Connect with us

U.E.

Danemarca a votat masiv “Da” la referendumul pentru aderarea țării la politica de securitate și apărare la UE, după 30 de ani de neparticipare

Published

on

© European Union 2022

O majoritate covârşitoare a danezilor, aproximativ 67%, a votat miercuri în favoarea aderării la politica de apărare a UE, potrivit numărării a 99% din buletinele de vot, scrie AFP, potrivit Agerpres.

“În seara asta, Danemarca a trimis un semnal important. Aliaţilor noştri din Europa şi NATO şi lui Putin. Arătăm că atunci când Putin invadează o ţară liberă şi ameninţă stabilitatea în Europa, noi ceilalţi ne unim”, a declarat premierul Mette Frederiksen în faţa partizanilor săi, conform Deutsche Welle.

“A existat o Europă înainte de 24 februarie, înainte de invazia rusă şi este o Europă după”, a adăugat ea.

Rezultatul referendumului desfășurat în Danemarca a fost salutat de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Danezii “au decis să elimine clauza de neparticipare de 30 de ani referitoare la apărarea UE. Aceasta este o decizie istorică, care va permite Danemarcei să participe pe deplin la politica de securitate și apărare comună (PSAC) a UE”, a spus el, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Într-un moment în care este mai imperativ ca oricând ca UE și statele sale membre să își consolideze capacitățile de apărare și capacitatea de acțiune, această decizie va aduce un plus de forță și unitate inițiativelor noastre în materie de PSAC și de apărare. De îndată ce guvernul danez va fi informat în mod oficial celelalte state membre ale UE cu privire la decizia sa, în conformitate cu dispozițiile sale constituționale, suntem pregătiți să luăm rapid toate măsurile necesare pentru a ne asigura că Danemarca poate participa pe deplin la toate aspectele PSAC”, a adăugat el.

La două săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia, Mette Frederiksen a anunţat un acord cu majoritatea partidelor din parlament pentru a supune unui referendum încetarea excepţiei daneze, precum şi importante investiţii militare pentru a depăşi pragul de 2% din PIB alocat bugetului apărării dorit de NATO.

Ţară tradiţional eurosceptică, Danemarca a obţinut o serie de excepţii în 1993, când a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht numite “opt out” (opţiunea de retragere) pe mai multe probleme europene, în special în ceea ce priveşte apărarea și aderarea la zona euro.

Regatul scandinav – membru fondator al NATO – nu a putut, astfel, să participe la nicio misiune militară a UE.

Altădată marginală, politica de apărare a celor 27 a căpătat amploare în ultimii ani, chiar dacă ideea unei armate europene este o barieră încă de netrecut pentru numeroase capitale. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

UE denunță decizia luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă: „Ridică semne de întrebare serioase”

Published

on

© European Commission/ Facebook

Uniunea Europeană a denunţat, luni, o decizie luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă, afirmând că acest lucru naşte semne de întrebare într-o perioadă când Bruxellesul le-a transmis ţărilor care doresc să adere la UE să nu continue, în circumstanţele actuale, starea de normalitate cu Moscova, notează Reuters, potrivit Agerpres.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi omologul său sârb Nikola Selakovic au semnat vineri un document intitulat „plan de consultări”.

Selakovic a afirmat că planul respectiv are în vedere consultări privind activităţi bilaterale şi multilaterale, deşi nu conţine nimic privind politica de securitate. Partidele de opoziţie sârbe au criticat documentul.

Serbia, care doreşte să adere la Uniunea Europeană, încearcă de mult timp să asigure un echilibru între relaţiile strânse tradiţionale cu Rusia şi aspiraţiile sale de integrare politică şi economică cu Occidentul.

Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat presei că noul document privind consultările ruso-sârbe a fost semnat la câteva zile după ce Moscova a anunţat mobilizarea parţială pentru războiul din Ucraina.

„Acordul ruso-sârb este un semn foarte clar despre intenţia celor două ţări de a-şi strânge relaţiile. Şi acest lucru ridică semne de întrebare serioase”, a spus Peter Stano.

Mai mult, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a subliniat că Serbia a făcut o prioritate strategică din aderarea sa la UE, ceea ce implică „alinierea cu politicile europene, inclusiv în chestiuni de politică externă”.

Într-un comunicat, ministrul de interne sârb Aleksandar Vulin a descris memorandumul semnat de Serbia şi Rusia drept un „document tehnic” şi a spus că oficialităţile UE „nu vor să îi permită preşedintelui Serbiei Aleksandar Vucic să aibă politici independente”.

Deşi Serbia a condamnat, la Naţiunile Unite, invazia rusă în Ucraina, ea a refuzat să se alăture sancţiunilor împotriva Moscovei.

Duminică, ministrul Nikola Selakovic a afirmat că Belgradul nu va recunoaşte rezultatele „referendumurilor” organizate în regiunile ucrainene ocupate de forţele ruse. „Ar fi împotriva intereselor noastre naţionale”, a spus Selakovic, citat de postul de televiziune N1. 


Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Continue Reading

SUA

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Președintele Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden vor fi gazdele unei vizite de stat pentru președintele francez Emmanuel Macron și Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, la 1 decembrie, a anunțat luni Casa Albă.

Evenimentul, care include și un dineu, va fi prima vizită de stat găzduită de Biden după aproape doi ani de mandat. Întârzierea se datorează, în parte, pandemiei Covid-19, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, luni, în timpul unui briefing.

„(Pandemia) COVID a întârziat cu siguranță multe dintre evenimentele în persoană pe care un președinte le găzduiește în mod tradițional la Casa Albă”, a precizat Jean-Pierre.

Vizitele de stat sunt celebrate cu mare pompă şi contrastează astfel cu reuniunile bilaterale organizate de preşedinţii americani pentru liderii străini, relatează Agerpres.

Vizita președintelui Macron și a soției sale, Brigitte Macron, „va sublinia relația profundă și de durată dintre Statele Unite și Franța, cel mai vechi aliat al nostru”, a afirmat Jean-Pierre. „Relația noastră strânsă cu Franța se bazează pe valorile noastre democratice comune, pe legăturile economice și pe cooperarea în domeniul apărării și securității”, a adăugat aceasta.

Liderii vor discuta despre parteneriatul franco-american „strâns și continuu” în ceea ce privește provocările globale comune și domeniile de interes bilateral, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Biden și Macron s-au mai întâlnit anterior, inclusiv recent la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, și au colaborat îndeaproape pe o serie de probleme, cum ar fi războiul din Ucraina, a precizat Jean-Pierre.

Macron a fost, de asemenea, primul lider străin care a participat la un dineu de stat în timpul administrației fostului președinte Donald Trump, în 2018, fiind însoțit de Prima Doamnă a Franței.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL19 mins ago

UE denunță decizia luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă: „Ridică semne de întrebare serioase”

NATO19 mins ago

Președintele turc denunță un ”joc periculos” al Greciei în Marea Egee

SUA1 hour ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE1 hour ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA13 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA18 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA18 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending