Connect with us

INTERNAȚIONAL

De la Budapesta, ”capitala europeană prietenă Rusiei”, Mike Pompeo anunță revenirea americană în regiune: Nu-l putem lăsa pe Putin să adâncească disensiuni în NATO

Published

on

În prima vizită a unui secretar de Stat al SUA la Budapesta după opt ani, șeful diplomației americane Mike Pompeo a afirmat că Statele Unite trebuie să fie și mai implicate în Europa Centrală și de Est în condițiile în care Rusia încearcă să divizeze Occidentul.

Pompeo s-a întâlnit atât cu premierul Viktor Orban, cât și cu omologul său maghiar, Peter Szijjarto, îndemându-i pe ambii lideri ai Ungariei să nu lase Moscova ”să adâncească disensiunile” între occidentali, în contextul în care această ţară membră NATO este considerată tot mai ”permeabilă” intereselor ruse şi chineze, arată AFP, DPA și Radio Europa Liberă.

De prea mult timp, SUA au fost absente din regiune. Acest lucru nu este acceptabil. Rivalii noştri au umplut acest gol“, a declarat șeful diplomației americane într-o conferinţă de presă comună cu omologul său ungar, Peter Szijjarto, relatează Adevărul.

Noi nu putem să-l lăsăm pe Putin să adâncească disensiuni între prieteni în NATO”, a adăugat secretarul de Stat al SUA, potrivit Radio Europa Liberă.

Pompeo era așteptat să transmită un semnal de revenire a Statelor Unite într-o regiune în care are doi parteneri strategici cheie – Polonia și România – și unde sprijină o platformă politică regională importantă: Inițiativa celor Trei Mări, axată pe energie, digital și infrastructură.

FOTO: US State Department/ Flickr

Secretarul de Stat american a subliniat în mod special dependența Europa Centralei față de energia rusească, precum și prezența companiei chineze de telecomunicații Huawei, în special în Ungaria.

Pe de altă parte, opțiunea de a transmite acest mesaj geostrategic de la Budapesta este înțeleasă prin apropierea pe care premierul Viktor Orban o manifestă față de Rusia, acesta priminându-l pe Vladimir Putin în capitala Ungariei de mai multe ori și fiind un susținător al ridicării sancțiunilor impuse Moscovei ca urmare a conflictului din Ucraina.

În replică, însă, ministrul Peter Szijjarto a făcut recurs la argumentul unei ”enorme ipocrizii” a Occientului, care critică Rusia, dar colaborează altfel cu Moscova în sectorul energetic, într-o trimitere voalată la afacerea Nord Stream 2 dintre Federația Rusă și Germania, un acord despre care însuși președintele american Donald Trump a spus că Berlinul ”se predă” Moscovei.

Szijjarto a mai precizat că s-au încheiat discuţiile privind actualizarea tratatului bilateral de cooperare militară între Ungaria şi SUA, semnat în anul 1997 şi care trebuie revizuit pentru a răspunde noilor provocări de securitate. Vorbind şi el despre cooperarea în sectorul militar, Pompeo a anunţat că Ungaria va achiziţiona echipamente militare din SUA, fără să ofere detalii.

Budapesta a fost prima oprire a voiajului diplomatic al lui Mike Pompeo, din care mai fac parte două capitale est-europene – Bratislava, Varșovia -, dar și Bruxelles și Reikjavik.

Mai mult, în prefațarea turneului său, Departamentul de Stat a transmis că ”lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”.

Mesajul lui Pompeo de la Budapesta se înscrie în logica recentelor poziții adoptate de administrația americană, care vorbește tot mai concret despre o nouă competiție strategică cu China și cu Rusia, realitate internațională surprinsă și în raportul anual al Conferinței de Securitate de la München care vizualizează o regrupare a pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia.

Încă de anul trecut, administrația americană a anunțat pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americaneavertizând asupra arsenalului Moscovei și Beijing-ului, de la agresivitate militară și tactici de manipulare, corupție și propagandă în cazul Rusiei la o ”diplomație a datoriei” în cazul Chinei.

În relația cu Rusia, Statele Unite și-au suspendat obligațiile ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare și au demarat procedurile de retragere în maxim șase luni dacă Rusia nu revină la respectarea acordului. În ce privește China, SUA doresc să contracareze spionajul cibernetic al Beijing-ul, dovadă fiind ultimele acțiuni în instanță împotriva companiei Huawei, dar și să pună capăt ”practicilor neloiale” ale Chinei în privința relațiilor comerciale pe care Donald Trump și-a asumat că le va renegocia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul Ludovic Orban: România va coopera cu Republica Moldova numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

România va coopera cu Republica Moldova, în sprijinul cetățenilor săi, numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”, este mesajul transmis de premierul Ludovic Orban ca reacție la demiterea guvernului Maia Sandu, marți, prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24.

,,O să continuăm orice program de susţinere a cetăţenilor din Republica Moldova, dar dacă nu vom avea garanţia învestirii unui guvern pro-european, care să confere garanţii serioase pentru o democraţie autentică în Republica Moldova, care să reprezinte interesele cetăţenilor Republicii Moldova, disponibilitatea noastră de cooperare cu un guvern care să nu confere aceste garanţii va fi foarte mică”, a spus premierul României, aflat în Parlament, pentru audierea Adinei Vălean, candidatul pentru funcția de comisar european pentru transporturi. 

,,Atrag atenţia iniţiatorilor moţiunii că au pornit pe un drum care nu duce spre o destinaţie benefică pentru cetăţenii Republicii Moldova şi vom privi cu extrem de mare atenţie orice fel de pas ulterior”, a mai spus Ludovic Orban. 

Mesajul transmis de premier reflectă poziția exprimată mai devreme, în aceeași zi, de către președintele Klaus Iohannis care a transmis că ,,sprijinul României, inclusiv financiar, va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”.

Citiți și Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Published

on

Necesitatea reformelor din Republica Moldova nu a dispărut odată cu destituirea guvernului de la Chișinău și relația cu această țară se va baza în continuarea pe respectarea statului de drept și a standardelor demcoratice, a declarat marți Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, după ce guvernul condus de Maia sandu a fost marți demis printr-o moțiune de cenzură, anunță Agerpres.

”Votul de neîncredere oferit Guvernului din Republica Moldova, cu privire la întrebările referitoare la procesul de recrutare a procurorului general trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară. Coaliţia începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începând din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, relevă o declaraţie difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă.

O reacție după înlăturarea Guvernului Sandu, demers inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit și din partea președintelui României Klaus Iohannis.

”Sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Continue Reading

NEWS

Parlamentul României va organiza la 2 decembrie o ședință solemnă pentru celebrarea Zilei Naționale. Klaus Iohannis și Ludovic Orban vor susține discursuri de la tribuna Legislativului

Published

on

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis marți organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului pe 2 decembrie, pentru celebrarea Zilei Naționale, informează Agerpres.

Potrivit memorandumului intern aprobat de Bpr, vor susţine alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere, Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor), premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Printre cei propuşi să fie invitaţi se numără foştii şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending