Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat luni o declarație comună privind situația din Belarus, în care Klaus Iohannis, Andrzej Duda și Gitanas Nauseda se oferă să pună la dispoziție autorităților de la Minsk know-how pentru inițierea unor reforme politice și economice.

Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului “printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept”.

“Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății”, se mai arată în declarația semnată de Iohannis, Duda și Nauseda, transmisă de Administrația Prezidențială către CaleaEuropeană.ro.

Totodată, cei trei lideri est-europeni subliniază că este util ca Uniunea Europeană, ca putere economică globală majoră, să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. De altfel, declarația celor trei lideri vine la debutul unei săptămâni care se va încheia cu un Consiliu European special, la Bruxelles, consacrat relațiilor externe ale UE și îndeosebi situațiilor din Belarus și estul Mării Mediterane.

🇱🇹, 🇵🇱, 🇷🇴 stand firmly with the people of #Belarus, strongly support freedom, #HumanRights & #Democracy in #Belarus. We call on #EU to prepare a support package for the future democratic #Belarus & contribute to its political, economic & societal transformation. @EUCouncil

— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) September 21, 2020

“Pachetul ar trebui să includă, inter alia: facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului; un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare; asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului; acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal; prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor”, propun cei trei președinți.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării.

Declarația comună semnată vine și în contextul unor eforturi particulare ale celor trei țări. Lituania i-a oferit azil Svetlanei Tihanovskaia, candidata opoziției împotriva lui Aleksandr Lukashenko, și l-a inclus pe lista națională pe președintele contestat al Belarusului, într-o mișcare coordonată cu Estonia și Letonia. În ce o privește, Polonia insistă pentru adoptarea unor sancțiuni europene și promite să adopte și sancțiuni naționale.

România, prin implicarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, a pus la dispoziție o sumă de 100.000 de euro pentru sprijinirea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus, iar ambasadorul României la Minsk s-a numărat printre diplomații europeni care au vizitat-o acasă pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel, și figură importantă în mișcarea de opoziție democratică din Belarus.

Declarația integrală:

“Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:

• susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
• evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
• recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
• admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
• reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
• înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură,

Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept;

Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății;

Credem că, în demersul de sprijinire a Poporului Belarusului, este util ca Uniunea Europeană – ca putere economică globală majoră – să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. Pachetul ar trebui să includă, inter alia:

• facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului;
• un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare;
• asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului;
• acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal;
• prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că decizia sancționării conductei Nord Stream 2 ca răspuns la otrăvirea cu agent neurotoxic a opozantului rus Aleksei Navalnîi “va necesita foarte multă analiză, în special din partea celor care sunt implicați în acest proiect de infrastructură”.

Precizările șefului statului au fost făcute într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, acesta răspunzând unei întrebări cu privire la afirmația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din discursul privind Starea Uniunii, în care s-a referit la otrăvirea opozantului rus Alexei Navalny, spunând că este o acțiune care ține de un tip de comportament al Rusiei care nu se va schimba nici măcar printr-o conductă de gaz. 

“În ce privește legătura dintre otrăvirea opozantului Navalny și o conductă de gaz, probabil – nu pot să fac decât o speculație – probabil doamna von der Leyen s-a referit la discuția care s-a purtat în Germania, când unii politicieni au considerat că este, cel puțin teoretic, posibil să se lege o situație de cealaltă. Dar asta va necesita foarte multă analiză, în special din partea celor care sunt implicați în acest proiect de infrastructură“, a spus șeful statului.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus miercuri critici celor care doresc legături mai strânse ale Uniunii Europene cu Rusia, făcând referire la otrăvirea cu agent chimic a opozantului Aleksei Navalnîi și comparând încălcarea drepturilor omului în Rusia cu gesturi similare în Belarus sau China.

Ursula von der Leyen, care a susținut miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene, a formulat critici și la adresa celor care susțin relații strânse cu Rusia, însă fără să nominalizeze un lider anume.

“Pentru cei care susțin legături mai strânse cu Rusia, spun că otrăvirea lui Aleksei Navalnîi cu un agent chimic avansat nu este o premieră. Am văzut tiparul în Georgia și Ucraina, Siria și Salisbury – și în imixtiunea electorală în întreaga lume. Acest model nu se schimbă – și nici o conductă nu va schimba acest lucru”, a adăugat ea.

Cel mai vocal lider al reconstruirii relațiilor cu Rusia este președintele francez Emmanuel Macron, însă liderul de la Elysee a cerut omologului rus Vladimir Putin explicații cu privire la otrăvirea lui Navalnîi. 

Pe de altă parte, referirile lui von der Leyen la gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o critică indirectă la adresa guvernului federal din țara sa, Germania.

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi.

Înaintea anunțului făcut de guvernul german potrivit căruia Navalnîi a fost otrăvit cu un agent chimic din gama Novichok, Angela Merkel și-a reafirmat dorința de a finaliza acest proiect energetic, criticând sancțiunile extrateritoriale impuse de SUA pentru a întârzia sau bloca Nord Stream 2.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîi, a cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

În context însă, două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele lor au fost precedate de un apel din partea fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen care a cerut Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

Ulterior, prim-ministrul Poloniei a spus că otrăvirea lui Aleksei Navalnîi ar trebui să reprezinte ”alarma finală de trezire” pentru Germania și că renunțarea la Nord Stream 2 ”ar trebui să fie la mintea cocoşului”. În schimb, Austria a afirmat că nu dorește să renunțe la proiectul Nord Stream 2, după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, în contextul în care compania petrolieră austriacă OMV participă cu 10 miliarde de euro la finanțarea acestui gazoduct.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Engie (Franța), N.V. Nederlandse Gasunie (Olanda), Wintershell Dea și E.on (ambele din Germania) și OMV (Austria).

Proiectul este finanţat în proporție de 51,9% de Gazprom, iar companiile europene au fiecare o participație cuprinsă între 9% și 15,5%.

Sancțiunile în ce privește Turcia în contextul situației din Marea Mediterană nu sunt un scop în sine, ci ele sunt gândite pentru a facilita o înțelegere, a afirmat președintele Klaus Iohannis, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni.

Întrebat cum va vota România la summitul special al Consiliului European din 24-25 septembrie dedicat relațiilor externe, președintele a subliniat că în ce privește Turcia trebuie să avem în vedere întregul palier de probleme.

“Aceasta este abordarea pe care o voi avea eu în cadrul Consiliului European”, a spus șeful statului.

“Vom vedea ce propuneri vor fi pe masă din partea Comisiei și din partea Înaltului reprezentant pentru politică externă, dar eu sunt de părere că trebuie să ținem cont nu numai de ce se întâmplă în estul Mediteranei, ci și de mulți alți factori geopolitici și dacă vorbim despre sancțiuni, trebuie să fim conștienți de faptul că sancțiunile nu sunt un scop în sine, sancțiunile sunt gândite pentru a face anumite proceduri mai lesnicioase, pentru a facilita, în final, o înțelegere. Deci, sancțiunile sunt gândite pentru a face relația să funcționeze în final și dacă ținem cont de toate acestea, atunci cu siguranță vom găsi calea cea mai bună”, a completat președintele.

Miercuri, în discursul său privind Starea Uniunii Europene, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția Turciei să renunțe la orice tentativă de ”intimidare” a vecinilor săi, precum Cipru, în conflictul cu Grecia privind potențialele resurse de gaze naturale în Mediterana de Est. În același timp, președintele Consiliului European Charles Michel a efectuat marți și miercuri vizite la Atena și la Nicosia.

Tot miercuri, ministrul de externe Bogdan Aurescu a reiterat într-o convorbire telefonică cu omologul cipriot, Nikos Christodoulides, întregul sprijin al României pentru eforturile în derulare la nivel UE care vizează dezescaladarea și relansarea dialogului în regiune.

Cu o zi în urmă, în plenul Parlamentului European, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a semnalat că ”relaţiile noastre cu Turcia sunt la răscruce şi a venit momentul ca liderii noştri să ia decizii dificile” la summitul lor de la 24 şi 25 septembrie.