Connect with us

INTERNAȚIONAL

De la Budapesta, ”capitala europeană prietenă Rusiei”, Mike Pompeo anunță revenirea americană în regiune: Nu-l putem lăsa pe Putin să adâncească disensiuni în NATO

Published

on

În prima vizită a unui secretar de Stat al SUA la Budapesta după opt ani, șeful diplomației americane Mike Pompeo a afirmat că Statele Unite trebuie să fie și mai implicate în Europa Centrală și de Est în condițiile în care Rusia încearcă să divizeze Occidentul.

Pompeo s-a întâlnit atât cu premierul Viktor Orban, cât și cu omologul său maghiar, Peter Szijjarto, îndemându-i pe ambii lideri ai Ungariei să nu lase Moscova ”să adâncească disensiunile” între occidentali, în contextul în care această ţară membră NATO este considerată tot mai ”permeabilă” intereselor ruse şi chineze, arată AFP, DPA și Radio Europa Liberă.

De prea mult timp, SUA au fost absente din regiune. Acest lucru nu este acceptabil. Rivalii noştri au umplut acest gol“, a declarat șeful diplomației americane într-o conferinţă de presă comună cu omologul său ungar, Peter Szijjarto, relatează Adevărul.

Noi nu putem să-l lăsăm pe Putin să adâncească disensiuni între prieteni în NATO”, a adăugat secretarul de Stat al SUA, potrivit Radio Europa Liberă.

Pompeo era așteptat să transmită un semnal de revenire a Statelor Unite într-o regiune în care are doi parteneri strategici cheie – Polonia și România – și unde sprijină o platformă politică regională importantă: Inițiativa celor Trei Mări, axată pe energie, digital și infrastructură.

FOTO: US State Department/ Flickr

Secretarul de Stat american a subliniat în mod special dependența Europa Centralei față de energia rusească, precum și prezența companiei chineze de telecomunicații Huawei, în special în Ungaria.

Pe de altă parte, opțiunea de a transmite acest mesaj geostrategic de la Budapesta este înțeleasă prin apropierea pe care premierul Viktor Orban o manifestă față de Rusia, acesta priminându-l pe Vladimir Putin în capitala Ungariei de mai multe ori și fiind un susținător al ridicării sancțiunilor impuse Moscovei ca urmare a conflictului din Ucraina.

În replică, însă, ministrul Peter Szijjarto a făcut recurs la argumentul unei ”enorme ipocrizii” a Occientului, care critică Rusia, dar colaborează altfel cu Moscova în sectorul energetic, într-o trimitere voalată la afacerea Nord Stream 2 dintre Federația Rusă și Germania, un acord despre care însuși președintele american Donald Trump a spus că Berlinul ”se predă” Moscovei.

Szijjarto a mai precizat că s-au încheiat discuţiile privind actualizarea tratatului bilateral de cooperare militară între Ungaria şi SUA, semnat în anul 1997 şi care trebuie revizuit pentru a răspunde noilor provocări de securitate. Vorbind şi el despre cooperarea în sectorul militar, Pompeo a anunţat că Ungaria va achiziţiona echipamente militare din SUA, fără să ofere detalii.

Budapesta a fost prima oprire a voiajului diplomatic al lui Mike Pompeo, din care mai fac parte două capitale est-europene – Bratislava, Varșovia -, dar și Bruxelles și Reikjavik.

Mai mult, în prefațarea turneului său, Departamentul de Stat a transmis că ”lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”.

Mesajul lui Pompeo de la Budapesta se înscrie în logica recentelor poziții adoptate de administrația americană, care vorbește tot mai concret despre o nouă competiție strategică cu China și cu Rusia, realitate internațională surprinsă și în raportul anual al Conferinței de Securitate de la München care vizualizează o regrupare a pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia.

Încă de anul trecut, administrația americană a anunțat pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americaneavertizând asupra arsenalului Moscovei și Beijing-ului, de la agresivitate militară și tactici de manipulare, corupție și propagandă în cazul Rusiei la o ”diplomație a datoriei” în cazul Chinei.

În relația cu Rusia, Statele Unite și-au suspendat obligațiile ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare și au demarat procedurile de retragere în maxim șase luni dacă Rusia nu revină la respectarea acordului. În ce privește China, SUA doresc să contracareze spionajul cibernetic al Beijing-ul, dovadă fiind ultimele acțiuni în instanță împotriva companiei Huawei, dar și să pună capăt ”practicilor neloiale” ale Chinei în privința relațiilor comerciale pe care Donald Trump și-a asumat că le va renegocia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Published

on

© President of Finland Official Website

Parlamentul de la Helsinki a votat marţi, cu o majoritate de peste 95%, în favoarea aderării Finlandei la NATO, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale a ţării nordice la sediul Alianţei Nord-Atlantice, transmit AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

La capătul unei şedinţe parlamentare de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat cu 188 de voturi pentru, opt voturi contra şi nicio abţinere, iar acum decizia finală stă în semnătura președintelui Sauli Niinistö, care trebuie acum să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi predat, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joia trecută împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

De altfel, Niinistö efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Suedia, țară care a semnat în aceeași zi cererea de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Ulterior, joi, președintele Finlandei și premierul suedez Magdalena Andersson vor fi primiți la Casa Albă de președintele american Joe Biden.

Cererile de aderare ale celor două state nordice la NATO reprezintă un moment de cotitură pentru securitatea europeană, Finlanda punând capăt unei perioade cunoscute drept “finlandizare”, în care Helsinki și-a menținut neutralitatea și suveranitatea în timp ce s-a învecinat cu colosul sovietic și apoi cu o Rusie care a devenit agresivă.

În același timp, prin decizia de a aplica pentru apartenența la NATO, Suedia a inversat peste două secole de neutralitate și nealiniere în materie de politică de securitate și apărare.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATOSUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice. Referitor la această situație, președintele Finlandei s-a arătat încrezător că obiecțiile Turciei vor fi depășite.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

SUA

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

Published

on

© Secretary Janet Yellen/ Twitter

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a subliniat nevoia unei cooperări cu Uniunea Europeană în privința asistenței financiare acordate Ucrainei și a sprijinit eforturile UE de a interzice petrolul rusesc, într-un efort de a prezenta un front transatlantic refăcut.

”Rămânând împreună, ne asigurăm că Rusia nu se întoarce unii împotriva altora. Fiți siguri că, dacă Putin continuă acest război atroce pe care l-a ales, administrația Biden va lucra cu dumneavoastră și cu ceilalți parteneri ai noștri pentru a împinge Rusia și mai departe spre o izolare economică, financiară și strategică. Kremlinul va fi forțat să aleagă între sprijinirea economiei și finanțarea continuării războiului”, a fost mesajul transmis de oficialul american, care a participat la un Brussels Economic Forum, potrivit Politico Europe

Yellen a salute intenția Uniunii Europene de a renunțat până la finalul anului la petrolul rusesc. ”Îi felicit pe liderii europeni pentru propunerea de a elimina treptat, în termen de șase luni, livrările de petrol rusesc”, a subliniat oficialul american.

Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.

Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.

Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

Revenind la declarațiile secretarului Trezoreriei SUA cu privire la asistența acordată Kievului, Yellen a făcut apel la implicarea Europei pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei, care se vede nevoită să depună eforturi pentru a-și menține economia pe linia de plutire.

”În lunile care vor trece până când colectarea taxelor va putea fi reluată în ritm normal, Ucraina are nevoie de fonduri bugetare pentru a plăti soldații, angajații și pensionarii. Le cer sincer tuturor partenerilor noștri să ni se alăture pentru a-și spori sprijinul financiar pentru Ucraina”, a declarat ea, făcând referire la promisiunea președintelui american Joe Biden de a acorda 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Miniștrii de finanțe vor discuta subiectul mai larg în cadrul unei reuniuni G7, care va avea loc la Bonn la sfârșitul acestei săptămâni și la care va participa și Yellen.

În contextul întâlnirii miniștrilor de externe din G7, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, care a luat parte la aceasta, a solicitat confiscarea activelor rusești ce fac obiectul sancțiunilor pentru a le folosi la reconstrucția țării sale.

Cele mai recente estimări lansate de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, arată că Ucraina va avea nevoie de până la 600 de miliarde de euro pentru reconstrucție, în vreme ce cancelarul german, Olaf Scholz, apreciază că această țară se va confrunta zeci de ani cu consecințele războiului declanșat de Rusia, făcând trimitere la bombele neexplodate.

Uniunea Europeană și-a exprimat deja dorința de a ajuta Ucraina.

Astfel, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat într-un interviu acordat publicației Financial Times că blocul european ar trebui să confiște rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina. 

Ideea a fost enunțată anterior și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a pledat pentru confiscarea bunurilor rușilor vizați de sancțiuni cu scopul de a folosi sumele respective la reconstrucția Ucrainei.

Președintele Ucrainei a lansat altă propunere, și anume aceea ca orașele ucrainene distruse de războiul nejustificat declanșat de Rusia să se înfrățească cu cele europene, facilitând astfel procesul de reconstrucție.

Cert este că România este pregătită să se alăture acestui efort de refacere a Ucrainei după războiconvingere exprimată și de președintele Volodimir Zelenski în discursul său în Parlamentul României din 4 aprilie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

Published

on

© https://www.president.gov.ua

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a discutat marți cu cancelarul german, Olaf Scholz, despre situația de pe frontul ucrainean, sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei și perspectivele de pace. 

„Am purtat discuții productive cu Olaf Schoz. Am discutat despre situația de pe linia frontului, continuarea presiunii asupra Rusiei, sporirea sancțiunilor, perspectivele de pace. Apreciez sprijinul Germaniei, inclusiv cel defensiv. Contăm pe continuarea asistenței din partea Germaniei pe calea Ucrainei spre aderarea deplină la Uniunea Europeană”, a scris Volodimir Zelenski, pe Twitter. 

Volodimir Zelenski și Olaf Schoz au discutat la telefon și săptămâna trecută. La acel moment, Scholz l-a informat pe liderul de la Kiev că nu a contenit apelurile la adresa Rusiei de a pune capăt ostilităților, de a-și retragere trupele, respectând astfel suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. 

Discuțiile dintre cei doi lideri a apărut în contextul vizitei ministrului german de externe, Annalena Baerbock, în Ucraina, dovadă a detensionării situației generate de refuzul Kievului de a accepta o vizită a președintelui german, Frank-Walter Steinmeier, ca urmare a poziției indulgente adoptată în trecut de acesta față de liderul rus, Vladimir Putin.

Cu această ocazie, Baerbock a anunțat că, pe viitor, țara sa va renunța complet la importurile de energie din Rusia, pe care a descris-o drept ”agresor”.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ministrul german de externe a susținut că a devenit „o chestiune de război sau pace”. Cu toate acestea, nu va exista „nicio scurtătură” către apartenența la comunitatea europeană.

Continue Reading

Facebook

NATO59 mins ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi1 hour ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA1 hour ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO2 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA3 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA4 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE4 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.7 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending