Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) a afirmat marți că delegația eurodeputaților români din grupul PPE a făcut eforturi pentru sprijinirea fermierilor, dar că suma de 10 milioane de euro pe care România o va primi drept compensație pentru fermierii afectați de importurile de grâne din Ucraina reprezintă un eșec al negocierilor Ministerului Agriculturii cu Comisia Europeană.

“România va primi doar 10,05 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care primește 29,5 de milioane de euro și Bulgaria, care primește 16,75 milioane de euro, potrivit propunerii prezentate de Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Delegația PPE România a făcut eforturi pentru sprijinirea fermierilor români. Însă, această luptă trebuia să fie și lupta Ministerului Agriculturii. Răspunderea pentru prezentarea documentelor necesare revine Ministerului Agriculturii”, a scris Motreanu, pe pagina sa de Facebook.

Prim-vicepreședintele PNL a amintit că a solicitat Comisiei Europene, împreună cu eurodeputatul Daniel Buda, măsuri pentru sprijinirea producătorilor români de cereale.

“Scrisoarea trimisă Comisiei Europene a fost semnată de 48 de europarlamentari. Am susținut necesitatea sprijinirii fermierilor români și într-un discurs ținut în plenul Parlamentului European. Am obținut promisiunea sprijinului pentru fermierii români, din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea recentă de la grupul PPE. Am făcut tot ceea ce ține de atribuțiile noastre de europarlamentari, dar sumele pentru compensații se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei țări”, a explicat Motreanu.

Potrivit acestuia, România este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin țara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina.

“Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a afirmat că 60% din grânele din Ucraina au tranzitat România”, a declarat Motreanu.

“Acum, Petre Daea promite că Guvernul României va oferi în plus o sumă echivalentă cu sprijinul UE, adică încă 10,05 milioane de euro. De asemenea, spune că a solicitat ieri la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit, revizuirea formulei de calcul. Încearcă sa îndrepte lucrurile pe ultima sută de metri, în loc să acționeze profesionist din timp”, a declarat europarlamentarul.

România, Cehia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi Polonia au cerut Comisiei Europene, la sfârșitul lunii ianuarie, să adopte măsuri, inclusiv despăgubiri pentru fermieri, invocând supra-oferta de cereale creată de importurile ieftine din Ucraina.

Ministrul Agriculturii a declarat marți că suma de 10,05 milioane de euro a fost propunerea Comisiei Europene, fără să existe o negociere, adăugând că Cehia, Ungaria și Slovacia n-au primit niciun cent. Acesta a adăugat că va cere refacerea formulei de calcul.

Potrivit europarlamentarului Dan Motreanu, exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar prețul unei tone de grâu a scăzut cu peste 100 de euro în contextul în care transporturile de grâne din Ucraina sunt scutite de taxe vamale.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a propus, împreună cu mai mulți colegi din Parlamentul european, o serie de amendamente la proiectul care vizează performanța energetică a clădirilor, transmite acesta într-un mesaj pe Facebook.

Astfel, vor fi considerate gospodării vulnerabile gospodăriile care se confruntă sau au risc de a se confrunta cu sărăcia energetică sau gospodăriile, inclusiv cele cu venituri medii inferioare, care sunt expuse în mod deosebit la costuri ridicate ale energiei și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă.

„Varianta propusă inițial includea în această categorie doar gospodăriile care sunt deja în situația de sărăcie energetică, fără a le lua în calcul pe cele care sunt supuse acestui risc”, spune Dan Motreanu.

De asemenea, statele membre se vor asigura că renovarea monumentelor se efectuează în conformitate cu normele naționale de conservare, cu standardele internaționale de conservare și cu arhitectura originală a monumentelor în cauză.

Statele membre pot decide, totodată, să adapteze cerințele referitoare la îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor la clădirile protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite.

„Această prevedere se aplica în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora. Noi propusesem o variantă mai fermă, în care statele UE puteau decide chiar renunțarea la aplicarea cerințelor referitoare la îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor la clădirile protejate oficial. Comisia pentru industrie, cercetare și energie a ales această variantă de compromis”, explică eurodeputatul.

Proiectele de măsuri pentru creșterea ratei renovărilor și reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt dezbătute astăzi de Parlamentul European, votul final fiind programat mâine.

Pentru ca sectorul construcțiilor să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2050, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând cu 2028.

În decembrie 2021, Comisia a propus o revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, care actualizează cadrul de reglementare existent pentru a reflecta ambițiile mai mari și nevoile mai presante în materie de climă și de acțiune socială, oferind în același timp țărilor UE flexibilitatea necesară pentru a ține seama de diferențele din parcul de clădiri din Europa.

De asemenea, stabilește modul în care Europa poate realiza un parc de clădiri cu emisii zero și complet decarbonizate până în 2050. Măsurile propuse vor crește rata de renovare, în special în cazul clădirilor cu cele mai slabe performanțe din fiecare țară. Directiva revizuită va moderniza parcul de clădiri, făcându-l mai rezistent și mai accesibil. De asemenea, va sprijini o mai bună calitate a aerului, digitalizarea sistemelor energetice pentru clădiri și dezvoltarea infrastructurii pentru mobilitate durabilă. În mod esențial, directiva revizuită facilitează o finanțare mai bine orientată a investițiilor în sectorul clădirilor, completând alte instrumente ale UE de sprijinire a consumatorilor vulnerabili și de combatere a sărăciei energetice.

Pentru a se asigura că clădirile sunt adaptate la ambiția sporită în materie de climă, așa cum este prezentată în Planul privind obiectivele climatice pentru 2030 și reflectată în “Realizarea pachetului european de măsuri ecologice” în iulie 2021, noua propunere a Comisiei își propune să contribuie la atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu cel puțin -60% până în 2030 în sectorul clădirilor în comparație cu 2015 și să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a cerut Comisiei Europene să propună „cât mai curând” obiective obligatorii pentru reducerea risipei alimentare de-a lungul lanțului alimentar de cel puțin 50% până în 2030, potrivit unei postări pe Facebook.

Deputatul european a votat, miercuri, în Comisia de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, un proiect de rezoluție privind asigurarea securității alimentare și reziliența pe termen lung a agriculturii în UE.

Acesta explică, în context, că, deși disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE, „accesibilitatea alimentelor reprezintă o problemă reală pentru gospodăriile vulnerabile, din cauza inflației”. În acest sens, el a solicitat luarea unor măsuri adecvate de protecție socială și existența unor plase de siguranță pentru a asigura accesul tuturor la diete sănătoase, cu o atenție specială gospodăriilor cu venituri mici.

Motreanu este de părere că implementarea la scară largă a practicilor agricole durabile va contribui la fertilitatea și sănătatea solului, care reprezintă capitalul fermierilor și permite un randament al culturilor mai ridicat. Privind sănătatea solului, acesta a amintit de necesitatea unei legi care să stabilească un cadru legislativ cuprinzător în UE pentru a opri degradarea și pierderea acestei resurse neregenerabile.

„Am insistat pe soluțiile regenerative în agricultură, precum agroecologia, agrosilvicultura, agricultura ecologică, de precizie sau cultivarea carbonului. Acestea au potențialul de a aborda concomitent provocările climatice, de biodiversitate, de mediu, economice și sociale, asigurând durabilitatea și reziliența”, transmite eurodeputatul.

Totodată, Dan Motreanu a invitat Comisia Europeană să propună cât mai curând posibil obiective obligatorii pentru reducerea risipei alimentare de-a lungul lanțului alimentar de cel puțin 50% până în 2030, solicitând „măsuri eficiente”, precum norme de etichetare mai adecvate și transparente, sau prin interzicerea distrugerii alimentelor nevândute. Eurodeputatul consideră, de asemenea, că „este nevoie de o propunere ambițioasă pentru un cadru legal privind tranziția sistemului nostru alimentar către durabilitate și reziliență, care să stabilească o cale clară și pași măsurabili către acest obiectiv”.

Nu în ultimul rând, acesta precizează că a subliniat legătura strânsă între sănătatea omului, a animalelor și a mediului, reiterând obiectivul de reducere cu 50% a utilizării antimicrobienelor în agricultură până în 2030 și insistând asupra lecțiilor învățate în pandemia COVID-19.

Raportul Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară votat miercuri, 1 martie. urmează să fie dezbătut și supus la vot în ședințele plenare viitoare.