Norvegia dorește să construiască până în 2050 prima autostradă subacvatică din lume, un proiect a cărui valoarea se ridică la 40 de miliarde de dolari, anunță CNN, citat de TVR.

Norvegia este renumită pentru peisajul său natural deosebit, terenul accidentat îngreunâd călătoriile.

Mai mult de 1.000 de fiorduri se găsesc pe coasta de vest a țării scandinave, unde locuiește o treime din populația țării de 5,3 milioane.

Pentru a face o călătorie de 1.100 de kilometri între orașul sudic Kristiansand și Trondheim, în nord, prin coasta de vest, de exemplu, durează în prezent 21 de ore și necesită șapte treceri de feribot.

Guvernul norvegian intenționează să reducă la jumătate acest timp, cu un proiect de infrastructură de 40 de miliarde de dolari, pentru a face ruta fără feribot.

Planul include poduri și cel mai adânc și mai lung tunel de rocă din lume.

Tunelul va fi construit prin fundația de stâncă, în subsolul marin, acesta fiind la o adâncime de 392 metri şi cu o lungime de 27 kilometri.

Cu toate acestea, cel mai ambițios element al proiectului este dezvoltarea unor tuneluri plutitoare, construite la o adâncime de 30 de metri sub apă.

Dacă Norvegia va reuși să ducă la bun final proiectul, aceasta ar putea deveni învingătoare în cursa globală, în contextul în care și China, Coreea de Sud sau Italia dezvoltă proiecte asemănătoare.

Premierul socialist spaniol, Pedro Sanchez, a anunțat vineri convocarea de alegeri legislative anticipate pentru data de 28 aprilie, după numai opt luni de guvernare, anunță Deutsche Welle.

”Am propus dizolvarea parlamentului şi convocarea de alegeri legislative pentru 28 aprilie”, a declarat Sanchez, după o şedinţă de guvern extraordinară, anunț care era așteptat după ce Parlamentul a respins bugetul propus de Guvernul socialist, declanșând o criză legislativă.

Pe 5 martie vor fi dizolvate camerele, iar campania electorală va începe pe 12 aprilie.

”Spania este a cetăţenilor. Decizia le aparţine. Ei vor decide viitorul ţării”, a mai spus prim-ministrul socialist.

”Nu voi renunţa niciodată la dialog. Aşa putem găsi drumul spre rezolvarea crizei. Nu îmi place să mă fac că nu văd, prefer să iau taurul de coarne”, a mai spus acesta, informează Adevărul.ro. 

Pentru ca bugetul să fi fost aprobat, era nevoie de sprijinul a două partide separatiste catalane, care au solicitat Spaniei să recunoască dreptul regiunii la autodeterminare în schimbul votului.

Procesul celor 12 lideri separatiști, care a început săptămâna trecută la Madrid a provocat nemulțumirile blocului catalan parlamentar. În cele din urmă, Partidul socialist aflat la guvernare a respins solicitările catalanilor, deznodământul fiind respingerea propunerii de buget.

Premierul Pedro Sanchez s-a aflat la conducerea Guvernului spaniol doar opt luni, după ce predecesorul său, conservatorul Mariano Rajoy, a părăsit funcția în urma unui vot de neîncredere.

Guvernul socialist minoritar beneficia de sprijinul partidului Podemos, de extremă stânga, parlamentarii naționaliști basci și 17 deputați catalani separatiști.

Sondajele arată că Pedro Sanchez ar putea obține o largă majoritate a voturilor, dar nici în acest caz socialiștii nu vor putea forma o majoritate în Parlament, chiar dacă vor beneficia de sprijinul Partidului Podemos.

Secretarul de Stat american Mike Pompeo s-a întâlnit cu militarii români din Grupul de luptă NATO din Polonia, anunță Ambasada Statelor Unite din România printr-o postare pe pagina oficială de Facebook.

”Acesta le-a mulţumit militarilor americani, britanici, polonezi, croaţi şi români care asigură securitatea flancului Nord-Estic al NATO”, mai este precizat în cadrul postării amintite mai sus.

Militarii români participă în cadrul Grupului de Luptă din Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate în flancul Nord-Estic al Alianţei alături de partenerii americani, britanici, polonezi şi croați. Batalionul din Polonia, cu baza la Orzysz, la 100 de kilometri de granița cu enclava rusească Kaliningrad, se află sub comandă americană.

Întâlnirea dintre Mike Pompeo și militarii români a avut loc în contextul în care secretarul de Stat american se află la Varșovia, ultima oprire a turneului său diplomatic est-european care a cuprins escale la Budapesta și Bratislava, scopul fiind acela de a anunța revenirea și implicarea Statelor Unite în regiune, pe fondul unei influențe tot mai crescute a Rusiei și Chinei în regiune.

Totodată, acesta va participa la conferința privind “Promovarea unui viitor pașnic și sigur în Orientul Mijlociu”, unde se așteaptă să fie prezenți reprezentanți ai 60 de țări ale lumii, inclusiv reprezentanți ai UE și NATO.