Connect with us

INTERNAȚIONAL

De la Budapesta, ”capitala europeană prietenă Rusiei”, Mike Pompeo anunță revenirea americană în regiune: Nu-l putem lăsa pe Putin să adâncească disensiuni în NATO

Published

on

În prima vizită a unui secretar de Stat al SUA la Budapesta după opt ani, șeful diplomației americane Mike Pompeo a afirmat că Statele Unite trebuie să fie și mai implicate în Europa Centrală și de Est în condițiile în care Rusia încearcă să divizeze Occidentul.

Pompeo s-a întâlnit atât cu premierul Viktor Orban, cât și cu omologul său maghiar, Peter Szijjarto, îndemându-i pe ambii lideri ai Ungariei să nu lase Moscova ”să adâncească disensiunile” între occidentali, în contextul în care această ţară membră NATO este considerată tot mai ”permeabilă” intereselor ruse şi chineze, arată AFP, DPA și Radio Europa Liberă.

De prea mult timp, SUA au fost absente din regiune. Acest lucru nu este acceptabil. Rivalii noştri au umplut acest gol“, a declarat șeful diplomației americane într-o conferinţă de presă comună cu omologul său ungar, Peter Szijjarto, relatează Adevărul.

Noi nu putem să-l lăsăm pe Putin să adâncească disensiuni între prieteni în NATO”, a adăugat secretarul de Stat al SUA, potrivit Radio Europa Liberă.

Pompeo era așteptat să transmită un semnal de revenire a Statelor Unite într-o regiune în care are doi parteneri strategici cheie – Polonia și România – și unde sprijină o platformă politică regională importantă: Inițiativa celor Trei Mări, axată pe energie, digital și infrastructură.

FOTO: US State Department/ Flickr

Secretarul de Stat american a subliniat în mod special dependența Europa Centralei față de energia rusească, precum și prezența companiei chineze de telecomunicații Huawei, în special în Ungaria.

Pe de altă parte, opțiunea de a transmite acest mesaj geostrategic de la Budapesta este înțeleasă prin apropierea pe care premierul Viktor Orban o manifestă față de Rusia, acesta priminându-l pe Vladimir Putin în capitala Ungariei de mai multe ori și fiind un susținător al ridicării sancțiunilor impuse Moscovei ca urmare a conflictului din Ucraina.

În replică, însă, ministrul Peter Szijjarto a făcut recurs la argumentul unei ”enorme ipocrizii” a Occientului, care critică Rusia, dar colaborează altfel cu Moscova în sectorul energetic, într-o trimitere voalată la afacerea Nord Stream 2 dintre Federația Rusă și Germania, un acord despre care însuși președintele american Donald Trump a spus că Berlinul ”se predă” Moscovei.

Szijjarto a mai precizat că s-au încheiat discuţiile privind actualizarea tratatului bilateral de cooperare militară între Ungaria şi SUA, semnat în anul 1997 şi care trebuie revizuit pentru a răspunde noilor provocări de securitate. Vorbind şi el despre cooperarea în sectorul militar, Pompeo a anunţat că Ungaria va achiziţiona echipamente militare din SUA, fără să ofere detalii.

Budapesta a fost prima oprire a voiajului diplomatic al lui Mike Pompeo, din care mai fac parte două capitale est-europene – Bratislava, Varșovia -, dar și Bruxelles și Reikjavik.

Mai mult, în prefațarea turneului său, Departamentul de Stat a transmis că ”lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”.

Mesajul lui Pompeo de la Budapesta se înscrie în logica recentelor poziții adoptate de administrația americană, care vorbește tot mai concret despre o nouă competiție strategică cu China și cu Rusia, realitate internațională surprinsă și în raportul anual al Conferinței de Securitate de la München care vizualizează o regrupare a pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia.

Încă de anul trecut, administrația americană a anunțat pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americaneavertizând asupra arsenalului Moscovei și Beijing-ului, de la agresivitate militară și tactici de manipulare, corupție și propagandă în cazul Rusiei la o ”diplomație a datoriei” în cazul Chinei.

În relația cu Rusia, Statele Unite și-au suspendat obligațiile ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare și au demarat procedurile de retragere în maxim șase luni dacă Rusia nu revină la respectarea acordului. În ce privește China, SUA doresc să contracareze spionajul cibernetic al Beijing-ul, dovadă fiind ultimele acțiuni în instanță împotriva companiei Huawei, dar și să pună capăt ”practicilor neloiale” ale Chinei în privința relațiilor comerciale pe care Donald Trump și-a asumat că le va renegocia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump va avea o serie de întâlniri bilaterale cu liderii mondiali, în marja Adunării Generale a ONU

Published

on

© White House/Twitter

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, va avea trei zile pline la New York săptămâna viitoare, când va reveni în oraşul său natal pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, potrivit Agerpres.

Potrivit unui înalt funcţionar al administraţiei, preşedintele va avea o serie de întâlniri individuale cu lideri mondiali, pe lângă participarea planificată la un summit al libertăţii religioase luni, discursul său principal marţi la ONU şi o conferinţă de presă miercuri.

Preşedintele american nu va participa la summitul privind clima organizat de ONU luni. În acea zi el se va întâlni premierul Imran Khan din Pakistan; preşedintele Andrzej Duda al Poloniei; prim-ministrul Jacinda Ardern din Noua Zeelandă; premierul Lee Hsien Loong din Singapore; preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi; şi preşedintele Moon Jae-in din Coreea de Sud.

Marţi, bilateralele sale vor fi cu premierul britanic, Boris Johnson; premierul indian Narendra Modi; secretarul general al ONU, Antonio Guterres; şi preşedintele irakian, Barham Salih. De asemenea, va participa la o recepţie diplomatică.

Miercuri, Trump va participa la o sesiune despre Venezuela împreună cu alţi lideri din emisfera occidentală înainte de a se întâlni cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, şi cu preşedintele El Salvador, Nayib Bukele.

Reamintim că fostul consilier pentru securitate naţională al Casei Albe John Bolton s-a deplasat în Ucraina la sfârşitul lui august pentru a da asigurări privind susţinerea SUA în relaţia cu Rusia.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York.

Citiți și: Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

Citiți și: Ucraina: Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU

Continue Reading

NEWS

Premierul ungar, Viktor Orban, pregătit să ajute Italia în gestionarea problemei migranților ilegali

Published

on

© EPP/ Flickr

Viktor Orban, premierul ungar, aflat la Roma într-o întâlnire cu reprezentații partidului Fratelli d’Italia, a precizat că țara sa este pregătită să ajute Italia în gestionarea problemei migranţilor ilegali.

”Dacă Italia este angajată faţă de protejarea frontierelor sale, atunci noi o vom ajuta, inclusiv pentru returnarea imigranţilor ilegali aflaţi deja în această ţară”, a explicat Viktor Orban, potrivit Agerpres.

Reamintim că și președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, despre problema imigrației și cei doi doresc să găsească o cale prin care să facă Uniunea Europeană ”mai socială, mai prietenoasă cu mediul și mai puternică în lume” atunci când vine vorba despre persoanele care caută azil.

Citiți și: Emmanuel Macron împreună cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, doresc o Uniune Europeană mai socială când vine vorba despre imigrație

Totodată, premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, a scris într-un mesaj pe Facebook prin care transmite că va cere renegocierea Regulamentului european de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina tratării cererilor de azil.

Cererile de azil în statele membre ale Uniunii Europene au crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

Obiectivul politicii de azil a UE este de a acorda statutul corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care solicită protecție internațională într-unul dintre statele sale membre, precum și de a asigura respectarea principiului nereturnării. Pentru aceasta, Uniunea face eforturi pentru a crea un sistem european comun de azil.

Mai multe informații despre politica Uniunii Europene în domeniul imigrației, aici.

Citiți și: Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ziua Internațională a Păcii, marcată acum 35 de ani printr-o fotografie simbol: Președintele Franței, François Mitterand și cancelarul german Helmuth Kohl, ținându-se de mână în timpul comemorării victimelor de la Verdun

Published

on

© Source: EC - Audiovisual Service

Această fotografie realizată la 22 septembrie 1984, îi surprinde pe președintele Franței, François Mitterand și cancelarul german Helmuth Kohl, ținându-se de mână în timpul unei ceremonii de comemorare a victimelor bătăliei de la Verdun, în semn de reconciliere definitivă a celor două țări.

Imaginea lui Helmut Kohl alături de președintele Franței, François Mitterrand, ținându-se de mână la Verdun în 1984, în cadrul unei ceremonii de comemorare a cetățenilor pierduți în cele două războaie a devenit un simbol istoric al reîmprietenirii franco-germane și un element important de identitate al integrării europene. Tratatul de la Maastricht, care a condus la formarea Uniunii Europene de astăzi, precum și moneda unică Euro sunt printre proiectele esențiale în cadrul cărora cei doi lideri de stat, prieteni buni de altfel, au dezvoltat o cooperare vitală pentru Uniune, relatează Rfi.

Cu această ocazie, Comisia Europeană definește acest gest al celor doi lideri ”mai presus de cuvinte”.

 

Ziua Internațională a Păcii este sărbătorită în fiecare an pe 21 septembrie. Aceasta este dedicată păcii și în special absenței războiului și a violenței. De exemplu cum ar fi încetarea temporară a focului într-o zonă de război pentru accesul ajutorului umanitar. Ziua a fost sărbătorită pentru prima oară în 1982, iar de atunci este sărbătorită în fiecare an de mai multe națiuni, organizații politice și militare .

Pentru a inaugura ziua, „Clopotul Păcii” este sunat la sediul ONU (în New York City). Clopotul este turnat din monede donate de copii de pe toate continentele, cu excepția Africii și a fost un cadou de la Asociația Națiunilor Unite din Japonia, ca „un memento al costului uman în război”. Pe inscripția de pe o parte se poate citi, „Trăiască pacea absolută în lume”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending