Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

David Sassoli cere guvernelor UE “să se ridice la înălțimea provocării” și să relanseze economia: Acolo unde Europa nu a intervenit, răspunsul a fost slab

Published

on

© European Union

Preşedintele Parlamentului European David Sassoli le-a cerut miercuri seară guvernelor statelor membre să-şi asume o mare responsabilitate, să lanseze un plan de reconstrucţie pentru a înfrunta efectele crizei, declarația sa fiind îndreptată în special către miniștrii de finanțe din zona euro – Eurogrupul -, a căror reuniune prin videoconferință s-a încheiat miercuri după 16 ore de tratative fără niciun acord, fiind reprogramată pentru joi.

“În acest moment trebuie să facem mult mai mult. Cetăţenii noştri, întreprinderile, familiile, tinerii sunt îngrijoraţi faţă de viitorul incert, deoarece în toate ţările noastre această criză şi starea de urgenţă în domeniul sănătăţii vor distruge milioane de locuri de muncă. În ultimele săptămâni, acolo unde Europa a acţionat, răspunsurile sale au fost la înălţimea provocărilor. Gândiţi-vă la relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, care a permis ţărilor să intervină puternic pentru a-şi sprijini cetăţenii şi întreprinderile. Cu toate acestea, acolo unde Europa nu a intervenit, răspunsul a fost slab sau nu a existat niciun răspuns. În acest sens, guvernele naţionale trebuie să îşi asume o mare responsabilitate. Deoarece acum avem nevoie de instrumentele necesare pentru a depăşi această situaţie de urgenţă şi pentru a lansa un plan de reconstrucţie. Trebuie să fim pregătiţi pentru a înfrunta efectele acestei crize şi nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi”, a spus Sassoli, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Potrivit preşedintelui Parlamentului European, Organizaţia Internaţională a Muncii a declarat ieri că 2,5 miliarde de persoane din întreaga lume vor suferi din cauza crizei.

„Câte milioane de persoane vor fi afectate în Europa? Avem datoria de a le proteja, la nord, sud, est şi vest. Până în prezent, am pus în aplicare măsuri semnificative: sprijinirea sistemelor naţionale de limitare a şomajului (SURE); îmbunătăţirea condiţiilor de utilizare a Mecanismului european de stabilitate, pentru ţările care doresc să îl utilizeze; refinanţări din partea Băncii Europene de Investiţii, menite în principal să protejeze întreprinderile mici şi mijlocii; şi sprijinul din partea Băncii Centrale Europene pentru lichidităţi bancare şi în vederea achiziţionării de obligaţiuni publice şi private”, a subliniat el.

“Trebuie să creăm un fond pentru redresarea economică, pentru a împărţi costurile de relansare a economiilor noastre. Bugetul UE este prea limitat şi nu va fi suficient. Trebuie să găsim modalităţi noi, extraordinare şi comune de finanţare. Nu este doar o chestiune de solidaritate, este în interesul tuturor, având în vedere modul în care economiile europene sunt profund interconectate. Prăbuşirea unei ţări ar avea în mod inevitabil consecinţe dramatice pentru toate celelalte. În acest context, răspunsul Eurogrupului trebuie să se ridice la înălţimea provocării. Guvernele şi cetăţenii trebuie să creadă în puterea Europei, care ne-a oferit 70 de ani de colaborare şi pace. Astăzi, mai mult decât oricând trebuie să investim în viitorul nostru comun”, a conchis Sassoli.

Eforturile miniştrilor de finanţe din zona euro de a ajunge la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 s-au extins în noaptea de marţi spre miercuri, însă fără rezultat, prelungind astfel agonia unei potențiale decizii care a debutat cu eșecul videoconferinței liderilor europeni din 26 martie.

Dificultăţile au fost generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului, îndeosebi Germania și Olanda şi cele din sud, cu precădere Italia, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune, aşa numitele coronabonduri.

Potrivit oficialilor, Italia ar fi vrut un acord mai ambiţios cu referinţe mai clare la viitoarele emisiuni comune de obligaţiuni, în timp ce Olanda a militat pentru introducerea de condiţii pentru orice linie de credit de la UE acordată ţărilor în nevoie.

Discuţiile miniştrilor de Finanţe se concentrează pe trei direcţii: acordarea de împrumuturi de la fondul de salvare al zonei euro (MES), un fond de garanţii pentru companii şi sprijinirea schemelor de şomaj parţial. În schimb, nu se întrevede încheierea unui acord privind emiterea unor obligaţiuni comune, aşa cum au cerut Italia şi Spania, cele mai afectate de pandemie, pe fondul opoziţiei Germaniei şi Olandei.

Reuniunea va fi continuată joi. Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European pentru inițiativa de angajare a tinerilor: ”Suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) salută rezoluția Parlamentului European prin care solicită creșterea fondurilor alocate Inițiativei pentru angajarea tinerilor – Youth Employment Initiative, rezoluție pe care a și votat-o în cadrul sesiunii plenare.

”Șomajul în rândul tinerilor este una dintre marile probleme ale Uniunii Europene și ale României. Pentru a veni în sprijinul lor, suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili cetățeni și din păcate, mulți tineri sunt vulnerabili în fața acestui recul economic”,  a menționat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Rezoluția a fost votată cu 55 de voturi pentru, 128 împotrivă și 10 abțineri, solicitând măsuri radicale pentru a atenua șomajul în rândul tinerilor, potrivit comunicatului oficial. 

”Prin aprobarea acestei propuneri a Comisiei Europene în plenul Parlamentului European, bugetul programului dedicat reducerii șomajului în rândul tinerilor a fost suplimentat cu peste 28 milioane euro, astfel încât bugetul final pentru anul 2020 ajunge la 145 milioane euro”, mai explică Marian-Jean Marinescu.

Potrivit deputatului european, ”pandemia coronavirus a generat atât o criză de sănătate, cât și una economică, care afectează puternic piața muncii.”

Fondurile sunt alocate pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a-și continua educația prin stagii de ucenicie, training sau alte forme de profesionalizare, precum și pentru găsirea unui loc de muncă.

Prin intermediul NextGenerationEU și al viitorului buget al UE, Comisia a propus deja oportunități semnificative de finanțare din partea UE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Cel puțin 22 de miliarde euro ar trebui să fie cheltuite pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

Citiți și: Comisia Europeană lansează noi măsuri pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: Cel puțin 22 de miliarde de euro ar trebui cheltuite pentru viitoarea generație

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii militează pentru o ”Uniune Europeană a sănătății” și solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung.

De asemenea, sceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile.

Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni: PES: Criza COVID confirmă nevoia de asistență medicală la prețuri accesibile și de calitate pentru toți

Published

on

© European Union, 2018

Garantarea accesului universal la asistență medicală de calitate și accesibilă trebuie să fie o prioritate pentru UE, a spus familia politică social-democrată din Europa, în urma adoptării unei declarații privind asistența medicală în cadrul unei reuniuni a președinției Partidului Socialiștilor Europeni (PES).

Declarația evidențiază faptul că criza sanitară COVID-19 a expus consecințele negative ale austerității și deficiențele și limitele actuale ale sistemelor publice de sănătate și îngrijire din statele membre. Aceste sisteme trebuie consolidate și modernizate prin investiții în forța de muncă și infrastructură și printr-o mai bună coordonare a politicilor de sănătate la nivelul UE.

Președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

„Familia noastră politică a înțeles întotdeauna că asistența medicală de calitate, accesibilă pentru toți, este piatra de temelie a unei societăți civilizate. Am luptat pentru a stabili sisteme de sănătate naționale și regionale puternice și eficiente în primul rând. Criza COVID-19 a arătat că trebuie să ne reînnoim eforturile. Trebuie să continuăm să fim îndrăzneți pentru a oferi răspunsuri progresive la problemele de sănătate ale cetățenilor. Trebuie să lucrăm pentru a obține asistență medicală la prețuri accesibile și de calitate pentru toți. Astfel construim o Europă socială pentru toată lumea. Universalitatea și accesibilitatea vor fi asigurate numai prin instituții publice de sănătate și îngrijire puternice și bine finanțate, care investesc în formarea și bunăstarea medicilor, asistenților medicali și a tuturor celorlalți care lucrează în asistență medicală. Aceste servicii, precum și persoanele care le furnizează sunt coloana vertebrală a statelor noastre ale bunăstării. Aceștia au salvat Europa de la catastrofa provocată de COVID-19. Merită recunoștința noastră, dar mai mult decât atât, merită un angajament solid față de viitorul lor. Pentru asta se luptă social-democrații.”

Declarația adoptată de președinția PES – Asistență medicală accesibilă și de calitate pentru toți – prezintă propuneri progresive privind asistența medicală.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending