ENERGIE
De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România
Published
2 years agoon

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi, de la Baku, că a agreat cu omologul azer, Ilham Aliyev, dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerţ, transporturi, investiţii, digitalizare, agricultură, educaţie şi cultură şi a anunţat că societăţile Romgaz şi Socar vor semna, vineri, un nou contract pentru livrarea de gaze naturale azere în România pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024. “România şi Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea şi iniţiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar şi Asia Centrală”, a spus șeful statului, în cadrul unor declarații comune de presă cu omologul azer.
“Am reiterat, astăzi, deschiderea şi interesul României pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre ţările noastre, precum şi pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional. Am agreat să susţinem dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerţ, transporturi, investiţii, digitalizare, agricultură, foarte important – educaţie şi cultură. Am mulţumit domnului preşedinte Ilham Aliyev pentru demararea de către Azerbaidjan a exportului de gaze suplimentare către România, de la 1 ianuarie 2023. Mă bucur, de asemenea, că mâine va avea loc semnarea de către cele două companii naţionale – Romgaz şi Socar – a unui nou contract pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024”, a afirmat președintele, după întrevederea cu președintele azer.
Șeful statului a subliniat că atât Coridorul Sudic de Gaze, cât şi viitorul cablu submarin de transport de energie electrică produsă în Azerbaidjan din surse regenerabile, proiecte susţinute inclusiv de Comisia Europeană, vor contribui semnificativ la asigurarea securităţii energetice a Uniunii Europene.
Citiți și
Iohannis și Aliyev au convenit şi dezvoltarea în continuare şi a altor proiecte cu impact regional, cum sunt cele în domeniul digital.
“România şi Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea şi iniţiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar şi Asia Centrală. Cum am discutat şi la Bucureşti, cele două ţări asigură şi vor dezvolta legătura dintre Europa şi Caucazul de Sud“, a spus preşedintele.
Potrivit şefului statului, Caucazul de Sud este o regiune de importanţă strategică pentru România şi pentru Uniunea Europeană. El a amintit că Azerbaidjan este primul stat din regiunea Caucazului de Sud cu care România a ridicat relaţiile la nivel de Parteneriat Strategic, în 2009: “Ţara noastră este, de altfel, primul stat membru al Uniunii Europene care a încheiat un astfel de parteneriat cu Azerbaidjan”.
“România şi Azerbaidjan au relaţii politico-diplomatice excelente, dezvoltate pe parcursul a peste trei decenii. Anul 2022 a marcat o puternică dinamizare a contactelor, culminând cu vizita domnului preşedinte Ilham Aliyev la Bucureşti, cu ocazia semnării Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, la 17 decembrie”, a mai spus Iohannis.
Cei doi șefi de stat au discutat şi despre impactul agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei şi despre situaţia din regiunea Mării Negre.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
UE anunță un nou pachet de acorduri în valoare de 2,3 miliarde de euro prin care își propune să deblocheze până la 10 miliarde de euro sub formă de investiții pentru reconstruirea Ucrainei
Rutte: Xi îl va suna probabil pe Putin „pentru a ține NATO ocupată în Europa”, înainte de a ataca Taiwanul
Parlamentul European respinge moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene și a Ursulei von der Leyen
Parlamentul European condamnă ferm crimele de război comise de Rusia în Ucraina și sprijină ferm anchetele Curții Penale Internaționale
SUA impun sancțiuni unei înalte oficiale a ONU pentru eforturile de criminalizare a acțiunilor Israelului în Gaza
SUA și Ucraina au discutat despre implementarea unor proiecte comune privind producția de drone
ENERGIE
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar
Published
2 days agoon
July 8, 2025By
Diana Zaim
Ministrul Bogdan Ivan anunță că Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Agriculturii, implementează o schemă dedicată finanțării energiei verzi pentru autoconsum, cu un buget de aproape 500 milioane euro, un sprijin concret pentru fermieri și procesatori.
Potrivit acestuia, după primele două apeluri, au fost semnate 588 de contracte, cu un buget total de 300 milioane euro: „Proiectele din al doilea apel sunt în curs de evaluare. Pregătim lansarea următorului apel în toamnă, pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar.”
Prezent la conferința „Investiții în agricultură, strategie pentru viitor”, ministrul energiei a prezentat modul în care sursele regenerabile pot transforma fermele în hub-uri de producție eficientă și sustenabilă a energiei: „Chiar săptămâna trecută, am încasat 712 milioane de euro, prin Fondul de Modernizare gestionat de Ministerul Energiei, pentru investiții în surse regenerabile de energie, eficiență energetică în industrie, sisteme de energie regenerabilă pentru instituții publice, universități și lăcașuri de cult de la nivel local, termoficare inteligentă și contracte pentru diferență.”
„Capacitățile de producție ale României sunt solide: peste 219.000 de prosumatori, cu o creștere de +40% în mediul rural”, a mai adăugat acesta.
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII
Comisia Europeană și BEI anunță plata a 3,66 miliarde de euro din Fondul pentru modernizare pentru sprijinirea a 34 de proiecte energetice în nouă state membre, inclusiv România
Published
1 week agoon
July 3, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat că au fost plătite 3,66 miliarde de euro din Fondul pentru modernizare pentru a sprijini 34 de proiecte legate de energie în nouă state membre ale UE, printre care și România.
Potrivit comunicatului oficial, aceste investiții vor sprijini modernizarea sistemelor energetice din UE. Acestea vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în sectoarele energiei, industriei și transporturilor și vor îmbunătăți eficiența energetică. Proiectele vor ajuta statele membre beneficiare să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie.
De asemenea, acestea vor consolida competitivitatea industrială a UE prin sprijinirea unei infrastructuri energetice moderne, eficiente și reziliente, prin încurajarea inovării și prin contribuția la reducerea importurilor UE de combustibili fosili.
Finanțată din venituri provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), aceasta este cea mai mare plată din Fondul pentru modernizare până în prezent, valoarea totală a finanțării plătite ridicându-se la 19,1 miliarde EUR începând din ianuarie 2021.
Beneficiarii plății de astăzi sunt Croația (170 de milioane EUR), Cehia (1,05 miliarde EUR), Grecia (113,6 milioane EUR), Ungaria (181,3 milioane EUR), Letonia (40 de milioane EUR), Lituania (37 de milioane EUR), Polonia (1,33 miliarde EUR), România (712,3 milioane EUR) și Slovenia (19,7 milioane EUR). Această rundă include primele investiții în Grecia, care a devenit beneficiar al Fondului pentru modernizare în ianuarie 2024.
Cele 34 de proiecte sprijinite se axează pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, utilizarea și implementarea surselor regenerabile de energie, modernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică. Printre exemple se numără:
- sprijin pentru producția și utilizarea căldurii din surse regenerabile de energie și eficiența energetică în sistemele de încălzire și răcire din Croația;
- investiții în capacitatea de stocare a energiei electrice din surse regenerabile în Cehia;
- înlocuirea autobuzelor diesel urbane cu autobuze electrice urbane noi în Grecia;
- îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice din Ungaria;
- creșterea capacității rețelei de energie electrică în Letonia;
- investiții în capacități de stocare a energiei la scară largă în Lituania;
- dezvoltarea unui program privind aerul curat care să sprijine îmbunătățirea eficienței energetice și înlocuirea surselor de căldură în locuințele unifamiliale din Polonia;
- creșterea eficienței energetice a instalațiilor EU ETS din România;
- modernizarea și dezvoltarea rețelei de transport și distribuție a energiei electrice pentru a facilita integrarea surselor regenerabile de energie în Slovenia.
Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS, urmărește să sprijine 13 țări din UE cu venituri mai mici (cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media Uniunii în perioada 2016-2018) în tranziția lor către neutralitatea climatică. Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin începând din ianuarie 2024, în temeiul Directivei EU ETS revizuite.
Fondul pentru modernizare sprijină investițiile în producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, în eficiența energetică, în stocarea energiei, în modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a încălzirii centralizate, a conductelor și a rețelelor, precum și în tranziția justă în regiunile dependente de carbon. Fondul completează alte instrumente ale UE, cum ar fi politicade coeziune, Mecanismul de redresare și reziliență și Fondul pentru o tranziție justă. Acesta mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta țările eligibile să sprijine investițiile în conformitate cu planul REPowerEU și cu pachetul „Pregătiți pentru 55”. Acesta funcționează sub responsabilitatea țărilor beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană și cu Banca Europeană de Investiții.
Următoarele termene pentru ca statele membre ale UE să prezinte propuneri de investiții pentru sprijinul acordat din Fondul pentru modernizare sunt 12 august 2025 pentru propunerile neprioritare și 9 septembrie 2025 pentru propunerile prioritare. Investițiile prioritare se axează pe modernizarea sistemelor energetice, pe reducerea emisiilor de GES în energie, industrie și transporturi și pe îmbunătățirea eficienței energetice enumerate în Directiva EU ETS. Toate celelalte investiții eligibile pentru Fondul pentru modernizare sunt considerate investiții neprioritare care fac obiectul unui control suplimentar.
ENERGIE
Rețele Electrice România cumpără cabluri în valoare de peste 32 de milioane de lei pentru proiectele de modernizare a rețelei
Published
2 weeks agoon
June 26, 2025By
Teodora Ion
Rețele Electrice România, parte din grupul PPC în România, a lansat pe platforma electronică de achiziții publice SEAP o licitație publică cu o valoare maximă estimată de peste 32 milioane lei (fără TVA), pentru achiziția de cabluri electrice de înaltă tensiune, precum și accesorii, astfel încât să își poată desfășura proiectele de modernizare și mentenanță a rețelei, cu scopul de a o transforma într-o rețea mai rezilientă și mai fiabilă.
„Prin această licitație ne propunem să întărim capacitatea rețelei noastre de a face față riscurilor generate de schimbările climatice și să creștem fiabilitatea alimentării cu energie. Investițiile în infrastructura rețelei reprezintă o direcție strategică pentru noi și reflectă angajamentul nostru față de comunitățile pe care le deservim. Prioritatea noastră este să le oferim acestora acces constant și sigur la energie electrică, un element esențial pentru dezvoltarea economică și calitatea vieții”, a declarat Mihai Pește, director general al Rețele Electrice România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Astfel, Rețele Electrice România achiziționează cablu electric cu izolație din polietilenă reticulată (XLPE) de 110 kV, precum și accesorii, în valoare maximă estimată de peste 32 milioane lei.
Astfel, în urma licitației se vor achiziționa următoarele – cablu subteran de înaltă tensiune, manșoane pentru cabluri subterane de înaltă tensiune, terminale de cablu de înaltă tensiune pentru GIS, cutie de transpunere și deconectare a ecranelor cablurilor de 110kV și altele. Achiziția acestor produse se face în vederea modernizării rețelei electrice de distribuție.
Cantitatea minimă de cablu de înaltă tensiune achiziționat este 37.000 ml, lungime similară cu aproximativ 370 de terenuri de fotbal puse cap la cap (un teren standard având ~100 m lungime). Cantitatea maximă de cablu achiziționat 60.100 ml reprezintă o lungime similară cu distanța dintre București și Ploiești.
Această inițiativă face parte dintr-un plan amplu de investiții în infrastructura energetică, prin care compania urmărește reducerea pierderilor tehnologice, îmbunătățirea calității serviciilor și creșterea capacității de distribuție a energiei electrice, în special în zona metropolitană București-Ilfov în contextul unui aport din ce în ce mai semnificativ al surselor de energie regenerabilă în rețea.
Rețele Electrice România continuă planul de investiții în 2025 pentru aria sa de responsabilitate, cu obiectivul de a construi o rețea de distribuție a energiei electrice modernă, digitalizată și pregătită să răspundă consumatorilor săi cu soluții adaptate la noile realități ale tranziției energetice.
Anul acesta Rețele Electrice România are în plan investiții în valoare de peste 730 milioane lei. De asemenea, vor fi demarate proiecte cu finanțare atrasă din programele POIM și Fondul pentru Modernizare în cele trei zone, Banat, Dobrogea si Muntenia, care se vor finaliza în perioada 2026-2029 în valoare de 1.4 miliarde lei, din care aprox. 340 milioane lei vor fi suportate din fonduri proprii.
Până la finalul anului 2025, numărul total de contoare inteligente instalate de societatea Rețele Electrice România va ajunge la aproximativ 2 milioane, cel mai mare volum atins de vreun operator de distribuție de energie electrică din România.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Este nevoie ca UE să activeze proiectele miniere interne în contextul restricțiilor impuse de China asupra exportului de materii prime critice, subliniază Parlamentul European

Ambasadorul Andrei Muraru a pledat pe lângă asistentul special al lui Trump pentru admiterea României în programul Visa Waiver

Raport al Serviciului de Informații din Cehia: Rusia angajează migranți din afara UE pentru a comite infracțiuni, a răspândi frica și a submina încrederea în guvern

Codul general de bune practici privind IA este acum disponibil

UE anunță un nou pachet de acorduri în valoare de 2,3 miliarde de euro prin care își propune să deblocheze până la 10 miliarde de euro sub formă de investiții pentru reconstruirea Ucrainei

Rutte: Xi îl va suna probabil pe Putin „pentru a ține NATO ocupată în Europa”, înainte de a ataca Taiwanul

Maia Sandu, întâlnire la Roma cu Sergio Mattarella: Președintele Italiei este un susținător ferm al moldovenilor, al R. Moldovei și al drumului nostru european

Parlamentul European respinge moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene și a Ursulei von der Leyen

Parlamentul European condamnă ferm crimele de război comise de Rusia în Ucraina și sprijină ferm anchetele Curții Penale Internaționale

ICI București a efectuat o vizită oficială la CAMPUS Research Institute pentru identificarea unor noi direcții de colaborare

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Vicepremierul Dragoș Anastasiu avertizează cu “scenariul Grecia 2010” dacă România nu adoptă rapid un pachet fiscal: “Suntem cu spatele la zid” din perspectiva timpului
- NATO1 week ago
România are prima femeie pilot de avioane de luptă F-16. Ea activează în cadrul escadrilei de la Câmpia Turzii
- ROMÂNIA1 week ago
Atlantic Council Romania: Prestigiosul think tank american și-a inaugurat un birou la București, într-un punct de cotitură pentru relația transatlantică
- ROMÂNIA1 week ago
“Susținem ideea că granița UE nu se mai oprește la granița României”, afirmă șefa diplomației române la lansarea președinției daneze a Consiliului UE
- JUSTIȚIE2 days ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană