Connect with us

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”bani noi pentru sectorul agricol”, puternic afectat de războiul rus din Ucraina și criza energetică

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European solicită Comisiei Europene să vină cu investiții noi în sectorul agricol, puternic afectat de războiul din Ucraina și de criza energetică.

Acesta a participat miercuri la o dezbatere cu privire la comunicarea Comisiei Europene în legătură cu asigurarea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor, desfășurată în plenul Parlamentului European.

”Războiul din Ucraina și criza energetică au avut ca efect limitarea cantităților de îngrășăminte disponibile pentru fermieri. În acest context, sectorul agricol se confruntă astăzi cu una dintre cele mai mari provocări, cea a creșterii prețului la îngrășăminte cu o medie de aproximativ 200%. În multe cazuri fermierii sunt puși în situația de a-și reduce activitatea, iar acest lucru înseamnă implicit reducerea producțiilor în viitor”, a tras un semnal de alarmă Buda.

În viziunea sa, măsurile propuse de Comisia Europeană nu sunt suficiente.

” În opinia mea, utilizarea rezervei de criză pentru agricultură trebuie activată încă de la începutul anului 2023. Statelor membre le-a fost oferită posibilitatea de a acorda scheme de ajutor pentru fermieri, ceea ce s-a și întâmplat, însă trebuie să înțelegem că acțiunea statelor este una limitată de propriile resurse bugetare. Tocmai de aceea, vă cer insistent să veniți în mod serios cu bani noi pentru sectorul agricol, dacă vrem într-adevăr să îl salvăm”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

Pe termen lung, ”obiectivul Comisiei Europene trebuie să fie dezvoltarea unor capacități de producție a îngrășămintelor în interiorul UE”, consideră Buda.

În ceea ce privește acțiunile pe termen scurt, acesta a  propus ca atenția să fie îndreptată spre ”alte țări terțe, capabile să furnizeze îngrășăminte fermierilor din  Uniunea Europeană la prețuri accesibile pentru aceștia”.   

Comisia Europeană a prezentat o comunicare privind asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor, care joacă un rol semnificativ în securitatea alimentară și care sunt afectate de războiul rus din Ucraina ți de criza energetică.

Conform unui comunicat al instituției, comunicarea prezintă o gamă largă de acțiuni și orientări cu privire la modul de abordare a provocărilor cu care se confruntă în prezent fermierii și industria din UE, precum și țările în curs de dezvoltare. Necesitatea de a consolida reziliența și sustenabilitatea globală a sistemelor noastre alimentare pe termen mediu și lung este, de asemenea, abordată în conformitate cu Comunicarea privind garantarea securității alimentare, adoptată în martie 2022, cu Strategia „De la fermă la consumator” și cu REPowerEU.

”Utilizarea gazelor ca armă de către Rusia are repercusiuni negative asupra pieței mondiale a îngrășămintelor, afectând fermierii și securitatea alimentară în întreaga lume. Comisia ia măsuri pentru a reduce presiunea asupra fermierilor atât în interiorul, cât și în afara UE. Calea durabilă de urmat este să ne concentrăm asupra eficienței și a alternativelor. Acest lucru va contribui, de asemenea, la reducerea presiunii asupra aprovizionării globale cu îngrășăminte. De asemenea, ar trebui să profităm de această ocazie pentru a spori producția de amoniac verde, produs cu energie din surse regenerabile. Cu cât suntem mai eficienți și cu cât trecem mai repede la alternative la îngrășămintele minerale, cu atât vom fi mai puțin dependenți de combustibilii fosili, iar sistemul nostru alimentar va fi mai rezilient”, a subliniat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru implementarea Pactului verde european.

Acțiuni de menținere a unei producții durabile de îngrășăminte în UE și de reducere a dependențelor

Comunicarea prezintă mai multe bune practici și căi de urmat pentru a-i ajuta pe fermieri să optimizeze modul în care utilizează îngrășămintele și să își reducă dependențele, asigurând în același timp randamentul recoltelor:

  • Sector critic: Statele membre pot acorda prioritate accesului continuu și neperturbat la gaze naturale al producătorilor de îngrășăminte prin planurile lor naționale de urgență, în caz de raționalizare a gazelor, în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”.
  • Sprijin financiar specific: Cadrul temporar de criză pentru ajutoarele de stat permite statelor membre să ofere sprijin specific fermierilor și producătorilor de îngrășăminte. Fondurile generate de măsuri precum plafonarea veniturilor de pe piață ale anumitor producători de energie electrică și contribuția de solidaritate pot fi, de asemenea, utilizate, sub rezerva condițiilor aplicabile, în scopul schemelor naționale de sprijin. În plus, Comisia va examina împreună cu statele membre oportunitatea de a utiliza rezerva pentru agricultură în valoare de 450 de milioane EUR pentru exercițiul financiar 2023 pentru fermierii afectați de costurile ridicate ale factorilor de producție.
  • O mai mare transparență a pieței: În 2023, Comisia va lansa un observator al pieței îngrășămintelor pentru a face schimb de date privind producția, utilizarea, prețurile și comerțul.
  • Practici agricole durabile și formare: Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că fermierii recurg pe scară largă la intervenții relevante, cum ar fi planurile de gestionare a nutrienților, însănătoșirea solului, agricultura de precizie, agricultura ecologică, utilizarea culturilor de leguminoase în schemele de rotație a culturilor. De asemenea, Comisia va invita statele membre să analizeze stabilirea de priorități ulterioare și creșterea nivelului de ambiție al unor astfel de intervenții cu ocazia viitoarelor revizuiri ale planurilor lor strategice PAC.
  • Mai multe îngrășăminte organice: Înlocuirea, ori de câte ori este posibil, a îngrășămintelor minerale cu îngrășăminte organice va reduce dependența UE de gaze, precum și amprenta de carbon a acestui sector. Regulamentul privind produsele fertilizante asigură deja un acces mai bun pe piață al îngrășămintelor produse din deșeuri recuperate și din alternative verzi și circulare la gazele naturale. Orizont Europa a investit, de asemenea, 180 de milioane EUR în proiecte privind optimizarea bugetului pentru nutrienți, produsele fertilizante alternative și soluțiile bazate pe natură pentru gestionarea nutrienților. De asemenea, Comisia va adopta în 2023 un plan de acțiune integrat privind gestionarea nutrienților pentru a promova o utilizare mai eficientă a nutrienților, ținând seama de punctele de plecare ale statelor membre și de Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării.
  • Tranziția către îngrășăminte mai ecologice: Comisia va încuraja statele membre să sprijine investițiile în hidrogenul și biometanul din surse regenerabile pentru producția de amoniac.
  • Diversificarea comerțului: Comisia a contactat furnizori alternativi de îngrășăminte pentru a compensa livrările care proveneau anterior din Belarus și Rusia. De asemenea, în iulie 2022, Comisia a propus suspendarea tarifelor comerciale pentru amoniac și uree, utilizate pentru producerea îngrășămintelor azotoase.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Daniel Buda

Eurodeputatul PPE Daniel Buda: Piața Unică rămâne un simbol al unității, progresului și prosperității comune

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

#singlemarket30

La treizeci de ani de la inaugurarea sa, Piața Unică Europeană rămâne una dintre cele mai semnificative realizări ale integrării europene, afirmă eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), membru al grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

Lansată în 1993, aceasta a redefinit dinamica economică și socială a continentului, eliminând barierele dintre statele membre și promovând libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Un moment de reflecție și celebrare, această aniversare ne oferă oportunitatea de a privi înapoi la realizările remarcabile și provocările întâmpinate de-a lungul a trei decenii de integrare și cooperare economică.

“Piaţa Unică nu este doar o realizare economică, ci şi o mainistare a viziunii pentru o Europă unită. Într-o lume în continuă schimbare, Piaţa Unică rămâne un pilon central al prosprităţii şi stabilităţii noastre”, declară Daniel Buda, membru al Parlamentului European.

“Piaţa unică a stimulat colaborarea transfrontalieră în cercetare şi dezvoltare, accelerând progresul în domenii esenţiale precum tehnologia. Provocările precum schimbările climatice, digitalizarea şi inegalităţile economice necesită o abordare unită şi inovatoare. Nu în ultimul rând, Piaţa Unică oferă un cadru pentru a răspunde colectiv provocărilor actuale, promovând în acelaşi timp creşterea durabilă şi incluzivă în Europa”, mai susține Daniel Buda.

 La 30 de ani de la înființare, Piața Unică Europeană rămâne un pilon esențial al prosperității și stabilității în Europa. Cu toate provocările sale, PUE continuă să fie un motor de creștere și inovație, demonstrând importanța colaborării și integrării europene. Pe măsură ce ne îndreptăm spre viitor, adaptarea și consolidarea Pieței Unice va fi crucială pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor europeni într-un peisaj global în continuă schimbare.

 In contextul unei lumi globalizate, Piața Unică Europeană nu este doar un instrument al prosperității interne, ci și un actor cheie pe scena mondială. Cu toate acestea, drumul nu a fost lipsit de provocări. De la crize economice la incertitudinile politice și schimbările tehnologice rapide, Piața Unică a trebuit să se adapteze constant. Criza financiară globală, Brexitul, pandemia COVID-19 și tensiunile geopolitice recente au testat reziliența și flexibilitatea acestui proiect.

#singlemarket30

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia AGRI a votat favorabil dosarul privind Regulamentul fitosanitar, în care am reprezentat viziunea PPE

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Mecanismul de reacție rapidă în cazul apariției bolilor plantelor a fost adoptat de către Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European, iar contribuția lui Daniel Buda, europarlamentar PNL și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură, a fost esențială în această inițiativă, având rolul de raportor din partea grupului PPE.

„Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European a votat favorabil dosarul privind Regulamentul fitosanitar, în care am reprezentat viziunea PPE. Acest Regulament stabilește regimul fitosanitar pentru protecția teritoriului UE împotriva introducerii și răspândirii organismelor dăunătoare plantelor, protejând culturile noastre și asigurând comerțul în condiții de siguranță prin prevenirea și gestionarea eficientă a focarelor”, a transmis eurodeputatul liberal într-un mesaj pe Facebook.

Prioritățile sale adoptate de altfel în cadrul Comisiei, au fost de a:

  • crea, pentru prima dată, un mecanism de reacție rapidă în caz de probleme într-un stat membru, prin stabilirea unei echipe fitosanitare de urgență a UE formată din specialiști din domeniu din diferite țări: Aceștia vor avea posibilitatea de a lucra rapid împreună pentru a gestiona diverse boli ale plantelor care pot afecta direct fermierii și producțiile acestora.
  • stimula o mai bună coordonare transfrontalieră în domeniul fitosanitar prin exerciții de simulare comune, la nivelul UE, privind planurile de urgență pentru dăunătorii prioritari;
  • evidenția rolul Regulamentului fitosanitar pentru securitatea alimentară și pentru a proteja fermierii și economia de posibile daune provocate de bolile plantelor;
  • reducerea sarcinii de raportare cu 25%, precum și digitalizarea transmiterii informațiilor;
  • evidenția necesitatea unei finanțări publice adecvate pentru cercetare, inovare și măsuri de gestionare a eventualelor focare.

Dosarul privind Regulamentul fitosanitar a fost votat cu 36 de voturi pentru, 1 împotrivă și 1 abținere. 

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Discursul președintelui Iohannis în plenul PE va rămâne peste timpuri ca punct de referință pentru generațiile viitoare

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg

Discursul președintelui Klaus Iohannis din plenul Parlamentului European va rămâne peste timpuri ca un punct de referință pentru generațiile viitoare, a apreciat, miercuri, europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE).

