Connect with us

U.E.

De la Bruxelles, Klaus Iohannis salută recomandarea “istorică” a Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat miercuri, de la Bruxelles, decizia “istorică” a Comisiei Europene de a recomanda începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

O recunoaștere pe deplin meritată a eforturilor lor de reformă cuprinzătoare. România susține cu tărie o decizie a UE în acest an“, a spus președintele, într-o postare pe rețeaua de socializare X, el referindu-se la o decizie a Consiliului European de începere a negocierilor de aderare.

De asemenea, șeful statului a salutat recomandările Comisiei de acordare a statutului de candidat pentru Georgia, cu condiția să se ia o serie de măsuri și să se deschidă negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina odată ce se va atinge gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare.

Aflat la Bruxelles pentru o vizită bilaterală, șeful statului a declarat, într-o conferință de presă comună cu premierul belgian, Alexander de Croo, că România îşi doreşte pentru Moldova şi Ucraina ca aderarea la Uniunea Europeană să se producă repede, dar asta nu înseamnă “de azi pe mâine”.

“Noi ştim că aceste negocieri de aderare durează ani de zile, ştim din experienţa proprie şi vedem bunăoară că pentru unele state din Balcanii de Vest ele durează deja foarte mult. Evident că noi ne dorim să înceapă rapid negocierile. Asta nu înseamnă aderare, înseamnă negocierile şi pregătirea pentru aderare. Noi, în România, ne dorim, de exemplu, pentru Moldova şi Ucraina, ca aderarea să se producă repede, dar asta nu înseamnă de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.

El s-a declarat de acord că Uniunea trebuie, la rândul ei, să facă nişte modificări.

“În paralel, sunt perfect de acord că Uniunea trebuie, la rândul ei, să facă nişte modificări şi, dacă îmi este permis să repet ce am spus la ultimul Consiliu informal din Granada, nu doar candidaţii trebuie să fie pregătiţi pentru aderare, ci şi noi, care suntem deja Uniunea Europeană, trebuie să ne pregătim suplimentar pentru această aderare. Este nevoie de îmbunătăţirea procedurilor, de îmbunătăţirea unor procedee de negociere şi aşa mai departe. Deci, de lucru este şi de o parte, şi de alta. Eu sunt optimist că în câţiva ani vom reuşi să facem paşii necesari şi de-o parte, şi de cealaltă parte”, a afirmat Iohannis.

 

Comisia Europeană a recomandat miercuri începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, într-o poziționare istorică cu privire la viitorul extinderii Uniunii Europene, o temă care a căpătat avânt pe agenda statelor și instituțiilor UE, președinta Comisiei Europene precizând că UE răspunde “la chemarea istoriei”. Mingea este acum în terenul politic al Consiliului – UE și cel European – , care trebuie acum să analizeze recomandările Comisiei și să ia decizii cu privire la etapele viitoare ale procesului de extindere, liderii europeni fiind așteptați să decidă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova la summit-ul european din 14-15 decembrie 2023.

Comisia Europeană a adoptat miercuri Pachetul de extindere 2023, care oferă o evaluare detaliată a stadiului actual și a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova și Georgia pe drumul lor către aderarea la Uniunea Europeană.

În special, raportul se concentrează pe progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și pe oferirea de orientări clare cu privire la prioritățile viitoare în materie de reformă. Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merit, care depinde în totalitate de progresele obiective realizate de fiecare țară.

“Având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Moldova și eforturile de reformă în curs, Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu ambele țări. În plus, Comisia recomandă Consiliului să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina și Moldova au adoptat anumite măsuri-cheie. Comisia este pregătită să raporteze Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele legate de aceste măsuri”, arată executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cazul Georgiei, având în vedere rezultatele obținute, Comisia recomandă Consiliului să acorde Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția să fie luate o serie de măsuri.

În cazul Bosniei și Herțegovinei, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina, odată ce se va atinge gradul necesar de conformitate cu standardele de aderare ale statelor membre.

Țara trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a îndeplini prioritățile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea de aderare la UE. Comisia va monitoriza în permanență progresele înregistrate și conformitatea în toate domeniile legate de deschiderea negocierilor și va prezenta un raport Consiliului cel târziu în martie 2024.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”

Published

on

© European Union 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut joi un apel la “pornirea apărării europene și la “o apărare europeană” care să reflecte nivelul de ambiție al “Uniunii noastre geopolitice”.

Cei doi lideri instituționali s-au adresat reuniunii anuale a Agenției Europene de Apărare.

“Liderii vor să le transmită clar cetățenilor lor că vom fi alături de ei pentru a le asigura siguranța și securitatea. Avem nevoie de o adevărată apărare europeană pentru mai multă securitate. Trebuie să construim un triunghi virtuos – de obiective comune și capacități operaționale îmbunătățite”, a spus Charles Michel, într-un discurs.

Șeful Consiliului European consideră că a sosit momentul să creăm o adevărată uniune a apărării, însoțită de o “veritabilă piață unică a apărării”.

Această piață unică a apărării ar trebui să se concentreze asupra a două obiective în viitor, și anume sprijinul militar pentru Ucraina și clădirea apărării europene.

În ceea ce o privește, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei, a indicat în discursul ei că pentru pregătirea industrială în domeniul apărării este necesar “un reflex european mai puternic”, de la planificare la achiziții.

“Strategia industrială europeană în domeniul apărării va sprijini acest reflex pe patru direcții”, a spus ea, enumerându-le: concentrare strategică, reguli mai bune, dublă utilizare și finanțare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană a făcut un pas important în direcția protejării jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva plângerilor nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive, după ce președinția spaniolă a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la o directivă care să protejeze aceste persoane de procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP).

Utilizarea acestor procese pentru a reduce la tăcere persoanele care se exprimă în legătură cu probleme de interes public este un fenomen în creștere. Directiva va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de acțiuni în materie civilă cu implicații transfrontaliere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Democrațiile noastre sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere criticii în instanță doar pentru că vorbesc despre chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE îi apără pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului împotriva proceselor nefondate și abuzive”, a declarat Félix Bolaños, ministrul spaniol al justiției

Persoanele vizate de cazurile SLAPP vor beneficia de o serie de garanții și protecții procedurale. Aceștia pot solicita instanței să:

– Să respingă o cerere în fază incipientă. În cazul în care o cerere este considerată vădit nefondată, un judecător poate decide să respingă cererea în cea mai timpurie etapă posibilă a procedurii. Instanța ar trebui să accelereze astfel de cereri din partea pârâților;

– Să ceară o garanție financiară de la persoana sau societatea care a introdus cererea. O instanță poate decide să solicite ca reclamantul, adică persoana sau societatea care a inițiat o acțiune SLAPP, să depună o garanție financiară pentru cheltuielile de judecată.

– Să solicite alte tipuri de căi de atac. O instanță poate decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte costurile procedurii, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP. Un judecător poate decide, de asemenea, că partea care a inițiat cazul SLAPP ar putea fi supusă unei sancțiuni sau altor măsuri la fel de eficiente

Cazuri SLAPP transfrontaliere

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la modul de definire a caracterului transfrontalier al unui caz SLAPP. Se va considera că o chestiune are implicații transfrontaliere, cu excepția cazului în care ambele părți sunt domiciliate în același stat membru ca și instanța sesizată și toate celelalte elemente relevante pentru situație se află în acel stat membru.

Hotărâri judecătorești din țări terțe

În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de un caz SLAPP într-o țară terță, statele membre ale UE trebuie să refuze recunoașterea și executarea acestei hotărâri dintr-o țară terță dacă aceasta ar fi considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru în cauză.

Măsuri în sprijinul victimelor SLAPP

Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un singur loc, informații privind garanțiile procedurale și căile de atac.

Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, statele membre vor colecta, de asemenea, date specifice disponibile privind cazurile SLAPP de la instanțe.

Acordul va trebui să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper). Dacă va fi aprobat, textul va trebui apoi să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Guvernul britanic respinge ideea de a readera la UE după ce Ursula von der Leyen a sugerat că generația mai tânără va putea “repara” greșeala Brexit

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Downing Street a negat că Brexitul este în pericol, în pofida sugestiilor preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform cărora următoarea generaţie ar putea pune Regatul Unit pe calea readerării la Uniunea Europeană, relatează DPA, potrivit Agerpres.

În cadrul unui eveniment găzduit Politico Europe la Bruxelles, von der Leyen a spus că ”direcţia călătoriei” este clară şi a sugerat că generaţia mai tânără va putea ”repara” greşeala reprezentată de ieşirea Regatului Unit din UE.

Întrebată dacă premierul Rishi Sunak este de acord cu această afirmaţie, purtătoarea de cuvânt a Downing Street 10 a răspuns: ”Nu. Graţie libertăţilor noastre legate de Brexit luăm în calcul, chiar acum, cum să ne consolidăm sistemul privind migraţia”.

”Graţie libertăţilor noastre legate de Brexit le garantăm pacienţilor în Regatul Unit că pot avea acces la medicamente mai rapid, că există o mai mare bunăstare a animalelor. Ne concentrăm foarte mult pe asta”, a adăugat reprezentanta executivului de la Londra.

Întrebată dacă Brexitul este în pericol, ea a răspuns negativ.

Desemnarea fostului premier David Cameron în funcţia de ministru de externe al Regatului Unit şi apelul acestuia ca ţara sa să fie ”un prieten, un vecin şi cel mai bun partener posibil” al Uniunii Europene au cauzat îngrijorări în rândul susţinătorilor Brexitului.

Şeful diplomaţiei britanice a avut miercuri, la Bruxelles, o întrevedere cu Maros Sefcovic, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, care se ocupă de chestiunile privind Brexitul la nivelul executivului european.

“Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună la chestiunile care ne interesează pe amândoi, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, Acordul de retragere și maximizarea oportunităților oferite de Acordul de comerț și cooperare”, a scris Cameron, pe platforma X (ex-Twitter).

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ENERGIE18 hours ago

Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă

ENERGIE19 hours ago

COP28. Klaus Iohannis: România va deveni lider regional în operațiunile și implementarea energiei nucleare ca sursă stabilă de energie

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

EDITORIALE2 days ago

Clepsidra, istoria și viitorul: Acum, mai mult ca niciodată, destinul european și euro-atlantic al României trebuie să coboare în Cetatea idealului național

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Maia Sandu: România iubește necondiționat R. Moldova, fără a aștepta lauri. Drumul nostru este comun și locul nostru este împreună în UE

ROMÂNIA2 days ago

Ziua Națională. Marcel Ciolacu, la 105 ani de la Marea Unire: Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că avem un drum comun de parcurs ca națiune

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației SUA, mesaj de Ziua Națională a României: Viitorul cooperării dintre națiunile noastre devine din ce în ce mai luminos

ROMÂNIA2 days ago

Ziua Națională. Nicolae Ciucă, la 105 ani de la Marea Unire: Iubirea de ţară stă în inimă şi în faptă. Suntem datori să veghem destinul acestei ţări

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO6 days ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE

Trending