Strategia pentru IMM-uri adoptată de Parlamentul European, indicând ca aceasta îi va sprijini pe antreprenorii din România care și-au manifestat interesul de a-și dezvolta sau relansa afacerile cu ajutorul fondurilor europene.

„IMM-urile reprezintă 99% din totalul întreprinderilor europene. Din cauza crizei sanitare, mult prea multe dintre ele, inclusiv cele din România, și-au redus activitatea, au renunțat la angajați și au acumulat datorii, reducându-și capacitatea de investiții. Strategia pe care am adoptat-o va sprijini IMM-urile din țara noastră și celelalte state membre să își revină cât mai repede din criza socio-economică și să aibă un acces mai bun pe piețele internaționale. Îmbucurător este și faptul că astăzi patru din zece antreprenori din România au încredere în sprijinul acordat de UE și vor să acceseze fonduri europene pentru a-și relansa sau dezvolta afacerile. Ponderea este în creștere față de anul trecut, conform Consiliului Național pentru IMM-uri”, transmite eurodeputatul PNL. 

Potrivit acestuia, Strategia pentru IMM-uri va avea următoarele obiective:
  • va sprijini IMM-urile în tranziția verde și în procesul de digitalizare
  • va ajuta la dezvoltarea unor noi centre de inovare digitală în toate regiunile din Europa
  • va intensifica eforturile pentru efectuarea rapidă a plăților
  • va stimula investițiile în întreprinderi și fonduri conduse de femei
  • va sprijini înființarea ghișeului unic pentru asistență
  • va consolida roulul IMM-urilor în legislația UE
De asemenea, Motreanu explică că această Strategie poziționează IMM-urile în centrul Pactului Verde European (GreenDeal) și al Strategiei Digitale și se asigură că acestea vor fi sprijinite corespunzător de instrumente financiare adaptate nevoilor lor și de un mediu legislativ adecvat.
„Avem 24 de milioane de IMM-uri în UE-27, care reprezintă coloana vertebrală a economiei și care, înainte de pandemie, au generat mai mult de jumătate din PIB-ul UE și au angajat aproximativ 100 de milioane de cetățeni europeni. IMM-urile sunt vitale pentru dezvoltarea și reziliența lanțurilor valorice industriale europene și contribuie în mod semnificativ la funcționarea economiilor locale, regionale și naționale”, precizează Dan Motreanu. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

Published

on

© Dan Motreanu - Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urgentarea procedurii pentru primirea României în Spațiul Schengen.

”Stimată doamnă președinte Ursula Von der Leyen, doresc să salut anunțul de a propune o nouă Strategie pentru viitorul spațiului Schengen și vă reamintesc pe această cale faptul că statul din care provin, România, îndeplinește toate condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, încă din luna iunie 2011. Acest fapt a fost recunoscut de către șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului UE de nenumărate ori, precum și în comunicările Comisiei Europene și rezoluțiile Parlamentului European din ultimii ani. Cu toate acestea, la zece ani distanță, România se află în continuare în afara Spațiului Schengen, iar cetățenii români, poate cei mai pro-europeni din întreaga UE, stau în continuare aliniați în rânduri la controale de frontieră, pentru fiecare ieșire sau intrare în țară”, a reamintit eurodeputatul român într-o intervenție ce a avut loc în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European privind Starea Uniunii, care au avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Pentru a transmite un mesaj de sprijin, Dan Motreanu i-a sugerat președintei Comisiei Europene să transmită ”un mesaj în acest sens cetățenilor români cu ocazia vizitei dumneavoastră la București din 27 septembrie.”

”Această situație nejustificabilă este greu de acceptat și greu de explicat cetățenilor români. Vă solicit, așadar, stimată doamnă Von der Leyen, atât în calitatea dumneavoastră de președinte al Comisiei Europene, cât și în calitate de membru în Consiliu European, să soluționați această problema în cadrul noii Strategii pentru Spațiului Schengen”, a mai explicat europarlamentarul.

În încheiere, acesta și-a exprimat ”încrederea că vocea românilor va fi ascultată și că România va face cât mai curând parte din Spațiul Schengen.”

Președintele Klas Iohannis a solicitat diplomației române să continue demersurile pentru aderarea țării noastrea la spațiul Schengen, Grecia arătându-și deja sprijinul pentru acest deziderat.

Ulterior, la distanță de câteva zile, secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, a declarat în cadrul unei conferințe de presă cu omologul francez, Clement Beaune, că România așteaptă ”o perspectivă clară” din partea președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, care va fi asigurată începând cu 1 ianuarie 2022.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), care este și vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Legislativul European, a fost desemnat responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii, exploatării terenurilor și silviculturii.

„Pachetul „Pregătiți pentru 55″ prevede revizuirea Regulamentului privind exploatarea terenurilor, silvicultură și agricultură (LULUCF). Grupul meu politic, PPE, m-a numit responsabil în Comisia pentru mediu din Parlamentul European pentru revizuirea acestui important act normativ european”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Regulamentul LULUCF stabilește obiectivul general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali (în principal păduri). 310 milioane de tone de emisii de CO2 trebuie eliminate până în 2030, o creștere de aproximativ 15% în comparație cu situația actuală.

Statele membre vor avea așadar obligația de a proteja pădurile și de a spori împăduririle. Conform Strategiei pentru păduri, trei miliarde de copaci vor fi plantați în întreaga Uniune până în 2030. Strategia va sprijini silvicultorii și va pune accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a lemnului, precum și pe conservarea biodiversității.

Până în 2035, Uniunea își propune să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii. Este vorba aici și de emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi emisiile generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Până la jumătatea anului 2024, statele membre vor trebui să prezinte, în cadrul planurilor lor naționale privind energia și clima, cum intenționează să contribuie la atingerea obiectivului pentru 2035.

Pachetul de propuneri legislative „Pregătiți pentru 55″ va ajusta politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55%, față de nivelurile din 1990.

Citiți și: Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei de Mediu din PE: Problema emisiilor de CO2 generate de sectorul agricol al UE, dezbătută în Legislativul European

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din PE, solicită Comisiei Europene un fond european pentru tranziția durabilă pe căile navigabile interioare

Published

on

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene un fond pentru tranziția verde a transportului pe căile navigabile interioare.

„Am votat rezoluția Către un transport pe căile navigabile interioare adaptat la cerințele viitorului în Europa. Împreună cu majoritatea eurodeputaților, Dan Motreanu, solicitat Comisiei Europene următoarele: 

  • un fond european pentru tranziția durabilă pe căile navigabile interioare. Avem în vedere un sistem de tip ghișeu unic, ușor accesibil, care să ofere posibilitatea combinării proiectelor într-o singură cerere.
  • noul fond trebuie să vizeze modernizarea și reînnoirea navelor. În portofoliul său vor intra și investițiile în tehnologii care economisesc energia și investițiile în infrastructura portuară, dedicată combustibililor alternativi.
  • evaluarea includerii în noul fond a unei scheme europene de dezmembrare a navelor și de reînnoire a flotei.
  • prioritizarea programelor de cercetare și inovare care vizează construcția navală ecologică.
  • aplicarea programului Băncii Europene de Investiții (BEI) „Garanția privind transportul maritim verde” și în cazul tranzacțiilor de valoare mai mică. Am cerut condiții de creditare mai flexibile, care țin cont de durata medie de viață utilă a navei în perioada de rambursare.
  • finanțare prin BEI pentru constructorii navali atât înainte, cât și după livrare, pentru a garanta proiecte inovatoare.

Potrivit deputatului european, Pactul verde european stabilește o serie de obiective privind transportul maritim și fluvial, precum:
creșterea transportului pe căile navigabile interioare și transportului maritim pe distanțe scurte cu 25% până în 2030 și cu 50% până în 2050; integrarea transportului intermodal feroviar și maritim pentru a ajunge la egalitate cu transportul rutier până în 2030; lansarea pe piață a navelor cu emisii zero până în 2030.

Politica UE privind transportul maritim adoptată în 2013 cuprinde nouă coridoare de transport. Două dintre acestea includ România, respectiv: Coridorul Rin-Dunăre, format din căile navigabile interioare Main și Dunăre, conectează două ramnificații principale. Prima leagă regiunile centrale din jurul orașelor Strasbourg și Frankfurt, trecând prin sudul Germaniei spre Viena, Bratislava, Budapesta și, mai departe, spre Marea Neagră. A doua pornește de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice și frontiera cu Ucraina. Coridorul Orient/Est-mediteranean face legătura între interfețele maritime ale Mării Nordului, Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediterane. Coridorul optimizează utilizarea porturilor și a căilor maritime aferente. Având drept cale navigabilă interioară râul Elba, acest coridor va ameliora conexiunile multimodale dintre nordul Germaniei, Republica Cehă, regiunea panonica, România, Bulgaria și Grecia. Coridorul continuă pe mare, din Grecia până în Cipru.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

U.E.12 hours ago

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al PNL pentru Sănătate: Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene

U.E.14 hours ago

Ziua Europeană a Limbilor. Eurostat: Elevii români, fruntași în UE la studierea limbilor străine. Engleza și franceza, cele mai studiate limbi

Alin Mituța15 hours ago

Caravana ”Cu Europa ajungem departe”, lansată de eurodeputatul Alin Mituța, a ajuns la final: Voi duce ideile colectate în Conferința privind viitorul Europei

MAREA BRITANIE16 hours ago

Regatul Unit acordă 10.500 de vize temporare de muncă pentru a face față deficitului de forță de muncă

U.E.18 hours ago

Țările Med5 cer UE o ”împărțire echitabilă a responsabilității” privind migrația: Combaterea migrației ilegale trebuie să se concentreze pe prevenirea la sursă

U.E.20 hours ago

Germanii sunt chemați la urne pentru a alege direcția politică a celei mai mari economii europene în epoca post-Merkel

Corina Crețu22 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate pentru a rezolva cu prioritate problemele de natură socială

POLITICĂ22 hours ago

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, mesaj de unitate a dreptei politice românești: Avem datoria să facem reformele necesare astfel încât să aducem bunăstarea dorită de români

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU4 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Team2Share

Trending