Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la restricțiile impuse de China asupra exportului de materii prime esențiale.

La 4 aprilie 2025, China a impus restricții la exportul a șapte elemente de pământuri rare și magneți utilizați în sectoarele apărării, energiei și automobilelor, ca răspuns la creșterea tarifelor americane asupra produselor chineze.

În conformitate cu noile norme, exportatorii vor avea nevoie de licențe suplimentare pentru a putea exporta din China.

Într-o rezoluție, adoptată cu 523 de voturi pentru, 75 împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul European afirmă că acțiunea Chinei este nejustificată și se dorește a fi coercitivă, având în vedere poziția cvasi-monopolistă a țării.

Eurodeputații subliniază necesitatea ca UE să identifice, să operaționalizeze și să consolideze domeniile în care deține avantaje critice față de China în ceea ce privește bunurile și tehnologiile esențiale. Aceștia sunt profund îngrijorați de cererile Chinei ca solicitanții de permise de export să dezvăluie date sensibile.

Comisia și statele membre trebuie să accelereze punerea în aplicare a Legii privind materiile prime critice (CRMA), spun eurodeputații. CRMA urmărește să garanteze că UE are acces sigur, diversificat și durabil la materii prime.

Rezoluția subliniază, de asemenea, necesitatea ca UE să activeze proiectele miniere interne și solicită Comisiei Europene și statelor membre să evalueze nivelul minim al stocurilor strategice de elemente de pământuri rare.

Eurodeputații solicită încheierea de parteneriate bilaterale privind materiile prime cu țări care îndeplinesc standarde ridicate de durabilitate și drepturile omului.

Parlamentul European subliniază importanța exprimării de către UE a acestor preocupări și a implicațiilor lor mai largi pentru lanțurile globale de aprovizionare la viitorul summit UE-China.

În ultimele două decenii, după ce a aderat la OMC, China a ajuns să domine lanțurile globale de aprovizionare cu materii prime esențiale, iar UE nu face excepție când vine vorba de dependența față de Beijing în acest sector, arată un material al Consiliului European pentru Afaceri Externe (ECFR). 

China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele, 45% din germaniu, 71% din galiu, 97% din magneziu, 67% din scandiu, elemente necesare în domeniul tehnologic precum producția de semiconductori, baterii electrice sau avioane, arată Consiliul într-un grafic.

Citiți și: UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Summitul UE-China este programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani și va avea loc într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană. 

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a avut o întrevedere luni, 7 iulie, cu asistentul special al Președintelui Trump și director senior pentru Europa și Rusia în cadrul Consiliului Securității Naționale, Charles McLaughlin, informează Ambasada României la Washington.

Discuția s-a concentrat asupra perspectivelor de cooperare bilaterală între România și Statele Unite, cu accent asupra rolului României în plan regional, a securității și apărării (inclusiv postura militară a SUA), a eforturilor României în direcția creșterii bugetului apărării potrivit deciziilor Summitului NATO de la Haga și consolidării infrastructurii militare. De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domeniul energiei.

Cu acest prilej, ambasadorul Muraru a pledat pentru admiterea României în programul Visa Waiver, după decizia din mai a Departamentul de Securitate Internă al SUA (DHS) de a anula desemnarea României pentru a proteja integritatea programului și pentru a asigura securitatea frontierelor și a imigrației. Administrația Biden desemnase România ca țară VWP la 9 ianuarie 2025,  în ciuda preocupărilor legate de securitate. La 25 martie 2025, însă, DHS a suspendat punerea în aplicare a VWP pentru a efectua o revizuire a desemnării României.

În cadrul dialogului, ambasadorul român și reprezentantul președintelui SUA au mai abordat situația regională de securitate, conflictul din Ucraina și rolul României în procesul de reconstrucție post-conflict, precum și sprijinul acordat Republicii Moldova.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că Rusia și China reprezintă amenințări tot mai mari la adresa alianței transatlantice și a confirmat că NATO se pregătește pentru un posibil atac rusesc de amploare asupra teritoriului aliat în anii următori, informează EFE, preluat de Agerpres.

„Xi Jinping, președintele Chinei, înainte de a ataca Taiwanul, va da mai întâi un telefon la Moscova pentru a-i cere lui Putin să ne țină ocupați în această parte a Europei,” a declarat Rutte în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin, alături de cancelarul german Friedrich Merz.

„China își dezvoltă rapid forțele armate. Are deja mai multe nave pe mare decât SUA. Până în 2030, vor mai lansa încă 100 de nave. Au acum 1.000 de focoase nucleare. Acestea nu sunt pentru parade în Beijing. Acestea sunt, într-adevăr, pentru a fi folosite”, a subliniat secretarul general al NATO.

Rutte a afirmat că Beijingul „va încerca, într-un fel, să preia controlul asupra Taiwanului”, adăugând: „Presupunerea noastră, bazată pe numeroase discuții și, desigur, pe ce știm din sursele noastre, este că riscul este din ce în ce mai mare.”

Secretarul general a susținut că amenințările la adresa securității NATO din zona Indo-Pacificului s-au intensificat în ultimii ani. El a menționat implicarea activă a Coreei de Nord în războiul din Ucraina prin sprijinul acordat Rusiei, furnizarea de echipamente cu dublă utilizare din partea Chinei către Moscova și colaborarea Iranului cu Rusia în domeniul dronelor.

Rutte a avertizat că Rusia nu se va opri în Ucraina și ar putea lansa un atac împotriva teritoriului NATO în următorii ani: „Au fost unii dintre propriii dumneavoastră generali germani de rang înalt care au prezis că, în trei, cinci sau șapte ani, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac pe scară largă asupra teritoriului NATO. Trei ani înseamnă azi, cinci ani e săptămâna viitoare, șapte ani e luna viitoare,” a declarat Rutte.

El a subliniat nevoia urgentă ca aliații europeni să își majoreze bugetele de apărare, nu pentru a-l mulțumi pe președintele american Donald Trump, ci pentru a întări capacitatea de descurajare a NATO.

„Nu facem cele 5% și 3,5% cheltuieli de bază pentru a face o persoană fericită. Facem asta pentru că știm că există o amenințare. O amenințare împotriva SUA, o amenințare împotriva Canadei, o amenințare împotriva aliaților europeni. De aceea trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare,” a explicat Rutte.