“Domnul Președinte Iohannis a reiterat angajamentul României față de proiectul european și a pledat pentru o Europă mai puternică și mai coezivă. Discursul său a fost un apel ferm pentru respectarea democrației, statului de drept și a valorilor fundamentale ale UE. Nu în ultimul rând, Domnia Sa a cerut eliminarea controalelor la frontierele terestre. Un gest firesc ca urmare a ridicării frontierelor maritime și aeriene. Cu siguranță, am fost martorii unui discurs istoric, care va rămâne peste timpuri ca un punct de referință pentru generațiile viitoare. Astăzi, președintele României a reiterat angajamentul României pentru tot ceea ce înseamnă parteneriat și alianțe europene și occidentale”, a afirmat Buda.

Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.

România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”.

Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el.

Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație. “Vrem Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest în Uniune? Atunci să-i primim“, a spus el.

Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare.

Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa.

În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice.

El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat. “Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții”, a spus președintele, într-o referire indirectă la Ungaria și premierul acestei țări, Viktor Orban, care au blocat, pentru o perioadă, sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.

Vorbind despre imaginea externă a Uniunii Europene, șeful statului i-a întrebat retoric pe eurodeputați: “Nu avem o politică externă unică, nu-i așa? Este ciudat, nu e așa?

“Avem atâtea politici externe câte state membre”, a spus Iohannis, adăugând “și poate chiar mai multe, aveți dreptate” după ce astfel de voci s-au auzit în sală.

Și poate acesta este motivul pentru care greutatea politicii noastre externe este cu mult, mult mai mică decât greutatea noastră economică, ceea ce nu este bine pentru noi, pentru că politica economică și politica externă trebuie să meargă mână în mână“, a subliniat el.

Citiți și Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.

“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.

“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.

El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.

“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO13 hours ago

Sondaj: 77% dintre suedezi consideră că securitatea țării lor ”este întărită” prin aderarea la NATO

S&D14 hours ago

Vicepreședinele PES Victor Negrescu: Susținem integrarea completă a României în Schengen și dezvoltarea măsurilor pentru creșterea nivelului de trai în toate statele UE

U.E.15 hours ago

Focurile armatei israeliene au ucis civili palestinieni în timpul operațiunilor de distribuire a ajutoarelor în Gaza, acuză Josep Borrell, care cere o anchetă internațională

COMUNICATE DE PRESĂ16 hours ago

A murit scriitorul Dinu Săraru, membru fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, care lasă în urmă o moștenire de neegalat în literatură, teatru și gazetărie

ROMÂNIA17 hours ago

Cătălin Predoiu, după întâlnirea cu ministrul italian de Interne: Am convenit să dezvoltăm cooperarea polițienească pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri și a traficului de ființe umane

ROMÂNIA17 hours ago

Sebastian Burduja vine cu ”noutăți importante” în domeniul energiei: România își consolidează poziția geostrategică pentru întreaga regiune

ROMÂNIA19 hours ago

La Forumul Diplomatic de la Antalya, Luminița Odobescu a subliniat importanța consolidării posturii NATO de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre, în paralel cu dezvoltarea economică

S&D1 day ago

Nicolas Schmit, ales candidat comun al PES pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Partidul Socialiștilor Europeni a adoptat programul electoral pentru alegerile europarlamentare din iunie

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

32 de ani de la războiul de pe Nistru. Maia Sandu și UE ”condamnă agresiunile armate” și transmit un mesaj ”forțelor care încearcă să sădească neîncredere și discordie” în R. Moldova: Nu vor reuși

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu a stabilit cu Pedro Sanchez ”ultimele detalii privind acordarea dublei cetățenii pentru românii care trăiesc în Spania”: În curând, această dorință a românilor din Spania o să devină realitate

ROMÂNIA4 days ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA5 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA5 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO1 week ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 week ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA2 weeks ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending