Connect with us

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru mediu din PE: Vom aproba în plen legea europeană a climei. 30% din bugetul UE și 37% din fondul de redresare vor finanța proiecte climatice

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Legea europeană a climei trasează direcția către dezvoltare economică fără emisii de carbon, a afirmat miercuri europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru mediu din Parlamentul European, cu o zi înainte ca plenul reunit al eurodeputaților să aprobe prin vot acordul dintre Parlamentul European și Consiliu pentru Legea europeană a climei.

Într-o postare pe Facebook, Motreanu arată că a contribuit la legea europeană a climei cu o serie de amendamente încă din faza de elaborare în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

“Legea climei stabilește obiectivele UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 (comparativ cu anul 1990) și de atingere a neutralității climatice până în 2050, moment în care emisiile de carbon din UE nu trebuie să depășească nivelul absorbțiilor – realizate, în principal, de păduri, soluri și mării”, subliniază el.

Potrivit acestuia, punctele principale ale acordului sunt: obiectivul pentru anul 2050 privind neutralitatea climatică reprezintă un obiectiv colectiv, la nivelul întregii UE și nu la nivelul fiecărui stat membru UE; obiectivul pentru anul 2030 este fixat la 55 % net, din care absorbțiile pot reprezenta maxim 2,2% (respectiv 225 de milioane de tone de CO2); eforturile depuse pentru atingerea obiectivelor vor fi realizate menținând un spirit de solidaritate și de echitate între statele membre; Comisia Europeană va propune un obiectiv intermediar pentru anul 2040, dacă este cazul, în termen de maximum șase luni de la prima evaluare globală efectuată în temeiul Acordului de la Paris; Comisia va publica un volum orientativ estimat al Uniunii pentru gazele cu efect de seră pentru perioada 2030-2050. Acesta va fi definit ca volumul total al emisiilor de gaze cu efect de seră, care se preconizează că vor putea fi emise în UE în perioada respectivă fără a pune în pericol angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris (acordul are obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale sub 2°Celsius); Se va înființa un Consiliu științific consultativ european privind schimbările climatice, compus din 15 experți de diferite naționalități, care va avea sarcina de a oferi UE și statelor membre consiliere și de a întocmi raporte cu privire la măsurile, obiectivele climatice și volumele orientative pentru gazele cu efect de seră ale UE; Comisia Europeană va colabora cu industria pentru a stabili foi de parcurs sectoriale orientative, în vederea atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor, facilitând dialogul și schimbul de bune practici și susținând înființarea de parteneriate după modelul Alianței UE în sectorul bateriilor sau al Alianței europene pentru hidrogen.

“Legea europeană a climei răspunde apelului liderilor UE din Consiliul European, printre care și președintele Klaus Iohannis, care în 12 decembrie 2019 și-au exprimat categoric susținerea pentru obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris”, a mai punctat Dan Motreanu.

El a mai arătat că atingerea ambițiilor climatice nu ar trebui să reprezinte o povară pentru țările UE, ba dimpotrivă, o oportunitate pentru modernizarea economiilor și crearea de noi locuri de muncă.

“Peste 30% din cele 1.074,3 miliarde din bugetul UE 2021-2027 și 37% din cele 750 de miliarde din Mecanismul European de Redresare și Reziliența vor finanța proiecte legate de climă: investițiile în eficiența energetică, energia regenerabilă, transportul durabil, digitalizarea administrațiilor și întreprinderilor”, a conchis Motreanu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Producția de energie regenerabilă în țările UE ar putea fi dublată la 45% până în 2030

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Producția de energie regenerabilă în țările UE ar putea fi dublată de la 22% la 45% până în 2030, modificare care ar avantaja România prin perspectiva potențialului său ridicat de dezvoltare a acestui sector atât onshore, cât și offshore, informează eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE). 

 

„În această săptămână Comisia pentru energie din Parlamentul European a votat pentru dublarea producției de energie regenerabilă în țările UE, de la 22% în prezent la 45 % până în 2030. Noul obiectiv reprezintă o creștere substanțială în comparație cu obiectivul de 40 % propus de Comisia Europeană acum un an, parte a pachetului legislativ Fit for 55%. Această este o veste bună pentru România, care este un actor important în ceea ce privește producția de energie regenerabilă în Europa Centrală și de Est, precum și o țară cu un potențial ridicat de dezvoltare a acestui sector atât onshore cât și offshore”, scrie eurodeputatul într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, scalarea energiei regenerabile în UE are ca scop reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, în special din Rusia, atingerea autonomiei energetice a Uniunii, precum și reducerea impactului asupra climei provocat de energia provenită din surse fosile.

Continue Reading

Dan Motreanu

Comisia Europeană a răspuns la întrebarea eurodeputatului Dan Motreanu cu referire la sprijinul pentru continuarea studiilor elevilor și studenților ucraineni în statele membre

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană i-a răspuns eurodeputatului Dan Motreanu (PNL, PPE) la întrebarea parlamentară referitoare la sprijinul instituției pentru continuitatea școlară și universitară, în statele membre, a elevilor și studenților care fug din calea războiului din Ucraina.

„Pentru noi, în Grupul PPE din Parlamentul European, studiile universitare sau în cadrul altei instituții de învățământ postliceal reprezintă o etapă centrală în viața fiecărui tânăr. Acești ani de formare nu sunt doar despre dobândirea de cunoștințe și abilități de învățare; ei oferă tinerilor posibilitatea de a participa la viața socială și politică”, afirmă eurodeputatul, într-o postare pe Facebook.

În acest sens, alături de alți colegi, a adresat o întrebare parlamentară Comisiei Europene referitoare la continuitatea școlară și universitară, în statele membre, a elevilor și studenților care fug din calea războiului din Ucraina.

În răspunsul său, comisarul european responsabil de educație și tineret, Mariya Gabriel, a precizat rolul de sprijin al Comisiei Europene, statele membre având competența de a stabili conținutul și organizarea sistemelor lor de învățământ. De asemenea, a arătat că, la nivelul său, Comisia Europeană a luat mai multe măsuri în favoarea elevilor, studenților și profesorilor ucraineni folosind flexibilitatea programului Erasmus+ și prin:

  • renunțarea la cerința care prevedea semnarea unui contract de studii între universitățile ucrainene și cele din statele membre și asigurarea accesului gratuit la noua platformă de sprijin lingvistic online Erasmus+.
  • încurajarea agențiilor naționale Erasmus+ de a deschide runde opționale de depunere a cererilor pentru organizațiile interesate să deruleze inițiative care au legătură cu efectele războiului.
  • sprijin pentru statele membre prin intermediul platformelor europene și furnizarea de orientări prin intermediul Spațiului European al Educației.
  • începerea lucrului la măsuri de sprijinire a recunoașterii rapide a calificărilor și a perioadelor de studiu.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030, a anunțat eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), după votul, de miercuri, din plenul Parlamentului European, asupra a două propuneri legislative cheie ale pachetului „Fit for 55”, respectiv revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM).

 

„Am votat astăzi la Bruxelles, două propuneri legislative care stau la baza pachetului Fit for 55 – menit să ajusteze politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE să scadă cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Este vorba, în primul rând, despre revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) (…) În al doilea rând, am votat pentru înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM)”, a afirmat eurodeputatul Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook.

ETS stimulează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția de energie electrică, a celor generate de industriile mari consumatoare de energie și de transportul maritim și aerian. Potrivit acestuia, principalele prevederi adoptate ieri se referă la:

  • Suplimentarea cu 2,5 % a Fondului pentru modernizare (în plus față de cele 2 % alocate în prezent – care reprezintă aproximativ €48 de miliarde până în 2030, la un preț de €75/tona de carbon). Fondul finanțează tranziția energetică a statelor membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, printre care și România.
  • Consolidarea Fondului de investiții în domeniul climei (fost Fond de inovare), cu obiectivul de a sprijini inovarea în domeniul tehnicilor, proceselor și tehnologiilor care contribuie în mod semnificativ la decarbonizarea sectoarelor din cadrul ETS;
  • Instituirea unui nou fond pentru sectorul maritim (Ocean Fund) care va sprijini investițiile în industria maritimă și în decarbonizarea acesteia;
  • Asigurarea unei piețe de comercializare a certificatelor de emisii echitabilă și funcțională, așa cum a dorit Grupul PPE, care prevede o intervenție mai rapidă pe piață în caz de volatilitate excesivă a prețurilor și o mai bună monitorizare;

În al doilea rând, în ceea ce privește înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM), Dan Motreanu explică că acesta „va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul în UE al unei game specifice de produse”.

„Ne asigurăm astfel că acțiunile ambițioase adoptate în UE în domeniul climei nu vor duce la relocarea industriei și a producției din statele europene în alte țări ale lumii care nu au o taxă pe carbon, precum cea din ETS. Scopul urmărit este de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de a spori astfel acțiunea internațională pentru atenuarea schimbărilor climatice”, a evidențiat eurodeputatul PPE.

Potrivit acestuia, principalele prevederi ale raportului CBAM se referă la:

  • Sectoarele acoperite: electricitate, fier și oțel, produse de rafinărie (benzină, motorină și kerosen), ciment, aluminiu, produse chimice organice de bază, hidrogen, polimeri și îngrășăminte;
  • Comisia Europeană va trebui să stabilească un calendar pentru includerea treptată în CBAM a tuturor mărfurilor acoperite de sectorul EU ETS până în 2030;
  • Introducerea treptată a CBAM în perioada 2027-2032 și implicit eliminarea treptată a alocării de certificate cu titlu gratuit pentru sectoarele și industriile europene vizate, cu o scădere redusă în primii ani (7% în 2027 și 9% în 2028) cu scopul de a nu prejudicia industria europeana în cazul în care CBAM nu funcționează eficient;
  • Menținerea competitivității exporturilor UE în țări terțe care nu au același nivel de taxare a carbonului (sau deloc) prin alocarea de certificate de emisii cu titlu gratuit pentru export.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending