Comisia Europeană a trimis o scrisoare de întârziere mai multor state care nu au comunicat încă măsurile de transpunere integrală a unor directive UE în domeniile fiscalității și uniunii vamale, aceste țări, printre ele aflându-se și România, având două luni la dispoziție pentru a răspunde scrisorii în cauză și pentru a transpune directivele respective în legislația națională, în caz contrar instituția poate emite un aviz motivat.

Combaterea evaziunii fiscale:  noi norme de cooperare administrativă între autoritățile fiscale în contextul utilizării platformelor digitale de către contribuabili

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în martie 2021, Consiliul a adoptat o modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (Directiva UE 2021/ 514 – DAC7).

În temeiul DAC7, platformele digitale, cum ar fi site-urile web și aplicațiile mobile, care permit contribuabililor să vândă bunuri, să ofere servicii personale online și offline sau să închirieze bunuri imobile sau mijloace de transport, trebuie să raporteze contribuabilii respectivi și activitățile economice ale acestora.

Aceste informații vor ajuta autoritățile fiscale din statele membre ale respectivilor contribuabili să prevină evaziunea fiscală sau raportarea eronată prin utilizarea platformelor digitale.

Toate statele membre trebuiau să transpună directiva în legislația lor națională și să informeze Comisia cu privire la aceasta până la 31 decembrie 2022. Următoarele state membre nu au notificat sau au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a DAC7 și primesc astăzi o scrisoare de punere în întârziere: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia.

Protecția consumatorilor: protejarea intereselor colective ale consumatorilor prin intermediul mecanismului acțiunilor reprezentative

Directiva privind acțiunile reprezentative (UE) 2020/1828 urmărește să garanteze că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile lor în temeiul legislației Uniunii.

Aceasta va împuternici entitățile calificate să lanseze acțiuni reprezentative în numele consumatorilor și va introduce prerogative de sancționare mai puternice pentru autoritățile de protecție a consumatorilor din statele membre.

Această acțiune reprezentativă va permite unei entități calificate, cum ar fi o organizație de consumatori, să solicite despăgubiri, precum compensații, înlocuiri sau reparații, pentru un grup de consumatori care au fost afectați de o practică comercială ilegală. Întrucât directiva a intrat în vigoare în decembrie 2020, statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională și pentru a informa Comisia.

Deși în majoritatea statelor membre se lucrează în prezent la adoptarea legilor, un număr mare de state membre nu au reușit să notifice măsurile naționale de transpunere integrală a directivei până la termenul stabilit, cel de 25 decembrie 2022 și, prin urmare, vor primi scrisori de punere în întârziere:  Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a ținut să clarifice că țara sa nu este parte directă în războiul din Ucraina, chiar dacă a decis să furnizeze Kievului tancuri de luptă, o decizie adoptată după săptămâni de demersuri, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Acesta este un război între Rusia şi Ucraina”, a spus cancelarul german sâmbătă seara, în timpul unei conferinţe de presă de la Buenos Aires, prima oprire a vizitei sale de patru zile în America Latină.

Faptul că Germania furnizează Kievului “ajutor financiar, umanitar sau arme” nu a schimbat acest lucru, a adăugat Scholz.

Germania va face tot posibilul pentru a preveni o escaladare care să ducă la un război între Rusia şi statele membre NATO, a spus el. ”Pentru noi nici nu se pune problema. Vom face tot ce putem pentru a ne asigura că asta nu se întâmplă”, a adăugat Scholz.

Explicațiile sale apar în urma unor remarci ale ministrului de externe, Annalena Baerbock, care a lansat un apel la coeziune în rândul aliaților occidentali, punctând că ”luptăm un război împotriva Rusiei, nu unul cu celălalt”.

Aceste declarații au aprins spiritele în Rusia, unde media de stat ruse au folosit declarația pentru a susține că Germania și alte țări UE sunt parte directe ale războiului din Ucraina, chiar dacă MAE german a revenit ulterior și a calificat practica drept una ce se încadrează în logica propagandei.

Cancelarul german a mai spus că va continua să discute cu Putin, în încercare de a-l convinge să pună capăt războiului declanșat în Ucraina.

O declarație similară a avut și președintele francez, Emmanuel Macron, care a respins criticile legale de continuarea dialogului cu Moscova.

Cât privește furnizarea de tancuri de luptă Kievului, decizia Berlinului a venit după ample eforturi de convingere, depuse cu precădere de Polonia, hotărâre succedată la scurtă vreme de anunțul Statelor Unite de a oferi Ucrainei 31 de tancuri Abrams.

Urgența sprijinului miliatar reclamată de partea ucraineană prin mai multe voci, dintre care cea mai puternică este cea a președintelui Volodimir Zelenski, vine pe fondul îngrijorărilor că Rusia se regrupează pentru a porni o nouă ofensivă în această vară.

Italia a semnat sâmbătă un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale, cu prilejul vizitei efectuate de premierul italian, Georgia Meloni, în țara nord africană pentru a aborda teme legate de energie și migrațiune, informează Politico Europe.

Această țară europeană, la fel ca alte state, și-a îndreptat privirea către Africa de Nord în căutările sale de a înlocui gazul rusesc cu alte surse de energie, pe fondul conflictului neprovocat declanșat de Moscova în Ucraina.

Positiva missione del Governo italiano oggi a Tripoli. Siglati importanti accordi su cooperazione, energia e contrasto all’immigrazione irregolare. Abbiamo inoltre espresso piena disponibilità a favorire il percorso verso legittime elezioni e stabilizzazione della Libia. pic.twitter.com/VCIyhqFEgp

— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) January 28, 2023

Acordul de sâmbătă a fost semnat de National Oil Corp. din Libia și de Eni din Italia. Cele două companii au declarat că vor investi 8 miliarde de dolari în dezvoltarea gazelor, precum și în energie solară și captarea carbonului, potrivit Reuters.

Înțelegerea stabilită între cele două țări reprezintă cea mai mare investiție individuală în sectorul energetic al Libiei din ultimele două decenii, apreciază Associated Press.

Directorul executiv al Eni, Claudio Descalzi a fost un vocal susținător al ideii ca Europa să se îndrepte către Africa pentru a-și satisface nevoile de aprovizionare cu energie.

La începutul acestei săptămâni, Meloni a efectuat o vizită în Algeria, principalul furnizor de gaze naturale al Italiei, unde Eni și compania energetică de stat algeriană Sonatrach au semnat un nou acord de colaborare menit să consolideze securitatea energetică și să stimuleze eforturile de reducere a emisiilor de carbon. Anul trecut, Algeria a devenit unul dintre principalii parteneri strategici ai Italiei, după ce a înlocuit Rusia ca fiind cel mai mare furnizor de energie al țării europene.

Conform celor mai recente date oferite de Eurostat, comerțul Uniunii Europene cu Rusia a fost puternic afectat în urma invaziei în Ucraina, UE impunând restricții asupra importurilor și exporturilor, efectele fiind vizibile în ultimele luni.

Luând în considerare valorile ajustate sezonier, atât exporturile, cât și importurile au scăzut considerabil sub nivelurile anterioare invaziei Rusiei.

Importurile UE din Rusia au scăzut de la 6,4% la 3,8% între februarie 2022 și septembrie 2022. În aceeași perioadă, exporturile UE către Rusia au scăzut de la 2,3% la 1,1%.

Deficitul comercial al UE în relația cu Rusia a atins un vârf de 19,6 miliarde de euro în martie 2022. Acesta a scăzut apoi progresiv și în septembrie 2022 s-a situat la 9,7 miliarde de euro.

Dacă ne uităm sectorial, se observă o scădere dramatică a importurilor UE de cărbune, gaze naturale, petrol, îngrășăminte, fier și oțel din Rusia, în vreme ce în cazul importurilor de nichel din această țară se constată o creștere ușoară.