Uniunea Europeană a denunţat, luni, o decizie luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă, afirmând că acest lucru naşte semne de întrebare într-o perioadă când Bruxellesul le-a transmis ţărilor care doresc să adere la UE să nu continue, în circumstanţele actuale, starea de normalitate cu Moscova, notează Reuters, potrivit Agerpres.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi omologul său sârb Nikola Selakovic au semnat vineri un document intitulat „plan de consultări”.

Selakovic a afirmat că planul respectiv are în vedere consultări privind activităţi bilaterale şi multilaterale, deşi nu conţine nimic privind politica de securitate. Partidele de opoziţie sârbe au criticat documentul.

Serbia, care doreşte să adere la Uniunea Europeană, încearcă de mult timp să asigure un echilibru între relaţiile strânse tradiţionale cu Rusia şi aspiraţiile sale de integrare politică şi economică cu Occidentul.

Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat presei că noul document privind consultările ruso-sârbe a fost semnat la câteva zile după ce Moscova a anunţat mobilizarea parţială pentru războiul din Ucraina.

„Acordul ruso-sârb este un semn foarte clar despre intenţia celor două ţări de a-şi strânge relaţiile. Şi acest lucru ridică semne de întrebare serioase”, a spus Peter Stano.

Mai mult, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a subliniat că Serbia a făcut o prioritate strategică din aderarea sa la UE, ceea ce implică „alinierea cu politicile europene, inclusiv în chestiuni de politică externă”.

Într-un comunicat, ministrul de interne sârb Aleksandar Vulin a descris memorandumul semnat de Serbia şi Rusia drept un „document tehnic” şi a spus că oficialităţile UE „nu vor să îi permită preşedintelui Serbiei Aleksandar Vucic să aibă politici independente”.

Deşi Serbia a condamnat, la Naţiunile Unite, invazia rusă în Ucraina, ea a refuzat să se alăture sancţiunilor împotriva Moscovei.

Duminică, ministrul Nikola Selakovic a afirmat că Belgradul nu va recunoaşte rezultatele „referendumurilor” organizate în regiunile ucrainene ocupate de forţele ruse. „Ar fi împotriva intereselor noastre naţionale”, a spus Selakovic, citat de postul de televiziune N1. 

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Președintele Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden vor fi gazdele unei vizite de stat pentru președintele francez Emmanuel Macron și Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, la 1 decembrie, a anunțat luni Casa Albă.

Evenimentul, care include și un dineu, va fi prima vizită de stat găzduită de Biden după aproape doi ani de mandat. Întârzierea se datorează, în parte, pandemiei Covid-19, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, luni, în timpul unui briefing.

„(Pandemia) COVID a întârziat cu siguranță multe dintre evenimentele în persoană pe care un președinte le găzduiește în mod tradițional la Casa Albă”, a precizat Jean-Pierre.

Vizitele de stat sunt celebrate cu mare pompă şi contrastează astfel cu reuniunile bilaterale organizate de preşedinţii americani pentru liderii străini, relatează Agerpres.

Vizita președintelui Macron și a soției sale, Brigitte Macron, „va sublinia relația profundă și de durată dintre Statele Unite și Franța, cel mai vechi aliat al nostru”, a afirmat Jean-Pierre. „Relația noastră strânsă cu Franța se bazează pe valorile noastre democratice comune, pe legăturile economice și pe cooperarea în domeniul apărării și securității”, a adăugat aceasta.

Liderii vor discuta despre parteneriatul franco-american „strâns și continuu” în ceea ce privește provocările globale comune și domeniile de interes bilateral, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Biden și Macron s-au mai întâlnit anterior, inclusiv recent la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, și au colaborat îndeaproape pe o serie de probleme, cum ar fi războiul din Ucraina, a precizat Jean-Pierre.

Macron a fost, de asemenea, primul lider străin care a participat la un dineu de stat în timpul administrației fostului președinte Donald Trump, în 2018, fiind însoțit de Prima Doamnă a Franței.

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.