Connect with us

U.E.

Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, a devenit membru cu drepturi depline al Comitetului European al Regiunilor

Published

on

© Calea Europeana / Zaim Diana

Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, a devenit membru cu drepturi depline al Comitetului European al Regiunilor, unul dintre cele mai importante organisme ale Uniunii Europene care este consultat de instituțiile europene în întregul proces legislativ.

Fiecare stat membru este reprezentat în Comitetul European al Regiunilor prin delegații naționale, delegații formate din administratori locali sau membri din consiliile administrative.

Astfel, Daniela Cîmpean se alătură celorlalți membri români ai delegației naționale în CoR și va face parte din grupul PPE din partea PNL, alături de primarul Emil Boc sau Adrian Teban.

Potrivit comunicatului oficial al Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean va face parte în cadrul CoR din două Comisii de specialitate: Comisia pentru politică economică (ECON), care va dezbate proiecte ce țin de industrie, IMM-uri, piață internă, comerț internațional, achiziții publice și concurență și din Comisia pentru Resurse Naturale (NAT), care va dezbate proiecte ce țin de sănătate publică, politica agricolă comună (PAC) și dezvoltare rurală, turism, protecția consumatorului sau silvicultură.

Daniela Cîmpean își va desfășura activitatea în Comitetul European al Regiunilor într-un mandat de 5 ani.

 „Statutul de membră a Comitetului European al Regiunilor îmi oferă ocazia de a urmări ca actele normative pe care le dezbatem acolo să fie și în conformitate cu interesele cetățenilor județului Sibiu iar politicile pe care le implementăm la nivel județean prin strategiile noastre să fie în deplin acord cu normele europene și cu valorile Uniunii Europene”, a transmis Daniela Cîmpean.

Totodată, Daniela Cîmpean a invitat locuitorii din Sibiu să transmită întrebări și propuneri pentru comisiile din care face parte. Acest lucru se poate realiza pe site-ul Consiliului Județean Sibiu la secțiunea Sibiul Împreună – Scrie președintelui.

”Comitetul Regiunilor nu este doar pentru cei care fac parte din delegațiile naționale. Comitetul Regiunilor este pentru voi, pentru toți. Asociații, ONG-uri, cadre universitare sau simpli cetățeni pot participa la consultări, dezbateri și sondaje ale CoR”, a mai adăugat aceasta.

Președinta Consiliului Județean Sibiu subliniază importanța lucrului în echipă la nivelul statelor membre: ”Putem lucra împreună, alături de toți reprezentanții statelor membre, prin schimburi de bune practici și cooperare în domenii care ne interesează pe toți, pentru dezvoltare, performanță și eficiență”.

Consiliul Uniunii Europene i-a numit luna trecută  pe cei 181 de membri și 181 de supleanți în cadrul Comitetului Regiunilor pentru o nouă perioadă de cinci ani, care va începe la 26 ianuarie 2020 și se va încheia la 25 ianuarie 2025, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comitetul Regiunilor este format în prezent din 350 de reprezentanți ai unor organisme regionale sau locale, care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. Numărul membrilor comitetului va fi redus la 329 după ce Regatul Unit va părăsi UE.

Consiliul numește membrii comitetului și un număr egal de supleanți în conformitate cu propunerile fiecărui stat membru.

Decizia de numire adoptată luni se referă la nominalizările care au fost comunicate Consiliului înainte de 15 noiembrie 2019.

Ceilalți membri și supleanți vor fi numiți la o dată ulterioară.

În ce privește membrii numiți din partea României, aceștia sunt: Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita, Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu, Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, Victor Moraru, președintele Consiliului Județean Ialomița, Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, București, Alin – Adrian Nica, primarul comunei Dudeștii Noi, Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj, Adrian Teban, primarul orașului Cugir, Gabriela Florica Tulbure, primarul orașului Sein, Marius Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța, Marius Ioan Ursăciuc, primarul orașului Gura Humorului.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Grecia încearcă o revenire completă pe piețele financiare internaționale prin emiterea de euroobligațiuni cu scadența în 2035

Published

on

Grecia intenționează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, valorificând astfel condițiil prielnice de pe piețele internaționale după actualizarea pozitivă a ratingului suveran al țării, relatează The New York Times și Agerpres.

Agenția de gestionare a datoriilor publice a numit, într-un comunicat, cinci bănci care să se ocupe de intermedierea împrumutului. Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan sunt băncile care vor fi implicate în această tranzacție de așteptat să aibă loc chiar marți. 

La sfârșitul zilei de vineri, agenția de rating Fitch a apreciat ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB” cu o perspectivă pozitivă, pe fondul îmbunătățirii sustenabilității datoriei  și a stabilității politice. 

Grecia a încheiat cel de-al treilea program internațional de rederesare financiară în 2018 și încearcă să facă o revenire completă pe piețe, profitând de ratele mici ale dobânzilor pentru a încerca să-și îmbunătățească profilul datoriilor pe termen lung.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna ianuarie 2019 printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobândă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia, informează Agerpres. 

Se estimează că datoria națională va scădea treptat în raport cu produsul intern brut, după ce a atins un pic peste 180% din PIB în 2018.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Greciei a scăzut sub 2% în august anul trecut și este în prezent în jurul valorii de 1,16%.

Continue Reading

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending