Connect with us

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru mediu din PE: Decizia referitoare la acordarea etichetării ecologice pentru energia nucleară și gaz, amânată pentru luna iunie

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European a anunțat că decizia referitoare la acordarea etichetării ecologice pentru energia nucleară și gaz a fost amânată pentru luna iunie și că aceasta va fi abordată separat printr-o decizie comună a Parlamentul Europeană și a Consiliului UE.

”Decizia colegislatorilor se va baza pe concluziile grupurilor de experți din cadrul Comisiei Europene, care lucrează în prezent la o serie de criterii tehnice care stabilesc condițiile în care energia nucleară sau gazul natural ar putea fi eligibile pentru o etichetă <<verde>> sau o eticheta <<de tranziție>>”, a explicat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Comisia Europeană a adoptat un ambițios și cuprinzător pachet de măsuri menite să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile în întreaga Uniune Europeană.

Citiți și:
Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

Întrucât vor permite investitorilor să își reorienteze investițiile către tehnologii și întreprinderi mai durabile, măsurile vor ajuta Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Astfel, UE va deveni un lider la nivel mondial în domeniul stabilirii standardelor în materie de finanțare durabilă.

Pachetul cuprinde:

  • Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei urmărește să sprijine investițiile durabile, oferind mai multă claritate în legătură cu activitățile economice care contribuie cel mai mult la îndeplinirea obiectivelor de mediu ale UE. Colegiul comisarilor a ajuns la un acord politic pe marginea textului. Actul delegat va fi adoptat în mod oficial la finalul lunii mai, de îndată ce vor fi disponibile traducerile în toate limbile oficiale ale UE. O comunicare, adoptată tot miercuri de colegiul comisarilor, prezintă o descriere mai detaliată a abordării Comisiei.
  • O propunere de Directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea. Această propunere de directivă vizează să îmbunătățească fluxul de informații între întreprinderi. Această propunere va asigura o mai mare coerență în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, astfel încât firmele din domeniul financiar, investitorii și publicul larg vor putea utiliza informații comparabile și fiabile în materie de durabilitate.
  • În fine, cele șase acte delegate de modificare privind obligațiile fiduciare, consultanța în materie de investiții și de asigurări vor asigura faptul că firmele din domeniul financiar, cum ar fi consultanții, administratorii de active sau companiile de asigurări, vor include preocupările legate de durabilitate în cadrul procedurilor lor și al consultanței în materie de investiții pe care o oferă clienților lor.

Pactul verde european reprezintă strategia de creștere a Europei prin care se urmărește îmbunătățirea bunăstării și a sănătății cetățenilor, obținerea neutralității climatice pentru Europa până în 2050 și protejarea și conservarea capitalului natural și a biodiversității la nivelul UE.

În cadrul acestui demers, întreprinderile au nevoie de un cadru cuprinzător în materie de durabilitate pentru a-și modifica modelele de afaceri în consecință. Pentru a asigura tranziția financiară și pentru a preveni dezinformarea ecologică, toate elementele din pachetul anunțat miercuri vor spori gradul de fiabilitate și comparabilitate al informațiilor în materie de durabilitate. Acest pachet va face din sectorul financiar european punctul central al unui proces de redresare economică durabilă și favorabilă incluziunii în urma pandemiei de COVID-19 și al dezvoltării economice durabile a Europei pe termen mai lung.

Taxonomia UE este un instrument robust, întemeiat pe date științifice, care oferă transparență întreprinderilor și investitorilor. Aceasta definește un limbaj comun pe care investitorii îl vor putea folosi atunci când investesc în proiecte și activități economice care au un impact pozitiv semnificativ asupra climei și a mediului. În egală măsură, va introduce și obligații de publicare de informații pentru întreprinderi și participanții la piețele financiare.

Actul delegat asupra căruia colegiul comisarilor a ajuns la un acord politic, prezintă primul set de criterii tehnice de examinare care ar urma să fie folosite pentru definirea activităților care contribuie în mod substanțial la două dintre obiectivele de mediu prevăzute în Regulamentul privind taxonomia: adaptarea la schimbările climatice[1] și atenuarea schimbărilor climatice.

Aceste criterii se bazează pe recomandările științifice făcute de grupul de experți tehnici (TEG) dedicat finanțării durabile. Ele sunt rezultatul unui feedback amplu primit din partea părților interesate, precum și al discuțiilor cu Parlamentul European și cu Consiliul.

Acest act delegat ar acoperi activitățile economice a circa 40 % dintre companiile cotate la bursă, în sectoarele de activitate care generează aproape 80 % din emisiile directe de gaze cu efect de seră din Europa. Printre aceste sectoare se numără energia, silvicultura, industria manufacturieră, transportul și construcțiile.

Actul delegat privind taxonomia UE este un document care va continua să evolueze în timp și care va reflecta evoluțiile și progresele tehnologice. Criteriile vor fi revizuite periodic. În acest fel se va garanta faptul că în timp vor putea fi incluse în domeniul de aplicare noi sectoare și activități, inclusiv activități de tranziție și alte activități de facilitare.

O nouă directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea

Propunerea revizuiește și consolidează normele existente introduse de Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare. Scopul său este de a crea un set de norme care, în timp, să situeze raportarea cu privire la durabilitate pe picior de egalitate cu raportarea financiară. Propunerea de directivă va extinde cerințele UE în materie de raportare cu privire la durabilitate la toate întreprinderile mari și la toate societățile cotate la bursă.

Astfel, aproape 50 000 de întreprinderi din UE vor fi obligate să respecte standardele detaliate ale UE în materie de raportare de informații privind durabilitatea, ceea ce reprezintă o creștere față de cele 11 000 de întreprinderi supuse actualelor cerințe. Comisia propune elaborarea de standarde pentru companiile de mari dimensiuni și de standarde separate, proporționale pentru IMM-uri, pe care IMM-urile necotate la bursă să le poată folosi dacă doresc.

În general, propunerea urmărește să se asigure că informațiile raportate de către întreprinderi privind durabilitatea de care au nevoie investitorii și alte părți interesate sunt fiabile și comparabile. Această propunere va asigura un flux coerent de informații în întregul sistem financiar. Întreprinderile vor trebui să informeze cu privire modul în care activitățile lor economice sunt afectate de aspecte care țin de durabilitate, cum ar fi schimbările climatice și impactul pe care aceste activități ale lor le au asupra oamenilor și a mediului.

Propunerea va simplifica și procesul de raportare pentru întreprinderi. La ora actuală, multe întreprinderi sunt supuse presiunii de a utiliza o multitudine de standarde și cadre diferite de raportare cu privire la durabilitate. Standardele UE de raportare privind durabilitatea incluse în propunere ar trebui să fie un „ghișeu unic”, care să ofere întreprinderilor o soluție unică menită să răspundă nevoilor de informare ale investitorilor și ale altor părți interesate.

Actele de modificare a actelor delegate privind consultanța în materie de investiții și asigurări, obligațiile fiduciare și supravegherea și guvernanța produselor

Cele șase acte de modificare propuse încurajează sistemul financiar să sprijine atât întreprinderile aflate pe calea durabilității, cât și pe cele care sunt deja durabile. În egală măsură, aceste acte de modificare vor consolida lupta UE împotriva dezinformării ecologice.

  • Referitor la consultanța în materie de investiții și asigurări: în momentul în care evaluează eligibilitatea unui client pentru o investiție, consultanții trebuie să discute acum și preferințele clientului în materie de durabilitate.
  • Referitor la obligațiile fiduciare: actele de modificare prezentate aduc lămuriri cu privire la obligațiile unei firme din domeniul financiar în momentul în care își evaluează riscurile legate de durabilitate, de exemplu impactul pe care îl produc inundațiile asupra valorii investițiilor sale.
  • Referitor la supravegherea și guvernanța produselor de investiții și de asigurare: creatorii de produse financiare și consultanții financiari vor fi nevoiți să țină cont de factorii de durabilitate atunci când concep produse financiare.

După ce Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei va fi adoptat în mod oficial, urmează ca acesta să fie analizat de Parlamentul European și de Consiliu (timp de patru luni, perioadă care ar putea fi prelungită o singură dată cu alte două luni).

În ceea ce privește propunerea de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, Comisia se va angaja în discuții cu Parlamentul European și cu Consiliul.

Cele șase acte de modificare a actelor delegate privind consultanța în materie de investiții și de asigurări, obligațiile fiduciare și supravegherea și guvernanța produselor vor fi examinate de Parlamentul European și de Consiliu (perioade de trei luni, care pot fi prelungite o singură dată cu încă trei luni) și se preconizează că vor intra în vigoare începând cu octombrie 2022.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: România va beneficia de modernizarea infrastructurii energetice transeuropene

Published

on

© Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Mediu, a votat în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) a Parlamentului European un proiect de aviz referitor la Revizuirea Regulamentului TEN-E privind infrastructurile energetice transeuropene.

„Obiectivul acestei inițiative este de a moderniza, decarboniza și interconecta infrastructura energetică transfrontalieră a UE pentru a ajuta Uniunea să își atingă obiectivul de neutralitate climatică, până în 2050. România va beneficia de modernizarea infrastructurii energetice transeuropene”, a transmis deputatul european pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, revizuirea Regulamentului identifică 11 coridoare prioritare și 3 domenii tematice prioritare care trebuie dezvoltate și interconectate: „Acestea se vor realiza prin proiecte UE de interes comun, finanțate prin Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027, care dispune de un buget de 5,84 miliarde euro pentru partea de energie, iar România este inclusă în 3 astfel de coridoare, respectiv:

  • Interconexiunea nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”): cuprinde interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea producției provenite din surse regenerabile. Statele membre vizate sunt: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
  • Rețeaua offshore în sud și est: dezvoltarea rețelei electrice offshore integrate și a interconectorilor aferenți din Marea Mediterană, Marea Neagră și apele învecinate, pentru transportul energiei electrice de la sursele regenerabile de energie offshore către centrele de consum și de stocare și pentru intensificarea schimbului transfrontalier de energie electrică. Statele membre vizate sunt: Bulgaria, Cipru, Croația, Franța, Grecia, Italia, Malta, România, Slovenia și Spania.
  • Interconexiuni pentru hidrogen din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („HI East”): infrastructură pe bază de hidrogen care permite apariția unei magistrale integrate a hidrogenului care conectează țările din regiune și răspunde nevoilor lor specifice de infrastructură pentru hidrogen, sprijinind crearea unei rețele la nivelul UE pentru transportul hidrogenului.
  • Electrolizoare: sprijinirea implementării aplicațiilor de transformare a energiei electrice în hidrogen cu scopul de a permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de a contribui la funcționarea sigură, eficientă și fiabilă a sistemului și la integrarea sistemelor energetice inteligente. Statele membre vizate: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune au fost adoptate în Comisia REGI din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a anunțat că a Fondul european pentru dezvoltare regională și Fondul de coeziune au fost adoptate în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European.

”În reuniunea Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) de astăzi, am votat acordul dintre Parlamentul European și Consiliu privind instituirea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului de coeziune (FC), pentru perioada 2021-2027”, a menționat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) va beneficia de un buget de 200 de miliarde de euro și va acorda sprijin adaptat pentru anumite regiuni, precum și o atenție sporită orașelor și dezvoltării urbane durabile.

Instrumentul se va concentra în special pe creșterea competitivității economice și crearea de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. În plus, finanțat prin FEDR, Programul Interreg va investi peste 8 miliarde de euro în proiecte transfrontaliere pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.

Fondul de coeziune (FC) va dispune de un buget de 42,5 miliarde euro și va fi dedicat statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este sub 90% din media UE, printre care și România.

Instrumentul va finanța dezvoltarea rețelelor transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, precum si proiectele de infrastructură din cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Europarlamentarul român a explicat că Fondul de coeziune ”va sprijini, de asemenea, proiecte legate de energie și de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii mediului înconjurător în ceea ce privește eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susținerea intermodalităţii, consolidarea transportului public”.

Amintim că statele membre au adoptat la finalul lunii mai pachetul de coeziune în valoare de 330 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, din care România va putea beneficia de aproximativ 28 de miliarde de euro. 

Pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027 urmează politica încetățenită de coeziune bazată pe investiții multianuale, majoritatea resurselor fiind alocate țărilor și regiunilor mai puțin dezvoltate, pentru a promova coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga UE.

Cu toate acestea, el simplifică normele și reflectă noile priorități ale UE de consolidare a inovării și a digitalizării, de tranziție către o economie cu zero emisii nete de dioxid de carbon, de îmbunătățire în continuare a conectivității cu rețelele de transport și digitale strategice și de axare pe incluziunea socială.

În ansamblu, aproximativ 30% din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiții având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

Pachetul constă într-un act legislativ global care stabilește normele pentru opt fonduri gestionate în comun de statele membre și de Comisie – Regulamentul privind dispozițiile comune – și alte câteva regulamente care definesc obiectivele specifice și domeniul de aplicare al fiecărui fond.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din PE: Agricultura viitorului se va baza pe utilizarea inteligenței artificiale

Published

on

© Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu, vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European, a participat ieri la reuniunea comună a Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) și a Comisiei de Inteligență Artificială în Era Digitală din Parlamentul European, pe tema: „Cum poate inteligența artificială (AI) să promoveze tranziția către o viitoare agricultură mai inteligentă și mai durabilă?”, iar cu acest prilej, deputatul european a subliniat că „agricultura viitorului se va baza pe utilizarea inteligenței artificiale”.

„Agricultura se confruntă deja cu provocări majore, precum gestionarea efectelor schimbărilor climatice tot mai accentuate și scăderea fertilității solurilor în urma practicilor agricole intensive. Inteligența artificială poate veni cu o serie de soluții la aceste provocări și poate fi utilizată pentru a construi un sistem alimentar sustenabil în UE. AI poate asigura o alimentație mai sănătoasă prin reducerea la minimum a utilizării îngrășămintelor, a pesticidelor și irigațiilor, precum și prin susținerea productivității și reducerea impactului asupra mediului”, a mai transmis acesta.

Potrivit deputatului european, numeroase ferme din Europa utilizează deja AI pentru a monitoriza mișcarea, temperatura și consumul de hrană pentru animalele lor, în timp ce alte ferme investesc în dezvoltarea unor roboți pentru diverse munci, precum culesul fructelor: „În același timp, culturile pot fi supravegheate cu ajutorul dronelor, care colectează informațiile de care fermierul are nevoie pentru a lua decizii care să-i sporească producția: necesarul de apă, de îngrășăminte și de ierbicide pentru fiecare metru pătrat de teren. Cu ajutorul AI se economisesc resurse, se crește productivitatea și se obține o raționalizare a chimicalelor utilizate și, implicit, o reducere a impactului asupra mediului.”

Dan Motreanu asigură că locurile de muncă  nu vor dispărea, ba chiar dimpotrivă: „Vor apărea noi locuri de munca de înaltă calificare remunerate corespunzător, precum: controlorii de drone, programatorii, supraveghetorii roboților agricoli și a utilajelor autonome.”

„Pentru o bună implementare a tehnologiilor AI în sectorul agricol în toate statele membre, UE accelerează prin intermediul fondurilor de coeziune conectivitatea la internet în bandă de mare viteză în zonele rurale. Totodată, prin intermediu Politicii Agricole Comune (PAC), UE trebuie să consolideze sprijinul financiar și transferurile de cunoștințe și de tehnologii pentru toți agricultorii, indiferent de mărime”, a conchis acesta în mesajul său.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța10 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA11 hours ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

NATO14 hours ago

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

NATO15 hours ago

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

NATO16 hours ago

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Dragoș Pîslaru16 hours ago

Dragoș Pîslaru, întâlnire cu ministrul francez al sportului, Roxana Mărăcineanu: Sportul are puterea de a uni, de a reduce diferențele și de a promova incluziunea

Alin Mituța10 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL3 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO5 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO6 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

Team2Share

Trending