Connect with us

U.E.

De la București, Franța, Germania și Marea Britanie au anunțat oficial crearea INSTEX, un mecanism comercial european menit să evite sancțiunile americane împotriva Iranului

Published

on

Franța, Germania și Marea Britanie au creat un nou sistem de plăți pentru a permite companiilor europene să facă schimburi comerciale cu Iran fără a intra sub incidența sancțiunilor americane, au anunțat miniștrii de Externe ai celor trei țări, prezenți la București la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene.

Anunțul făcut de Jean-Yves Le Drian, Heiko Maas și Jeremy Hunt vizează un Instrument de Susţinere a Schimburilor Comerciale (Instrument in Support of Trade Exchanges – Instex) care va fi înregistrat în Franţa, va avea o conducere asigurată de Germania şi va fi supravegheat de un diplomat britanic de rang înalt. Şi alte state s-ar putea alătura acestei iniţiative.

Potrivit Deutsche Welle, INSTEX va funcționa ca un aranjament de barter care operează în afara sistemului financiar global dominat de SUA. Se așteaptă ca, inițial, comerțul să se concentreze asupra bunurilor esențiale nesancționabile, cum ar fi produsele umanitare, medicale și agricole. Nu este de așteptat să se abordeze tranzacțiile legate de petrol, care au scăzut față de anul trecut și sunt principala sursă de valută străină a Iranului.

Lansarea acestui mecanism a fost întârziată cu câteva luni în condiţiile în care ţările implicate încearcă să diminueze cât mai mult riscul unor sancţiuni americane împotriva companiilor din UE care fac în continuare afaceri cu Iranul.

Reamintim că Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Anterior, Comisia Europeană adoptase în iunie 2018 “legea de blocaj” (blocking statute), un regulament ce datează din 1996, ce are drept scop contracararea efectelor sancţiunilor SUA asupra companiilor europene care doresc să investească în Iran. Această măsură a apărut la vremea respectivă ca reacție la decizia administrației Trump de a retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Teheranul.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel i-a sugerat premierului britanic Boris Johnson în cadrul primei întâlniri cu acesta să vină cu o soluție ”în următoarele 30 de zile” pentru a ocoli blocajul generat de mecanismul de backstop

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Cancelarul german Angela Merkel și-a reiterat miercuri apelul pentru ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană printr-un acord negociat, cerându-i premierului britanic Boris Johnson să vină cu o soluție în ”următoarele 30 de zile” pentru a evita un Brexit fără acord, transferând astfel responsabilitatea de a opri o ieșire dezordonată a Marii Britanii din UE pe umerii șefului Executivului de la Londra, informează DPA, citat de Agerpres, și The Guardian.

După săptămâni de tensiuni diplomatice, cancelarul german a profitat de prima întâlnire față în față cu prim-ministrul britanic pentru a reitera că Marea Britanie încă poate rezolva această criză, sugerând că mecanismului de backstop ”este un substituent care nu va mai fi necesar” dacă va fi identificată o soluție ce va garanta o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză.

Comentariile sale sunt în contradicție cu cele exprimate de Franța, care a adoptat o poziție mai pesimistă privind identificarea unui compromis, afirmație exprimată înainte de prima vizită a lui Boris Johnson la Paris după ce a preluat mandatul de premier la 24 iulie, succedând-o pe Theresa May, cea care a negociat timp de aproape doi ani forma actuală a Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Astfel, oficialii francezi au atras atenția că, din puctul lor de vedere, scenariul central este cel al unui Brexit fără acord, președintele Franței Emmanuel Macron precizând că renegocierea acordului în acest moment ”nu este o opțiune”.

Răspunzând îndemnului făcut de Angela Merkel, Boris Johnson a urmărit să arate disponibilitatea sa de a face compromisuri, spunând că este ”bucuros” să vadă că omologul german a fixat un ”calendar strâns”, completând în germană că ”ne vom descurca”, folosind aceeași frază pe care a utilizat-o cancelarul german în 2015, în plină criză a refugiaților.

Există posibiltiatea ca încercarea lui Merkel de a da un nou impuls discuțiilor să fie contestată joi, vizita lui Johnson la Paris fiind privită ca una care se va solda cu progrese reduse.

De altfel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri în fața jurnaliștilor că așteaptă ”clarificări de la Bors Johnson”, exprimându-și dorința ca discuțiile cu Londra despre Brexit să fie ”cât mai amicale și amiabile” posibil, anunță AFP, citat de Agerpres.

De-a lungul negocierilor privind Brexit-ul, Merkel a a adoptat de multe ori un ton pozitiv în relațiile cu Regatul Unit, în comparație cu atitudinea tranșantă din partea Parisului. Cu toate acestea, pozițiile celor două state au fost până în prezet convergente.

Continue Reading

U.E.

Premierul Mateusz Morawiecki reia solicitările ca Berlinul să plătească despăgubiri de război: Polonia nu a primit compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial

Published

on

Prim-minsitrul polonez Mateusz Morawiecki s-a alăturat solicitărilor ca Germania să plătească despăgubiri de război țării sale pentru pierderile suferite în timpul ocupației naziste, anunță presa germană miercuri, preluată de DPA, citată de Agerpres.

”Polonia nu a primit până astăzi compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Morawiecki pentru grupul de presă german Funke Media Gruppe.

”Noi am pierdut şase milioane de oameni în Al Doilea Război Mondial, cu mult mai mulţi decât alte state care au primit plăţi reparatorii substanţiale. Nu e corect. Nu poate rămâne aşa”, a adăugat premierul polonez.

”Sunt multe de analizat. Peste 1.000 de sate poloneze au fost distruse de germani. Vom evalua cu seriozitate suma pe care o vom solicita”, a afirmat el.

Subiectul reparaţiilor de război din partea Germaniei a fost repus pe agendă odată cu venirea la putere a partidului Lege şi Justiţie (PiS) în 2015. O comisie parlamentară poloneză lucrează în prezent la evaluarea pierderilor suferite de această ţară în timpul războiului.

Potrivit unor informaţii anterioare, suma s-ar ridica la peste 800 miliarde de dolari, pe baza unei estimări poloneze datând din perioada imediat următoare încheierii conflictului în 1945.

Afirmațiile șefului Guvernului polonez vin după ce Jacek Czaputowicz, ministerul polonez de externe, a declarat într-un interviu pentru agenția de presă germană că există o lipsă de ”obiectivitate fundamentală cu privire la compensaţiile plătite de Germania după Al Doilea Război Mondial. Polonia a fost discriminată în acest proces”.

Poziția sa este în antiteză cu precizările făcute de ministrul german de externe, Heiko Maas, care a menționat la începutul lunii august, cu ocazia unei vizite la Varșovia, că Germania se simte responsabilă din punct de vedere moral pentru Al Doilea Război Mondial, dar chestiunea reparaţiilor pentru Polonia este închisă.

”Acest subiect este închis pentru Germania”, a spus Maas într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez, Jacek Czaputowicz, reiterând poziţia guvernului german.

Potrivit prevederilor Conferinței de la Potsdam din 1945, Polonia urma să primească o parte din reparaţiile de război alocate Uniunii Sovietice, însă Varşovia susţine că a fost forţată de Stalin să furnizeze cărbune URSS la un preţ mult inferior preţului pieţei.

”Comparaţi pierderile suferite de alte ţări cu cele suferite de Polonia. Există ţări cu pierderi de câteva ori mai mici, dar care au primit compensaţii mai mari. Este corect? Principala chestiune este dacă Polonia a fost tratată corect în comparaţie cu alte ţări”, a continuat Jacek Czaputowicz.

În luna martie a anului trecut, deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, anunța că victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale.

Continue Reading

U.E.

Brexit: Europenii sunt invitați pe o plajă din vestul Olandei să își ia ”rămas bun” de la Marea Britanie, în ziua în care aceasta va părăsi Uniunea Europeană

Published

on

© Event Facebook: Gezellig op het strand de Brexit kijken

Un cetățean olandez, pe nume Ron Toekook, a realizat un eveniment pe Facebook prin care invită toți europenii pe o plajă din vestul Olandei să spună ”la revedere” Regatului Unit, chiar în ziua în care este prevăzut ”divorțul” dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, și anume 31 octombrie.

Potrivit evenimentului, luarea de rămas bun de la Regatul Unit se va face „cu chipsuri olandeze, vin franţuzesc şi bere germană pe un șezlong”. 

În materie de muzică, se va ascult melodia ”We’ll Meet Again”- un cântec britanic despre al Doilea Război Mondial ce vorbeşte despre un loc nedeterminat, cu soare, cu un cer albastru, dar organizatorul britanic este deschis și alte propuneri.

Într-un interval de câteva zile, 10.000 de persoane și-au confirmat participarea și peste 64.000 sunt interesate de eveniment.

Olandezul, activ în lumea reţelelor de socializare, nu se aştepta la un asemenea succes.

„Trebuie să fie un rămas bun frumos pentru un amic bun care se lansează într-o aventură captivantă, dar poate că nu foarte inteligentă”, a declarat el pentru agenţia de presă ANP, potrivit Agerpres, relatează Digi24.

Cultura britanică este importantă în Olanda, mi se pare normal să organizăm o petrecere prietenoasă şi distractivă cu ocazia ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a explicat Ron Toekook pentru aceeaşi agenţie de presă.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending