Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) condamnă ”ferm abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici, care cer, pentru a zecea zi la rând, să se facă dreptate în cazul tinerei Mahsa Amini, care a decedat în condiții suspecte, existând suspiciuni că a fost torturată de poliție.

”Pe 16 septembrie, Mahsa Amini, o studentă în vârstă de 22 de ani, a murit după ce poliția iraniană a moralității a arestat-o și a bătut-o, fiind acuzată că a încălcat legea iraniană conform căreia femeile au obligația de a-și acoperi capul, mâinile, picioarele. Moartea ei și restricțiile asupra libertăților personale introduse de Republica Islamică, care au efect devastator în special asupra femeilor, duc la proteste antiguvernamentale în Iran. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că cel puțin 35 persoane au fost ucise în demonstrații, care au fost întâmpinate cu o represiune puternică de către autorități.   Condamn ferm abuzul autorităților și Guvernului Republicii Islamice iar împreună cu alți deputați, solicit aplicarea regimului de sancțiuni globale al UE pentru drepturile omului. Vom propune de asemenea sancțiuni împotriva poliției morale din Iran și a altor agenții iraniene de aplicare a legii și solicităm interzicerea exportul de software de recunoaștere facială al UE pe care autoritățile iraniene intenționează să-l folosească pentru detectați pasagerii din metrou care sunt îmbrăcați necorespunzător conform decretului <<hijab și castitate>> ”, a anunțat eurodeputatul, care va fi cosemnatarul unei scrisori adresate Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Daniel Buda a mai punctat că ”trebuie să fim uniți pentru a proteja drepturile omului, femeilor și respectarea demnității umane”.

De altfel, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat că blocul european ia în considerare toate opțiunile înainte de următorul Consiliul de Afaceri Externe, pentru ”a aborda uciderea lui Mahsa Amini și modul în care forțele de securitate iraniene au răspuns la demonstrațiile care au urmat”.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea seară la rând pentru a protesta împotriva morții Mahsei Amini, sfidând un avertisment din partea sistemului judiciar.

Oficial, cel puțin 41 de persoane au murit de la începutul tulburărilor, majoritatea protestatari, dar și membri ai forțelor de securitate, dar sursele spun că cifra reală este mai mare.

Ținerea României, Bulgariei și Croației în afara Spațiului Schengen este profund imorală, consideră eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare regională (AGRI), care a avut o intervenție în plenul reunit al Parlamentului European, ce a dezbătut, printre altele, și Politica Regională a Uniunii Europene.

”Pandemia de Covid -19 și războiul din Ucraina au provocat cea mai gravă recesiune după anul 1945, iar acest lucru ne obligă la un set de acțiuni concrete, menite să înlăture disparitățile regionale. Investițiile în infrastructură, indiferent dacă vorbim de cea feroviară sau rutieră, alături de infrastructura medicală sau școlară, reprezintă elemente indispensabile pentru orice regiune. Creșterea economică pe termen lung, este subsumată accesului la internet în bandă largă, dar mai ales cercetării și inovării”, a punctat Buda.

Acesta este de părere că ”un lucru aparte îl reprezintă consolidarea legăturilor dintre zonele urbane și rurale, care au posibilitatea de a oferi noi oportunități de dezvoltare și de stimulare a dezvoltării economice și sociale”.

”Încurajarea investițiilor la nivel regional, urban și rural, prin mobilizarea resurselor din sectorul privat, trebuie dublate de o reducere substanțială a birocrației în accesarea fondurilor europene”, a mai spus Daniel Buda.

Acesta a subliniat și necesitatea ”sinergiei fondurilor care să permită atingerea acestor obiective, iar exemplul fondului LEADER este cel mai bun de urmat pentru toate statele membre”.

”Regiunile transfrontaliere au nevoie de soluții și politici adaptate noilor realități. În același timp, ținerea României, Bulgariei și Croației în afara spațiului Schengen, o apreciez ca fiind profund imorală, deoarece aceste state sunt pregătite din punct de vedere tehnic, iar dezvoltarea regională este imposibilă fără să fie aparținătoare acestui spațiu”, a fost mesajul transmis de Daniel Buda.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Cea mai mare zonă de liberă circulație din lume a fost fondată de cinci țări membre UE. Astăzi, spațiul Schengen reprezintă casa a peste 420 de milioane de cetățeni din 26 de state europene, 22 din Uniunea Europeană și patru din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. 

De la crearea sa, în 1985, spațiul Schengen a adus o schimbare în viața de zi cu zi a milioane de oameni. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul. Oamenii și-au organizat viața în funcție de libertățile oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a descris discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind Starea Uniunii din acest an drept ”unul istoric, urmărit de toate cancelariile lumii”.

”Astăzi (n.r. miercuri, 14 septembrie), în Parlamentul European de la Strasbourg, a avut loc discursul privind Starea Uniunii. Cu siguranță am fost martorii unui discurs istoric, un discurs urmărit de toate cancelariile lumii, de la Washtington, la Moscova sau Beijing. Întreaga lume a vrut să știe cum își conturează Uniunea Europeană viitorul, care sunt prioritățile. A fost un discurs despre pace și război, un discurs despre aliați și adversari, despre Europa și Ucraina. A fost un altfel de discurs pentru că a fost un altfel de an. Invazia rusă în Ucraina amenință direct ordinea de securitate globală. Rusia folosește aprovizionarea cu energie drept o armă ca răspuns la sancțiunile occidentale”, a subliniat Buda într-un mesaj video.

Eurodeputatul și-a exprimat speranța ca anul acesta să fie ”unul de referință pentru România și că vom obține aderarea mult meritată la Spațiul Schengen”.

”În același timp, să nu uităm că anul 2022 este dedicat tineretului european. Sunt convins că, împreună, factorii decidenți și tinerii ambițioși vor reuși să împlementeze cele mai bune decizii astfel încât Europa să devină mai puternic”, a mai spus Daniel Buda.

Ursula von der Leyen a prezentat miercuri  impactul activității Comisiei din ultimul an și planurile sale viitoare, în special în ceea ce privește solidaritatea UE cu Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei, măsurile de asigurare a aprovizionării cu energie a UE și de reducere a dependenței sale de combustibilii fosili ruși, precum și actualele creșteri ale prețurilor la energie.

Discursul tradițional privind Starea Uniunii a vizat, de asemenea, teme precum Pactul verde european și tranzițis verde, digitalizarea, răspunsului UE la pandemia de COVID-19 și pregătiriile pentru viitoarele pandemii, precum și planul de redresare NextGenerationEU.