Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul privind promulgarea legea offshore care deblochează investițiile din Marea Neagră, va reduce importurile de gaze rusești și va asigura, pe termen lung, independența energetică a României în materie de gaze naturale.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a promulgat legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

Proiectul de lege offshore a fost depus în Parlament de liderii coaliției de guvernare la data de 15 aprilie și a fost adoptat în Camera Deputaților, for decizional, la data de 18 mai.

Legea stabilește un regim fiscal competitiv în așa fel încât împărțirea veniturilor: 60 % pentru statul român și 40% pentru investitori.

Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului.

Potrivit legii adoptate de Parlament, investitorii își pot deduce maxim 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream, față de 30% cât era în prezent. 

De asemenea, legea asigură stabilitatea și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime).

Primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua parte a acestui an, fiind vorba de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual din perimetrul de la Midia, zăcămintele Ana și Doina. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor, iar extracția de gaze va asigura pentru început 10% din necesarul național.

Reamintim că Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Legea offshore este  adoptată astăzi în Parlament, fapt care va crea predictibilitate și posibilitatea ca investițiile în exploatarea resurselor offshore si onshore să poată să demareze, a precizat miercuri premierul Nicolae Ciucă în cadrul Romanian Business Leaders Summit 2022, unde șeful Guvernului a subliniat că sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră care va intra în sistemul de transport național și că într-un termen de cinci ani vom deveni independenți din punct de vedere energetic.

“În privința resurselor de gaze, astăzi se va aproba legea offshore in Parlament. Vom crea astfel predictibilitatea si posibilitatea ca investitiile atat in exploatarea resurselor offshore cat si onshorre sa poată să demareze. De altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investițiile pe care Black Sea Oil&Gas le-a facut în Marea Neagră și după întâlnirea de ieri avem certitudinea că la sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care va intra în sistem”, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă, citat de Hotnews.ro, liderul de la Palatul Victoria referindu-se astfel la proiectul de la Media.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri “RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

În continuare, premierul Ciucă a mai precizat și ce alte investiții vor avea loc ulterior.

“Sigur urmează celelalte care țin de investiții, de o perioadă de lucru la nivelul companiilor OMV Petrom și Romgaz. Există deja discuțiile și proiectele asigurate astfel încât nu mai târziu de sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027 să avem resursa de gaz necesară atât pentru asigurarea independenței necesare pentru economia românească si consumul public cât și pentru a putea să dezvoltăm ramuri in industria petrochimică și, de ce nu, să exportăm gaz”, a spus Ciucă, conchide sursa citată.

De altfel, șeful Guvernului s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas, anunțând că exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național după ce reprezentanții companii Black Sea Oil&Gas au asigurat că proiectul de la Midia este pregătit să demareze în luna iunie, după efectuarea ultimelor teste, având o capacitate de livrare de un miliard de metri cubi anual.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina descoperite în anul 2007 respectiv 1995. După finalizarea infrastructurii necesare extracției și transportului de gaze naturale, era preconizat ca prima producție de gaze din proiectul MGD să aibă loc în trimestrul 4 al anului 2021, însă aceasta va avea loc în 2022.

Între timp, coaliția de guvernare a depus legea offshore privind gazele din Marea Neagră în Parlament, iar proiectul legislativ a fost aprobat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Legea, care prevede că statul va păstra 60% din profit, iar mediul privat implicat 40%, își urmează circuitul legislativ în Camera Deputaților, for decizional.

De asemenea, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat marți, într-un mesaj de Ziua Națională a Independenței României, semnificația zilei de 10 Mai 1877, în contextul “resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare”.

“Aniversăm astăzi 145 de ani de la declararea Independenței României, într-un context deosebit de complicat pentru Europa, generat de războiul brutal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva unui alt stat suveran, Ucraina. Alături de Marea Unire, Independența este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit de a rememora evenimentele definitorii pentru istoria națiunii noastre. În anul 1877 România își proclama independența, marcând astfel un pas important spre desăvârșirea unității naționale și spre un statut european. La Plevna, la Rahova sau la Grivița, românii au impresionat Europa prin curajul lor, demonstrând trăinicia unirii înfăptuite la 1859”, se arată în mesajul președintelui, remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a indicat că marile puteri au luat act de nașterea unei țări care își croia propriul destin la Dunărea de Jos, prin angajamentul patriotic al elitelor politice ale vremii, în frunte cu Principele Carol de Hohenzollern.

“Înflorirea culturii, avântul industriei, transporturilor și infrastructurii, precum și dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, toate acestea au fost rodul imediat și direct al dobândirii independenței de stat. Modernizarea instituțională, economică și legislativă fără precedent a continuat pentru mai multe decenii. Idealul unei națiuni suverane și libere urma să se desăvârșească doar o generație mai târziu, prin viziune politică și prin curajul românilor care, în 1918, au înfăptuit Marea Unire. Acestea sunt coordonatele majore ale istoriei noastre, care ne arată cât de dificil a fost drumul spre modernitate și de cât de multă perseverență și tărie de caracter au dat dovadă înaintașii noștri”, a declarat Iohannis.

Președintele a făcut trimitere la semnificația Zilei Independenței în contextul războiului din Ucraina, stat atacat de Rusia, și a subliniat importanța libertății națiunilor “de a-și alege și construi propriul destin”.

“Astăzi, când suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare, semnificația zilei de 10 Mai 1877 în istoria României este cu atât mai relevantă. Libertatea, dreptul națiunilor de a-și alege și construi propriul destin, protejarea vieții și a demnității umane, toate acestea sunt repere fundamentale ale marii comunități democratice căreia îi aparținem. Sacrificiile înaintașilor noștri au reprezentat temelia dezvoltării României europene. Este acum datoria noastră să susținem și să apărăm valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici”, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis a promulgat legea prin care data de 10 mai este declarată Ziua Independenței Naționale a României

Ziua de 10 Mai este celebrată în România ca zi de sărbătoare naţională, fiind declarată astfel prin Legea nr. 103/2015, ea având o triplă semnificație istorică pentru țara noastră.

La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost încoronat drept primul rege al României. De asemenea, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă.

Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

Această zi are multiple semnificații istorice: proclamarea României ca regat, depunerea jurământului de către prințul Carol de Hohenzollern, dar și proclamarea independenței absolute a României față de Imperiul Otoman, obținută în 1877.