Connect with us

U.E.

De la București, Franța, Germania și Marea Britanie au anunțat oficial crearea INSTEX, un mecanism comercial european menit să evite sancțiunile americane împotriva Iranului

Published

on

Franța, Germania și Marea Britanie au creat un nou sistem de plăți pentru a permite companiilor europene să facă schimburi comerciale cu Iran fără a intra sub incidența sancțiunilor americane, au anunțat miniștrii de Externe ai celor trei țări, prezenți la București la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene.

Anunțul făcut de Jean-Yves Le Drian, Heiko Maas și Jeremy Hunt vizează un Instrument de Susţinere a Schimburilor Comerciale (Instrument in Support of Trade Exchanges – Instex) care va fi înregistrat în Franţa, va avea o conducere asigurată de Germania şi va fi supravegheat de un diplomat britanic de rang înalt. Şi alte state s-ar putea alătura acestei iniţiative.

Potrivit Deutsche Welle, INSTEX va funcționa ca un aranjament de barter care operează în afara sistemului financiar global dominat de SUA. Se așteaptă ca, inițial, comerțul să se concentreze asupra bunurilor esențiale nesancționabile, cum ar fi produsele umanitare, medicale și agricole. Nu este de așteptat să se abordeze tranzacțiile legate de petrol, care au scăzut față de anul trecut și sunt principala sursă de valută străină a Iranului.

Lansarea acestui mecanism a fost întârziată cu câteva luni în condiţiile în care ţările implicate încearcă să diminueze cât mai mult riscul unor sancţiuni americane împotriva companiilor din UE care fac în continuare afaceri cu Iranul.

Reamintim că Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Anterior, Comisia Europeană adoptase în iunie 2018 “legea de blocaj” (blocking statute), un regulament ce datează din 1996, ce are drept scop contracararea efectelor sancţiunilor SUA asupra companiilor europene care doresc să investească în Iran. Această măsură a apărut la vremea respectivă ca reacție la decizia administrației Trump de a retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Teheranul.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Nicolaie Moldovan, City Manager al orașului Alba Iulia: Dacă discutăm despre viitorul Europei, trebuie să vorbim despre viitorul comunităților locale

Published

on

Dacă discutăm despre viitorul Europei, trebuie să vorbim despre viitorul comunităților locale, a semnalat Nicolaie Moldovan, City Manager al orașului Alba Iulia, în cadrul dialogului local care a avut loc astăzi privind rolul digitalizării și al noilor tehnologii în dezvoltarea oportunităților de conectivitate și smart city în Uniunea Europeană, la nivel local și regional.

Vorbind despre transportul public din orașul Cetății Alba Carolina, Moldovan a ținut să precizeze că este ”unul dintre cele mai bune sisteme din țară”.

Acesta a ținut să amintească și de proiectele viitoare pe care orașul Alba Iulia le are sau pe care urmează să le implementeze.

”Suntem în situația în care tinerii din echipa de scriere de proiecte au contribuit la pregătirea și depunerea spre finanțare a unor proiecte. Vom semna un contract pentru achiziționarea de 13 <<autobuze verzi>>. Am depus in luna ianuarie 3 proiecte de finanțare. Vom introduce bandă dedicată pentru autobuz, pistă pentru bicicliști, senzori de măsurare a traficului, de calitate a aerului”, a exemplificat city managerul orașului.

Dezbaterea care a avut loc miercuri face parte din seria de evenimente organizate sub egida noii inițiative CoR – Future of Europe – și a avut loc și în contextul în care România va găzdui, în perioada 14-15 martie 2019 la București, Summit-ul Autorităților Locale și Regionale din Uniunea Europeană, evenimentul având loc în contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Acest dialog local se înscrie, totodată, și în rândul campaniei de conștientizare privind alegerile europene din 23-26 mai 2019 (www.dedataastavotez.eu), ce vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European.

Continue Reading

#RO2019EU

Fondul European de Apărare, pe cale să devină realitate. UE va deveni, astfel, un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi

Published

on

Instituțiile UE au ajuns la un acord politic parțial cu privire la Fondul European de Apărare, sub rezerva aprobării formale a Parlamentului European și a Consiliului, care va promova o bază industrială inovatoare și competitivă și va contribui la autonomia strategică a UE, potrivit unui comunicat emis astăzi de Comisia Europană.

Într-o lume a instabilității crescânde și amenințărilor transfrontaliere la adresa securității noastre, nicio țară nu poate reuși singură. Acesta este motivul pentru care Comisia Juncker face un efort fără precedent pentru a proteja și apăra europenii. Fondul European de Apărare, propus de Comisie în iunie 2018, ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru anii 2021-2027, face parte din aceste inițiative pentru a susține capacitatea UE de a-și proteja cetățenii.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat:

,,Acesta este un pas important în realizarea cooperării europene în domeniul apărării. Fondul European de Apărare va ajuta statele membre să obțină o mai bună valoare pentru banii contribuabililor, să promoveze o industrie de apărare puternică și inovatoare și să sporească autonomia și conducerea tehnologică a UE în domeniul apărării”.

Comisarul european Elżbieta Bieńkowska, responsabil pentru piața internă, industrie, spirit antreprenorial și IMM-uri, a adăugat:

,,Acest acord reprezintă un alt element important prin care ne asigurăm că Europa devine un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi. Fondul va favoriza inovarea tehnologică și cooperarea în sectorul european al apărării, astfel încât Europa să beneficieze de tehnologie și echipamente de apărare interoperabile și de ultimă oră, în domenii noi precum inteligența artificială, software-ul criptat, tehnologia cu drone sau comunicarea prin satelit.”

Sub rezerva adoptării definitive oficiale de către Parlamentul European și Consiliu, s-a constatat un acord privind următoarele elemente-cheie:

  • Fondul va oferi sprijin pe tot parcursul ciclului de viață al dezvoltării industriale, de la cercetare, la dezvoltarea prototipului și până la certificare.
  • Fondul va finanța proiecte de cercetare în colaborare, în principal prin granturi.
  • Dincolo de faza de cercetare și de proiectare, unde este posibilă o finanțare de până la 100%, bugetul UE va fi disponibil pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea prototipului (până la 20%) și testarea, calificarea și certificarea (până la 80%).
  • Fondul va acorda stimulente pentru proiectele cu participare transfrontalieră a numeroaselor IMM-uri în lanțul de aprovizionare din domeniul apărării, oferind rate de finanțare mai ridicate.
  • Proiectele în contextul Cooperării Structurate Europene Permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, un bonus suplimentar de cofinanțare de 10%, însă finanțarea nu este automată.
  • Proiectele vor fi definite în conformitate cu prioritățile de apărare convenite de statele membre în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune și în special în contextul Planului de dezvoltare a capacităților (CDP), dar prioritățile regionale și internaționale, cum ar fi în cadrul de NATO, pot fi luate în considerare, de asemenea.
  • În mod normal, sunt eligibile numai proiectele de colaborare care implică cel puțin trei entități eligibile din cel puțin trei state membre sau țări asociate.
  • Cel puțin 4% și până la 8% din buget vor fi alocate proiectelor de inovare cu grad ridicat de risc, care vor stimula conducerea tehnologică pe termen lung a Europei și autonomia în domeniul apărării.
  • În principiu, numai entitățile stabilite în UE sau în țările asociate și care nu sunt controlate de țări terțe sau de entitățile lor juridice sunt eligibile pentru finanțare. Filialele cu sediul în UE ale unor societăți din țări terțe pot, în mod excepțional, să fie eligibile pentru finanțare în condiții definite pentru a se asigura că interesele de securitate și apărare ale UE și ale statelor membre nu sunt compromise. Entitățile stabilite în afara UE nu vor primi nicio finanțare din partea UE, dar pot participa la proiecte de cooperare. Prin urmare, UE nu exclude pe nimeni din Fondul European de Apărare, dar stabilește condiții pentru a primi finanțări similare celor pe care le întâmpină companiile UE pe piețele țărilor terțe.

Acordul politic preliminar la care au ajuns Parlamentul European, Consiliu și Comisia în așa-numitele negocieri trilaterale este acum supus aprobării formale din partea Parlamentului European și a Consiliului. Aspectele bugetare și unele dispoziții orizontale conexe ale viitorului Fond European de Apărare sunt supuse acordului general privind viitorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Continue Reading

#RO2019EU

UE își actualizează Codul de Vize: Taxa de viză va crește la 80 euro pentru resortisanții țărilor terțe

Published

on

UE își actualizează normele în materie de vize pentru a îmbunătăți condițiile persoanelor care călătoresc în scopuri legitime și pentru a spori instrumentele disponibile în vederea abordării provocărilor reprezentate de migrația ilegală, potrivit unui comunicat emis astăzi. 

Astăzi, ambasadorii la UE au confirmat, în numele Consiliului, acordul informal la care s-a ajuns între reprezentanții Parlamentului European și președinția română a Consiliului cu privire la propunerea de modificare a Codului de vize.

Condiții mai bune pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime

Noile norme vor asigura proceduri mai rapide și mai clare pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime, în special prin faptul că:

  • vor permite depunerea cererilor cu până la 6 luni înaintea călătoriei și cu cel puțin 15 zile înaintea acesteia
  • prevăd posibilitatea de a completa și de a semna electronic formularul de cerere
  • introduc o abordare armonizată referitor la emiterea vizelor cu intrări multiple pentru persoanele care călătoresc cu regularitate și au un istoric pozitiv în materie de vize, pentru o perioadă ce crește gradual, de la 1 la 5 ani.

Acoperirea costurilor de prelucrare a cererilor

Pentru ca statele membre să poată acoperi mai bine costurile prelucrării cererilor de viză, fără a descuraja solicitanții de vize, taxa de viză va crește la 80 de euro.

Regulamentul introduce și un mecanism pentru evaluarea la interval de trei ani a necesității de a se revizui cuantumul taxei de viză.

O mai bună cooperare privind readmisia migranților în situație neregulamentară

Regulamentul ar trebui, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea cooperării cu țările terțe în materie de readmisie prin introducerea unui nou mecanism pentru utilizarea politicii în domeniul vizelor ca pârghie.

În cadrul acestui mecanism, Comisia va evalua periodic cooperarea în materie de readmisie din partea țărilor terțe. În cazul în care o țară nu dă dovadă de cooperare, Comisia va propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii de punere în aplicare prin care să se aplice măsuri restrictive specifice privind vizele, legate de prelucrarea acestora și, eventual, de taxele aferente.

Pe de altă parte, în cazul în care se consideră că o țară cooperează în privința readmisiei, Comisia poate propune Consiliului să adopte o decizie de punere în aplicare care să prevadă o reducere a taxelor de viză, o reducere a perioadei necesare pentru a decide asupra cererilor de viză sau o creștere a perioadei de valabilitate a vizelor cu intrări multiple. Decizia de punere în aplicare va fi valabilă cel mult un an, putând fi reînnoită.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending