Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut luni convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

“Să reconstruim alianța puternică UE-SUA. Am vorbit cu președintele ales Joe Biden și l-am invitat la o reuniune specială la Bruxelles, anul viitor, cu liderii UE-27. Acum este momentul să ne unim forțele privind COVID-19, clima, securitatea și multilateralismul”, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Let’s rebuild a strong #EU #USA alliance 🇪🇺 🇺🇸

I just spoke to President-elect @JoeBiden and invited him to a special meeting in Brussels next year with #EU27

Now is the time to join forces on #COVID19 #climate #security #multilateralism pic.twitter.com/knVLutcjGw

— Charles Michel (@eucopresident) November 23, 2020

Un mesaj pe Twitter a venit și din partea șefei Comisiei Europene, care a subliniat că alegerea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite este “un nou început pentru parteneriatul global UE-SUA.

“O Uniune Europeană puternică și SUA puternice care lucrează împreună pot configura o agendă globală bazată pe cooperare, multilateralism, solidaritate și valori comune”, a spus Ursula von der Leyen.

Great to speak with President-elect @JoeBiden. I congratulated him on his victory. It is a new beginning for the EU-US global partnership.

A strong 🇪🇺 & strong 🇺🇸 working together can shape the global agenda based on cooperation, multilateralism, solidarity and shared values. pic.twitter.com/6iL1uh0F4S

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 23, 2020

Într-o serie de convorbiri telefonice avute în urmă cu două săptămâni, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

În același context, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a propus ca UE și SUA să pună bazele “unei noi alianțe globale” în care alianța transatlantică să reprezinte coloana vertebrală.

De asemenea, într-un editorial pe blogul său, șeful diplomației europene a îndemnat la pornirea “motorului” transatlantic cu administrația Biden și a afirmat că “ultimii patru ani au accentuat nevoia autonomiei strategice europene”.

Alegerea lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA a marcat o reacție promptă și pozitivă din partea liderilor statelor UE și NATO, generând speranța unui nou început pentru relația transatlantică după patru ani în care raporturile cu administrația Trump au fost tensionate, președintele în exercițiu al SUA spunând de multe ori că UE este un “dușman” și că Uniunea a fost creată pentru a profita de pe urma Statelor Unite.

Cu toate acestea, victoria lui Biden a generat și argumente în favoarea unei autonomii strategice europene, care a luat avânt în epoca Trump. miniștrii de externe de la Berlin și de la Paris au formulat, într-un editorial publicat în presa franceză, germană și americană, un argument de edificare a unui “New Deal transatlantic”. Totodată însă, în articol se subliniază semnificaţia consolidării suveranităţii europene în materie de securitate. “Noi, europenii, nu ne mai întrebăm doar ce poate face America pentru noi, ci ce ar trebui să facem pentru a ne apăra propria securitate şi a construi un parteneriat transatlantic mai echilibrat. Acestea sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede”, au spus miniștrii de externe Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian.

Mai mult, într-un amplu interviu pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron”, președintele francez a pledat pentru independența strategică a Europei față de SUA pentru ca UE să fie respectată de aliați. În contrapartidă, ministrul apărării german a subliniat, referindu-se la pledoariile lui Macron, că ideea autonomiei strategice a UE merge prea departe dacă încurajează iluzia că putem garanta securitatea Europei fără NATO și SUA.

Cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au discutat fără succes joi, într-un tele-summit consacrat crizei COVID-19, și despre blocada politică impusă de Polonia și de Ungaria, susținută și de Slovenia, care s-au opus prin veto adoptării bugetului UE și a fondului de redresare de 1.824,3 miliarde de euro din cauza corelării acestora cu respectarea statului de drept.

Schimbul de opinii, care a avut loc în debutul videoconferinței liderilor europeni, va fi urmat de discuții în următoarea perioadă și de noi negocieri în cadrul Consiliului European din 10-11 decembrie 2020, când ar trebui adoptat întregul acord pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

“Trebuie să rămânem uniți. Acest pachet financiar este esențial pentru recuperarea noastră economică (…) O vastă majoritate a statelor membre sunt de acord cu compromisul privind condiționalitatea (n.r. – privind statul de drept). Câteva state membre au indicat că nu pot sprijini” acest compromis, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, într-o conferință de presă ce a urmat tele-summitului liderilor UE.

Președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord politic privind condiționarea fondurilor UE de statul de drept, înțelegere precursoare acordului provizoriu din 10 noiembrie între președinția germană și negociatorii PE privind bugetul UE de 1,82 trilioane de euro. 

Angela Merkel: “Avem datoria de a încerca”

Responsabilă de aceste tratative în numele președinției germane a Consiliului UE, cancelarul Angela Merkel a subliniat că acest blocaj semnifică că “trebuie să continuăm să discutăm cu Ungaria și Polonia”.

“Avem un consens privind bugetul UE, dar nu asupra mecanismul statului de drept”, a declarat ea jurnaliștilor după summit, informează Deutsche Welle.

Merkel a descris această situație drept “o problemă foarte serioasă”, însă a refuzat să se refere la amenințări la adresa celor două țări, precum suspendarea drepturilor de vot sau adoptarea bugetului fără Budapesta și Varșovia prin intermediul cooperării consolidate prevăzute de tratate.

“Pentru mine, cuvântul amenințare în acest context nu există. Avem datoria de a încerca și de a găsi o cale“, a mai precizat ea, care anterior acestui tele-summit a avut o convorbire telefonică cu președintele Klaus Iohannis, securizând sprijinul României față de condiționarea fondurilor europene de statul de drept. Mai mult, și premierul Ludovic Orban a utilizat prilejul unui interviu pentru Politico Europe, AFP și Bloomberg pentru a avertiza Polonia și Ungaria că blocarea bugetului “afectează negativ” Uniunea Europeană.

Parlamentul European nu este dispus la “nicio concesie” față de Ungaria și Polonia

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, și premierul sloven Janez Janša au luat cuvântul în cadrul videoconferinței pentru a-și reafirma obiecția de a lega fondurile UE de criteriul statului de drept, remarcă EU Observer.

De altfel, premierul Poloniei a precizat miercuri că țara sa va bloca și la votul final bugetul multianual al Uniunii Europene, cum a procedat luni alături de Ungaria la un vot preliminar, cele două țări fiind împotriva mecanismului prin care accesul la fondurilor europene este condiționat de respectarea statului de drept.

Drept replică, Parlamentul European, prin președintele David Sassoli, și liderii grupurilor politice, a transmis că nu va face ”nicio concesie” în privința condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept în faţa Ungariei şi Poloniei.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la mijlocul lunii decembrie – fie virtual, fie personal, în funcție de pandemie – în cadrul summitului Consiliului European de iarnă care ar putea sigila un acord, acesta fiind și ultimul summit european în cadrul președinției germane a Consiliului UE

Franța și Olanda au sugerat că reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria – , însă aceasta ar putea fi o “ultimă soluție”.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

O amânare a adoptării acestui buget ar afecta fiecare stat membru, care se confruntă cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei. România are 79,9 miliarde de euro alocate la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi la reuniunea membrilor Consiliului European, în format de videoconferință, dedicată aspectelor legate de gestionarea pandemiei de COVID-19, în cadrul căreia șeful statului a evidențiat faptul că întărirea coordonării statelor membre este prioritară, în contextul în care răspândirea virusului la nivelul UE este în continuare îngrijorătoare, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Videoconferința a fost convocată de către preşedintele Consiliului European, Charles Michel, fiind cea de-a doua reuniune pe această temă, după cea organizată la data de 29 octombrie 2020.

Liderii statelor membre UE au abordat aspecte legate de gestionarea curentă a crizei sanitare generate de pandemia de COVID-19, în principal cu privire la testare, vaccinuri și măsuri luate la nivel național.

“Am subliniat că o comunicare publică eficientă privind vaccinarea este importantă pentru a combate dezinformarea referitoare la COVID-19“, a spus șeful statului, într-o postare pe Twitter.

#EUCO videoconference today to discuss mutual recognition of tests and coordinated vaccine strategies. I stressed that an efficient public communication on vaccination is important in order to combat vaccine indecision and counter #COVID19 misinformation. pic.twitter.com/tLz1n05kUW

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 19, 2020

În cadrul intervenției sale, președintele a evidențiat faptul că întărirea coordonării statelor membre este prioritară, în contextul în care răspândirea virusului la nivelul UE este în continuare îngrijorătoare

În ceea ce privește testarea, șeful statului a menționat faptul că este importantă asigurarea schimbului regulat de informații și de bune practici privind strategiile și abordările de testare. Cu privire la recunoașterea reciprocă a testelor, președintele a subliniat că acest demers ar facilita libera circulație în Uniune. Totodată, el a arătat că există încă probleme specifice, care trebuie soluționate pentru a facilita o abordare comună, cum ar fi corelarea testelor rapide cu cele RT-PCR, convenirea unui set de criterii și condiții comune pentru a se asigura un mecanism eficient.

Referitor la vaccinuri, președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene în ceea ce priveşte negocierile cu producătorii de vaccinuri.

Comisia Europeană a încheiat până în prezent cinci contracte care vor permite achiziționarea vaccinurilor, atunci când ele se vor dovedi sigure şi eficiente: AstraZeneca: 400 de milioane de doze; Sanofi-GSK: 300 de milioane de doze; Johnson & Johnson: 200 de milioane de doze; BioNTech și Pfizer: 300 de milioane de doze; CureVac: 405 milioane de doze. De asemenea, Comisia a încheiat discuții preliminare pozitive și cu Moderna. Companiile BioNTech și Pfizer și Moderna au anunțat deja că vaccinurile lor au o rată de eficiență de 95%.

Șeful statului a menționat că, la nivel național, strategia de vaccinare anti-COVID-19 este în curs de finalizare și, în acest sens, au fost luate în considerare orientările relevante ale Uniunii Europene și ale Organizației Mondiale a Sănătății. El a arătat că desfășurarea unei asemenea campanii de vaccinare pe scară largă, într-o perioadă de timp scurtă, implică o cantitate foarte mare de consumabile medicale. În consecință, Klaus Iohannis a atras atenția că trebuie luate toate măsurile necesare pentru a evita orice deficiență care ar putea apărea în lanțurile de aprovizionare.

Citiți și Angela Merkel l-a sunat pe Klaus Iohannis înaintea summitului UE: România susține condiționarea fondurilor de statul de drept și finalizarea cât mai rapidă a negocierilor privind bugetul UE, blocate de Polonia și Ungaria

În acest context, președintele Klaus Iohannis a subliniat că procedurile de achiziție comune lansate de Comisia Europeană sunt utile și reprezintă importante instrumente pe care statele membre se pot baza în campania de vaccinare.

În același timp, președintele României a reiterat importanţa unei comunicări publice adecvate în ceea ce priveşte vaccinarea, pronunțându-se pentru o campanie de comunicare eficientă la nivelul Uniunii, pentru a evidenția beneficiile vaccinării împotriva COVID-19.

În ceea ce privește abordarea pe termen lung în domeniul sănătății, președintele Klaus Iohannis a salutat recentele propuneri ale Comisiei Europene privind consolidarea cooperării în cadrul Uniunii Europene.