Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

David Sassoli salută acordul la care au ajuns miniștrii europeni de finanțe pentru atenuarea șocului economic: Propunerile Eurogrupului merg în direcţia bună, prin tranformarea Mecanismului European de Stabilitate într-unul de ”salvare a Europei” de COVID-19

Published

on

Președintele Parlamentului European, David Sassoli a salutat vinri acordul la care au ajuns joi seara miniștii europeni de Finanțe din zona euro privind pachetul de măsuri economice pentru a combate efectele crizei coronavirus, mobilizând imediat peste 500 de miliarde de euro.

”Am avut dreptate să avem încredere în Europa. Propunerile Eurogrupului merg în direcţia bună, prin tranformarea Mecanismului European de Stabilitate într-unul de «salvare a Europei» de Covid-19. Va putea fi folosit imediat pentru a creşte capacitatea unităţilor noastre medicale şi centrelor de cercetare. Pentru a salva vieţile europenilor”, a transmis preşedintele Parlamentului European.

David Sassoli a salutat, de asemenea, ”sugestia Eurogrupului către Consiliul UE de a stabili un fond pentru relansare care să fie finanțat prin instrumente inovatoare. În lupta de reconstruire a Europei, Parlamentul European va avea mereu rolul de a proteja cetățenii europeni”, a mai spus liderul legislativului european.

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajus joi la un acord, după lungi discuții, la un acord privind amortizarea șocului economic generat de criza de COVID-19.

Citiți și:
Acord fără precedent: Miniștrii europeni de finanțe au aprobat un pachet economic de 500 de miliarde de euro disponibili imediat împotriva crizei COVID-19

Astfel, pachetul de măsuri cuprinde o linie de creditare din Mecanismul European de Stabilitate de până la 240 de milairde de euro, care s-ar putea ridica până la 2% din PIB-ul țării care va decide să depună o cerere de credit.

De asemenea, acordul permite Băncii Europene de Investiții (BEI) să înființeze un fond paneuropean de garanții care se ridică la suma de 25 de miliarde de euro, care va avea un efect multiplicator de până la 200 de miliarde de euro pentru companii, cu precădere pentru IMM-uri.

În cadrul negocierilor a fost aprobată și inițiativa SURE a Comisiei Europene, un instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde de euro care permite crearea unui fond de șomaj și păstrarea parțială a locurilor de muncă, ajutând companiile să depășească această perioadă. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE, reunit în sesiune plenară. Eurodeputații decid dacă includ gazul și energia nucleară pe lista activităților economice durabile din punct de vedere climatic

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg în perioada 4-7 iulie, unde deputații europeni vor dezbate cu privire la includerea gazelor și energiei nucleare pe lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediulu, dar și despre serviciile digitale și rezultatele summit-ului european de la sfârșitul lunii iunie. De asemenea, premierul ceh va prezenta în plenul Legislativului European principalele obiective ale președinției cehe a Consiliului UE. 

Întreaga agendă a sesiunii plenare se poate accesa aici.

Taxonomie: PE va vota cu privire la planul Comisiei de a include gazele și energia nucleară

PE decide dacă își va exercita dreptul de veto privind planul de a include anumite activități nucleare și gaziere pe lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului. Dezbaterea va avea loc marți, iar votul miercuri. Comisia a adoptat actul delegat privind taxonomia la 9 martie 2022. Aceasta propune includerea, în anumite condiții, a unor activități specifice în domeniul energiei nucleare și al gazelor în lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului care fac obiectul așa-numitei taxonomii a UE. Parlamentul și Consiliul trebuie să decidă până la 11 iulie 2022 dacă doresc sau nu să își exercite dreptul de veto asupra propunerii Comisiei.

La 14 iunie 2022, eurodeputații Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au adoptat o obiecție la propunerea Comisiei. În cazul în care o majoritate absolută în Parlamentul European (353 de deputați) susține același lucru, Comisia va trebui să retragă sau să modifice propunerea.

Servicii digitale: UE este lider în gestionarea marilor platforme și protejarea utilizatorilor

Normele digitale ale UE obligă companiile online să protejeze utilizatorii de conținut ilegal, sporesc responsabilitatea și limitează puterea de piață a giganților din domeniul tehnologic. Parlamentul urmează să susțină votul final cu privire la noul Act legislativ privind serviciile digitale (DSA) și la Actul legislativ privind piețele digitale (DMA), două proiecte de lege esențiale care vizează abordarea efectelor societale și economice ale industriei tehnologice prin stabilirea de standarde pentru un spațiu digital mai sigur și mai deschis pentru utilizatori și pentru o piață digitală mai echitabilă pentru întreprinderi.

În temeiul DSA, platformele online – cum ar fi platformele de comunicare socială și piețele online – vor trebui să ia măsuri pentru a-și proteja utilizatorii de conținutul și bunurile ilegale. Platformele și serviciile online foarte mari vor face obiectul unor obligații mai stricte, proporționale cu riscurile pe care le prezintă pentru societate. Firmele mari din domeniul tehnologiei vor trebui să fie mai transparente cu privire la operațiunile lor și să acționeze pentru a preveni răspândirea dezinformării și efectele negative asupra drepturilor fundamentale. Publicitatea direcționată va fi restricționată, iar elementele de design manipulator („dark patterns”) și alte practici înșelătoare vor fi interzise. DMA se concentrează asupra practicilor neloiale utilizate de cele mai mari platforme online care acționează ca „controlori ai fluxului de informație” pe piața digitală, cum ar fi rețelele sociale, serviciile de mesagerie și motoarele de căutare. 

Dezbatere privind rezultatele summitului UE din 23-24 iunie

Miercuri dimineața, PE va dezbate rezultatele summitului UE din 23-24 iunie cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Șefii de stat sau de guvern au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE. Aceștia au afirmat, de asemenea, că Georgia ar trebui să devină țară candidată la aderarea la UE, după abordarea priorităților specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei. În plus, liderii UE au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, despre acțiunile ulterioare Conferinței privind viitorul Europei, despre relațiile UE cu partenerii săi europeni și despre chestiuni economice.

Înaintea Consiliului European, liderii UE s-au întâlnit, de asemenea, cu omologii lor din Balcanii de Vest. În timpul dezbaterii în plen din 22 iunie care a precedat Consiliul European, PE a solicitat liderilor UE să profite de ocazie pentru a extinde și reforma UE și să voteze în favoarea unei revizuiri a tratatelor UE, așă cum a solicitat Parlamentul. Acest lucru ar valorifica un moment istoric pentru UE – în special în ceea ce privește reformarea votului în unanimitate în cadrul Consiliului. Într-o rezoluție adoptată la 23 iunie, chiar înainte de începerea reuniunii la nivel înalt, Parlamentul a solicitat ca Ucraina și Republica Moldova să primească „fără întârziere” statutul de țară candidată la UE și ca acest lucru să se întâmple și pentru Georgia „după ce guvernul acestei țări își va fi îndeplinit prioritățile” indicate de Comisia Europeană.

Prim-ministrul Fiala va prezenta prioritățile președinției cehe a Consiliului UE

Miercuri dimineața, eurodeputații vor discuta cu primministrul Petr Fiala despre programul de șase luni al președinției cehe a Consiliului, care începe la 1 iulie. Deviza președinției cehe este „Europa ca sarcină: regândim, reconstruim, re-energizăm” (Europe as a Task: Rethink, Rebuild, Repower), reamintind un discurs rostit de primul președinte ceh Václav Havel. Mottoul subliniază necesitatea „de a reevalua actualele abordări și premise” în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prioritățile-cheie ale președinției cehe sunt gestionarea crizei refugiaților și redresarea postbelică a Ucrainei, securitatea energetică, capabilitățile de apărare și securitatea spațiului cibernetic, reziliența strategică a economiei europene și reziliența instituțiilor democratice.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la instrumentul pentru combaterea eficientă a subvențiilor străine care cauzează denaturări pe piața unică

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu asupra regulamentului privind subvențiile străine care denaturează piața unică europeană. 

”Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene a fost construită pe principiul suveranității economice. Suveranitatea economică depinde de două principii-cheie: investiții și protecție. Acordul la care s-a ajuns cu privire la acest nou instrument va face posibilă combaterea concurenței neloiale din partea țărilor care acordă subvenții masive industriei lor. Acesta este un pas important în direcția protejării intereselor noastre economice”, a declarat ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire.

Potrivit unor comunicate ale celor două instituții, Regulamentul urmărește să remedieze denaturările create de subvențiile acordate de țările din afara UE companiilor lor care își desfășoară activitatea pe piața unică a UE.

Acesta stabilește un cadru cuprinzător care permite Comisiei să examineze orice activitate economică care beneficiază de o subvenție acordată de o țară terță pe piața internă. Astfel, regulamentul urmărește să restabilească o concurență loială între toate companiile- atât europene, cât și non-europene – care își desfășoară activitatea pe piața internă.

Investigarea contribuțiilor financiare

Comisia va fi împuternicită să investigheze contribuțiile financiare acordate de autoritățile publice ale unei țări terțe companiilor care desfășoară o activitate economică în UE prin intermediul a trei instrumente:

  • două instrumente de autorizare prealabilă – pentru a asigura condiții de concurență echitabilă pentru cele mai mari fuziuni și licitații în cadrul achizițiilor publice la scară largă ;
  • un instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situații de pe piață și a concentrărilor și achizițiilor publice de mai mică amploare.

Co-legiuitorii au decis să mențină pragurile de notificare propuse de Comisie pentru fuziuni și proceduri de achiziții publice:

  • 500 de milioane de euro pentru fuziuni;
  • 250 de milioane de euro pentru procedurile de licitație publică.

Comisia va fi împuternicită să investigheze subvențiile acordate cu până la cinci ani înainte de intrarea în vigoare a regulamentului și care denaturează piața internă după intrarea în vigoare a acestuia.

Guvernanță

Pentru a asigura aplicarea uniformă a regulamentului în întreaga UE, Comisia va avea competența exclusivă de a asigura aplicarea regulamentului. Pe parcursul acestei puneri în aplicare centralizate, statele membre vor fi informate în mod regulat și vor fi implicate, prin intermediul procedurii consultative, în deciziile adoptate în temeiul regulamentului.

În cazul în care o întreprindere nu respectă obligația de a notifica o concentrare subvenționată sau o contribuție financiară în contextul procedurilor de achiziții publice care îndeplinesc pragurile stabilite, Comisia va putea impune amenzi și va putea examina tranzacția ca și cum aceasta ar fi fost notificată.

Evaluarea efectului subvențiilor străine

La fel ca în cazul cadrului UE de control al ajutoarelor de stat, dacă Comisia constată că există o subvenție străină și că aceasta denaturează concurența, va efectua un test de compensare. Acesta este un instrument de evaluare a echilibrului dintre efectele pozitive și negative ale unei subvenții străine.

În cazul în care efectele negative depășesc efectele pozitive, Comisia va fi împuternicită să impună măsuri corective sau să accepte angajamente din partea întreprinderilor menite să remedieze denaturarea.

Acordul provizoriu face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlamentul European. În cazul Consiliului, acordul politic provizoriu acesta trebuie aprobat de către Comitetul Reprezentanților Permanenți, înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare.

Regulamentul va intra în vigoare în a 20-a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție

Published

on

© Vasile Blaga / Facebook

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) susține că obiectivul unei economii verzi nu poate fi atins în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziții. De asemenea, acesta a precizat că este important ca România să susțină propunerea Comisiei Europene care a inclus pe lista combustibililor de tranziție gazul și energia nucleară.

Potrivit deputatului european, România, atât prin vocea președintelui Iohannis, cât și prin cea a premierului Nicolae Ciucă, s-a poziționat în favoarea propunerii Comisiei Europene care a inclus pe lista combustibililor de tranziție gazul și energia nucleară.

„Contextul războiului din Ucraina, însă, a născut voci în Parlamentul European dar și din alte zone care susțin că includerea gazului în actul delegat ar sprijini nemijlocit Rusia și exporturile sale de gaz”,  a adăugat acesta. 

„Este o interpretare care creează un lanț cauzal între două elemente care au doar circumstanțial legătură. Faptul că gazul este considerat în continuare combustibil de tranziție către energia verde nu înseamnă că nu există alt gaz decât cel importat din Rusia. Practic, se profită de conflictul din Ucraina pentru a se respinge o viziune echilibrată și moderată vizavi de tranziția către energia verde”, a afirmat europarlamentarul român pentru Calea Europeană.

„Unii colegi care aveau deja o poziție contrară celei a Comisiei au văzut în conflictul din Ucraina o oportunitate de argument. Ea este categoric falsă. Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție. În orice caz, interesul direct al României este să susțină propunerea Comisiei Europene”, a conchis eurodeputatul Vasile Blaga.

  

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending