Connect with us

INTERNAȚIONAL

De la Budapesta, ”capitala europeană prietenă Rusiei”, Mike Pompeo anunță revenirea americană în regiune: Nu-l putem lăsa pe Putin să adâncească disensiuni în NATO

Published

on

În prima vizită a unui secretar de Stat al SUA la Budapesta după opt ani, șeful diplomației americane Mike Pompeo a afirmat că Statele Unite trebuie să fie și mai implicate în Europa Centrală și de Est în condițiile în care Rusia încearcă să divizeze Occidentul.

Pompeo s-a întâlnit atât cu premierul Viktor Orban, cât și cu omologul său maghiar, Peter Szijjarto, îndemându-i pe ambii lideri ai Ungariei să nu lase Moscova ”să adâncească disensiunile” între occidentali, în contextul în care această ţară membră NATO este considerată tot mai ”permeabilă” intereselor ruse şi chineze, arată AFP, DPA și Radio Europa Liberă.

De prea mult timp, SUA au fost absente din regiune. Acest lucru nu este acceptabil. Rivalii noştri au umplut acest gol“, a declarat șeful diplomației americane într-o conferinţă de presă comună cu omologul său ungar, Peter Szijjarto, relatează Adevărul.

Noi nu putem să-l lăsăm pe Putin să adâncească disensiuni între prieteni în NATO”, a adăugat secretarul de Stat al SUA, potrivit Radio Europa Liberă.

Pompeo era așteptat să transmită un semnal de revenire a Statelor Unite într-o regiune în care are doi parteneri strategici cheie – Polonia și România – și unde sprijină o platformă politică regională importantă: Inițiativa celor Trei Mări, axată pe energie, digital și infrastructură.

FOTO: US State Department/ Flickr

Secretarul de Stat american a subliniat în mod special dependența Europa Centralei față de energia rusească, precum și prezența companiei chineze de telecomunicații Huawei, în special în Ungaria.

Pe de altă parte, opțiunea de a transmite acest mesaj geostrategic de la Budapesta este înțeleasă prin apropierea pe care premierul Viktor Orban o manifestă față de Rusia, acesta priminându-l pe Vladimir Putin în capitala Ungariei de mai multe ori și fiind un susținător al ridicării sancțiunilor impuse Moscovei ca urmare a conflictului din Ucraina.

În replică, însă, ministrul Peter Szijjarto a făcut recurs la argumentul unei ”enorme ipocrizii” a Occientului, care critică Rusia, dar colaborează altfel cu Moscova în sectorul energetic, într-o trimitere voalată la afacerea Nord Stream 2 dintre Federația Rusă și Germania, un acord despre care însuși președintele american Donald Trump a spus că Berlinul ”se predă” Moscovei.

Szijjarto a mai precizat că s-au încheiat discuţiile privind actualizarea tratatului bilateral de cooperare militară între Ungaria şi SUA, semnat în anul 1997 şi care trebuie revizuit pentru a răspunde noilor provocări de securitate. Vorbind şi el despre cooperarea în sectorul militar, Pompeo a anunţat că Ungaria va achiziţiona echipamente militare din SUA, fără să ofere detalii.

Budapesta a fost prima oprire a voiajului diplomatic al lui Mike Pompeo, din care mai fac parte două capitale est-europene – Bratislava, Varșovia -, dar și Bruxelles și Reikjavik.

Mai mult, în prefațarea turneului său, Departamentul de Stat a transmis că ”lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”.

Mesajul lui Pompeo de la Budapesta se înscrie în logica recentelor poziții adoptate de administrația americană, care vorbește tot mai concret despre o nouă competiție strategică cu China și cu Rusia, realitate internațională surprinsă și în raportul anual al Conferinței de Securitate de la München care vizualizează o regrupare a pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia.

Încă de anul trecut, administrația americană a anunțat pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americaneavertizând asupra arsenalului Moscovei și Beijing-ului, de la agresivitate militară și tactici de manipulare, corupție și propagandă în cazul Rusiei la o ”diplomație a datoriei” în cazul Chinei.

În relația cu Rusia, Statele Unite și-au suspendat obligațiile ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare și au demarat procedurile de retragere în maxim șase luni dacă Rusia nu revină la respectarea acordului. În ce privește China, SUA doresc să contracareze spionajul cibernetic al Beijing-ul, dovadă fiind ultimele acțiuni în instanță împotriva companiei Huawei, dar și să pună capăt ”practicilor neloiale” ale Chinei în privința relațiilor comerciale pe care Donald Trump și-a asumat că le va renegocia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Banca Mondială, pregătită să vină în sprijinul României în lupta sa împotriva COVID-19. România accesează 400 milioane de euro pentru combaterea impactului socio-economic al pandemiei de Coronavirus

Published

on

© World Bank Romania/ Facebook

Guvernul României a accesat linia de asistență financiară pre-aprobată în valore de 400 de milioane de euro, acordată de Banca Mondială, pentru a contribui la prevenirea răspândirii pandemiei de coroanvirus și la punerea în aplicare a unor măsuri în acest scop, a anunțat vineri banca printr-un comunicat.

Această finanțare sprijină o serie de intervenții menite să ducă la consolidarea serviciilor de intervenție și a celor medicale, la minimizarea pierderilor pentru sectoarele public și privat, precum și la protejarea vieții cetățenilor și a calității traiului în general.

Banca Mondială este pregătită să vină în sprijinul României în lupta sa împotriva pandemiei de COVID-19 și a efectelor acesteia asupra oamenilor, prin acordarea unui ajutor financiar rapid, precum și printr-o implicare pe termen lung,” a declarat Tatiana Proskuryakova, Directorul de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria. ”Ȋn funcţie de evoluţia situaţiei, vom continua să sprijinim România pentru a putea depăși această criză”, a completat aceasta.

România a beneficiat de această asistență financiară preaprobată (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CAT-DDO), pe care Guvernul României a negociat-o cu Banca Mondială în luna iunie 2018.

Obiectivul acestui program este acela de a consolida cadrul instituțional și juridic din România pentru a putea gestiona eficient impactul fizic, social și fiscal în caz de situație medicală de urgență, în cazul unui dezastru natural sau al schimbărilor climatice. În plus față de sprijinul acordat Guvernului pentru dezvoltarea unor politici publice de importanță critică menite să consolideze reziliența, această facilitate acordă Guvernului posibilitatea de a accesa finanțare în termen de 48 de ore, pentru a putea reacționa în timp util în fața unui dezastru natural sau a unei urgențe de natură medicală.

În același timp, Biroul Băncii Mondiale din România lucrează acum la restructurarea portofoliului existent, în special în domeniul sănătății, pentru a-și valorifica o parte din fondurile existente în vederea finanțării achiziției unor echipamente necesare în contextul crizei actuale, precum și în domeniile afectate de criză dincolo de sectorul sănătății. Acest gen de asistență implică și furnizarea de asistenţă tehnică pentru diminuarea impactului economic pe care il va avea o posibila criză.

Grupul Băncii Mondiale pune la dispoziție un pachet de finanțare cu aprobare rapidă în valoare de 14 miliarde de dolari pentru a consolida răspunsul la efectele pandemiei de COVID-19 în țările aflate în curs de dezvoltare și pentru a reduce perioada de recuperare a acestora. Reacția rapidă include finanțare, consiliere în materie de politici publice și asistență tehnică pentru a ajuta țările să facă față impactului generat de această pandemie în domeniul medical și economic.

IFC oferă o finanţare de 8 miliarde de dolari pentru a ajuta societățile private afectate de pandemie și pentru a contribui la păstrarea locurilor de muncă. IBRD şi IDA pun la dispoziție o primă tranșă de 6 miliarde USD pentru a susține intervenția în domeniul asistenței medicale.

În cazul în care sunt țări care vor avea nevoie de un sprijin mai semnificativ, Grupul Băncii Mondiale va acorda 160 miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a contribui la protejarea celor sărăci și vulnerabili, pentru a sprijini mediul de afaceri și procesul de recuperare economică.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: Banca Mondială, pregătită să aloce 160 de miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a ajuta sanitar și economic. Cel mai mare beneficiar al primei etape de asistență va fi India

Published

on

© World Bank/ Twitter

Banca Mondială a ajunțat joi că este pregătită să aloce 160 de miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a ajuta statele să reacționeze la consecințele sanitare imediate ale pandemiei de coronavirus și să sprijine redresarea economică, anunță AFP, citat de Agerpres.

Consiliul de administraţie al BM a aprobat joi ”un prim set de operaţiuni de ajutoare de urgenţă pentru ţările în curs de dezvoltare din întreaga lume”, se arată într-un comunicat în care este menţionat un ”prim set de proiecte, în valoare de 1.9 miliarde de dolari” destinat unui număr de 25 de ţări.

India va fi cel mai mare beneficiar al primei etape de asistenţă, cu o facilitate de 1 miliard de dolari, urmată de Pakistan, cu 200 milioane de dolari, şi Afganistan cu puţin peste 100 milioane de dolari. În afara acestor trei state, Banca Mondială va oferi ajutor ţărilor de pe aproape toate continentele.

”În cadrul acestei proceduri accelerate, este în curs de pregătire sprijin pentru un alt grup de 40 de ţări”, a declarat preşedintele instituţiei David Malpass în timpul unei conferinţe telefonice, precizând că se urmăreşte ”remedierea consecinţelor imediate asupra sănătăţii” ale pandemiei.

”Avem deja operaţiuni de răspuns în domeniul sănătăţii în peste 65 de ţări”, a precizat acesta.

În același timp, Corporația Financiară Internațională (IFC) din cadrul Băncii Mondiale, destinată sectorului privat, oferă o finanțare de 8 miliarde de dolari ”pentru a ajuta companiile private afectate de pandemie și pentru a păstra locurile de muncă”.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, avertiza la 25 martie că pandemia de coronavirus ”amenință întreaga omenire, prin urmare întreaga omenire trebuie să riposteze. Răspunsurile individuale ale țărilor nu vor fi suficiente. Trebuie să oferim ajutor persoanelor celor mai vulnerabile, milioane și milioane care nu se pot proteja singure.Un astfel de demers ține de solidaritatea umană. De asemenea, este crucial pentru combaterea virusului. Acesta este momentul în care trebuie să facem un pas înainte spre cei vulnerabili”.

Astfel, acesta a lansat un plan global privind răspunsul umanitar coordonat, care va dura până în luna decembrie, pentru combaterea pandemiei de coronavirus în unele dintre cele mai vulnerabile țări ale lumii, în efortul de a proteja milioane de oameni și de a opri răspândirea necontrolată a virusului pe glob.

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN: 100.000 de măști de protecție, aduse din Turcia de o aeronavă a Forțelor Aeriene Române

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

O aeronavă C-27 J Spartan a Forţelor Aeriene Române a executat, joi, un zbor pentru aducerea în România a unor echipamente de protecţie medicală din Turcia constând în 100.000 de măşti de protecţie tip FFP2 şi FFP3, informează Ministerul Apărării Naţionale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit unui comunicat al MApN, măştile de protecţie au fost achiziţionate de statul român prin Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

Distribuirea echipamentelor de protecţie va fi realizată cu mijloace de transport aflate în dotarea IGSU şi, cu sprijinul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, echipamentele vor fi alocate, în funcţie de nevoi, personalului medical din ţară şi echipajelor operative care acţionează în teren, se precizează în comunicat.

Ministerul Apărării Naţionale mai menţionează că dispune de forţe şi mijloace gata în orice moment să sprijine autorităţile centrale şi locale în acţiuni destinate limitării răspândirii virusului COVID-19, conform planurilor de cooperare. La nevoie, MApN poate acţiona şi cu forţe şi mijloace suplimentare celor deja pregătite, având personal şi mijloace tehnice menţinute în rezerva acţională, se mai menţionează în comunicat.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending