Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită la Atena, prima din 2017, a promis o abordare ”avantajoasă pentru ambele părți” a relațiilor cu Grecia, într-o încercare a Ankarei de a reseta relațiile cu partenerii occidentali, informează Deutsche Welle.

Într-o întâlnire cu omologul grec, liderul turc și-a exprimat convingerea că se deschide ”o nouă eră” în relațiile dintre cele două țări, care au cunoscut perioade turbulente, dar care au devenit mai strânse odată cu solidaritatea arătată de Grecia în urma cutremurului din Turcia, din februarie, care s-a soldat cu cel puțin 50.000 de persoane decedate.

Erdogan i-a spus președintei Greciei, Katerina Sakellaropoulou, că el crede că ”reuniunea privind cooperarea strategică Turcia-Grecia va duce la o nouă eră” în relații, adăugând că ”trebuie să fim optimiști, iar acest optimism va fi fructuos în viitor”.

”Vom discuta despre pașii pe care îi putem face mai departe în toate problemele, după ce miniștrii relevanți vor face pregătirile. Vom proceda într-un mod mai logic.  Cred că este cel mai bine pentru viitorul ambelor părți să discutăm privind jumătatea plină a paharului”, a completat liderul turc.

Erdogan a declarat că are ca obiectiv dublarea volumului comerțului bilateral la 10 miliarde de dolari (9,3 miliarde de euro) de la 5,5 miliarde de dolari în prezent.

Sakellaropoulou, al cărei rol este în mare parte ceremonial, a declarat că dezastrele naturale care au lovit ambele țări în acest an – incendiile și inundațiile din Grecia și cutremurul din Turcia – au adus cele două țări mai aproape una de cealaltă.

Ea a afirmat că acum este ”poate mai necesar ca niciodată ca Grecia și Turcia să colaboreze pentru a spori prosperitatea, pentru a menține pacea, stabilitatea și respectarea dreptului internațional și pentru a promova relațiile de bună vecinătate în beneficiul ambelor noastre popoare și al întregii regiuni”.

Erdogan s-a întâlnit, de asemenea, cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis. În urma acestei întâlniri, Mitsotakis a evidențiat importanța ca ca Grecia și Turcia ”să evolueze pe o cale pașnică”. 

Ankara și Atena au de mult timp dispute teritoriale și legate de dreptul de exploatare în Marea Egee și în estul Mediteranei, Erdogan acuzând anul trecut Grecia că ”ocupă” insulele din Marea Egee și amenințând că va folosi forța în schimb.

Disputele au dus cele două țări în pragul războiului de trei ori în ultimii 50 de ani.

Liderii G7 au decis miercuri să impună o interdicție asupra importurilor directe de diamante rusești începând cu luna ianuarie a anului viitor, introducând în același timp un sistem de trasabilitate a acestor pietre prețioase rusești, informează Politico Europe.

Diamantele rusești reprezintă una dintre ultimele resurse care nu sunt sancționate de G7, ceea ce înseamnă că profiturile obținute din vânzarea lor pot intra în visteria Kremlinului.

Miercuri, liderii G7 au decis ”să introducă restricții la importul de diamante neindustriale, extrase, prelucrate sau produse în Rusia, începând cu 1 ianuarie 2024, urmate de alte restricții progresive asupra importurilor de diamante rusești prelucrate în țări terțe, având ca țintă 1 martie 2024”, au precizat aceștia într-o declarație.

Țările G7 care sunt importatori principali de diamante brute vor stabili un mecanism solid de verificare și certificare bazat pe trasabilitate pentru diamantele brute în cadrul G7 până la 1 septembrie 2024.

Țările G7 au declarat că au avut nevoie de acest timp pentru a depăși dificultățile tehnice în urmărirea originii diamantelor rusești.

Washingtonul a sancționat diamantele brute rusești în aprilie 2022, iar UE discută de mult timp despre extinderea sancțiunilor și către acest sector.

Doar că Belgia, cu orașul Anvers, un centru mondial al comerțului cu diamante, a frânat aceste eforturi europene, susținând că o interdicție a G7 ar fi suficientă pentru a evita eludarea.

Prim-ministrul belgian Alexander De Croo s-a angajat să sprijine eforturile G7 de a elimina veniturile din diamante rusești, care finanțează războiul președintelui Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

Acum, ”Belgia salută sistemul de trasabilitate anunțat astăzi de G7. Este un pas esențial pentru a reduce considerabil fluxul de bani din comerțul cu diamante către Rusia”, a declarat miercuri De Croo.

După ce diamantele rusești sunt tăiate și șlefuite în India, se consideră că acestea provin de acolo, și nu din Rusia. Pentru a elimina această lacună, G7 dorește, de asemenea, să se consulte ”cu alți parteneri, inclusiv cu țările producătoare, precum și cu țările manufacturiere, pentru controale cuprinzătoare”.

Conform comunicatului, este planificată, de asemenea, o aplicare mai strictă a politicii de plafonare a prețurilor la petrolul rusesc. Plafonul de 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc este în vigoare din decembrie anul trecut, dar unii comercianți au ocolit regula oferind sume mai mari, motivând că există costuri conexe, cum ar fi transportul.

Conform noilor reguli, cumpărătorii vor trebui să dovedească faptul că achiziționează petrol rusesc la prețul plafonat. Există însă critici cu privire la fezabilitatea aplicării regulii, deoarece comercianții pot minți, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea declarațiilor lor.

În prezent, țările UE trebuie să convină asupra celui de-al 12-lea pachet de sancțiuni al blocului, care include sancțiuni asupra importului de diamante.

Italia a informat oficial China că va părăsi Iniţiativa Noul Drum al Mătăsii (BRI) şi a dezminţit astfel temerile că decizia sa ar putea afecta semnificativ relaţiile bilaterale şi economia italiană, au declarat miercuri surse guvernamentale, citate de Reuters, potrivit Agerpres.

Italia, care va prelua la 1 ianuarie președinția grupului G7, a devenit în 2019 prima şi până acum singura ţară occidentală importantă care s-a alăturat acestei iniţiative comerciale şi de investiţii, ignorând avertismentul Washingtonului conform căruia acest lucru i-ar permite Chinei să preia controlul asupra tehnologiilor sensibile şi infrastructurii esenţiale. Totuşi, atunci când Giorgia Meloni a devenit prim-ministru, anul trecut, ea a spus că doreşte să retragă Italia din BRI, afirmând că această iniţiativă nu aduce câştiguri semnificative ţării sale.

Acordul încheiat în 2019 expiră în martie anul viitor şi, potrivit unei surse guvernamentale de la Roma, Italia i-a trimis ”în ultimele zile” o scrisoare Beijingului în care îl informează că nu va reînnoi pactul.

Ministerul de Externe chinez a declarat joi că Iniţiativa Noul Drum al Mătăsii are ”atracţie şi influenţă globală enorme”, fără ca Beijingul să facă vreo referire la decizia Italiei.

O a doua sursă guvernamentală italiană a afirmat că Roma intenţionează să menţină ”relaţii excelente cu China” chiar dacă Italia nu va mai lua parte la BRI. ”Alte ţări din G7 au relaţii mai strânse cu China decât avem noi, în pofida faptului că nu au fost niciodată în BRI”, a adăugat sursa.

Italia va asigura preşedinţia G7 în 2024.

De la lansarea BRI în 2013, peste 100 de ţări au semnat acorduri cu China pentru a coopera în proiecte de infrastructură şi construcţii. Când a semnat participarea Italiei în 2019, premierul de la acea vreme Giuseppe Conte spera ca ţara lui să obţină profituri comerciale substanţiale, însă principalii beneficiari au fost companiile chineze.

În 2022 exporturile italiene către China au totalizat 16,4 miliarde de euro, comparativ cu 13 miliarde de euro în 2019. În schimb, exporturile chineze spre Italia au fost anul trecut de 57,5 miliarde de euro, faţă de 31,7 miliarde de euro în 2019, potrivit datelor furnizate de guvernul italian.

Franţa şi Germania, principalii parteneri comerciali ai Italiei din zona euro, au exportat către China semnificativ mai mult anul trecut, în pofida faptului că ele nu participă la BRI, adaugă agenţia de presă britanică. 

Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat în 2022 Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing.