Eurodeputatul Dan Motreanu, responsabil al Grupului PPE pentru simplificarea Politicii Agricole Comune, s-a asigurat că „agricultorii români vor beneficia de proceduri mai simple și sume mai mari pentru dezvoltarea fermelor lor”.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere cu privire la simplificarea PAC.

La negocieri au participat reprezentanții Parlamentului European, printre care și eurodeputatul Dan Motreanu, comisarul european pentru Agricultură, Cristophe Hansen, reprezentanții președinției daneze a Consiliului UE.

Potrivit europarlamentarului, acordul prevede următoarele:

• se va efectua un singur control la fața locului pe an pentru fiecare exploatație
• o creștere a sprijinului pentru micii fermieri de la 50.000 la 75.000 de euro pentru creșterea competitivității fermelor lor
• posibilitatea finanțării achiziției de bovine, caprine sau ovine de înaltă valoare genetică prin pilonul II
• fermierii vor putea fi despăgubiți printr-un nou tip de plăți de criză din Pilonul II, în urma dezastrelor naturale, a fenomenelor climatice nefavorabile, epidemiilor de boli ale animalelor sau a evenimentelor catastrofale
• posibilitatea recunoașterii fermelor certificate ecologic sau în conversie cu respectarea automată a anumitor condiționalități în materie de mediu și climă
• mai multă flexibilitate în ceea ce privește îndeplinirea standardelor GAEC. Unitățile agricole certificate ecologic sau în curs de certificare sunt considerate a respecta automat majoritatea acestor cerințe, la fel și unitățile situate în situri Natura 2000
• fermele sub 30 de hectare vor fi exceptate de la rotația și diversificarea culturii
• În ceea ce privește pășunile permanente, statele membre vor putea alege să păstreze statutul terenurilor clasificate drept arabile, chiar dacă acestea au fost utilizate ca pășuni pe termen lung. „Acest lucru permite fermierilor cu pășuni cu rotație lungă, de peste cinci ani, să evite reclasificarea terenului”, a explicat Dan Motreanu
• măsurile pentru simplificarea PAC vizează economii de până la 1,58 miliarde de euro anual pentru fermieri și de 210 milioane de euro pentru administrațiile naționale.

Acordul provizoriu trebuie acum confirmat de Consiliu și de Parlamentul European înainte ca actul legislativ să fie adoptat în mod oficial de către colegiuitori.

Pachetul de simplificare „Omnibus III” din domeniul agriculturii face parte dintr-un obiectiv politic mai amplu de consolidare a competitivității Uniunii Europene, prin reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor și crearea unor condiții mai favorabile pentru desfășurarea activităților economice în UE.

Uniunea Europeană și Elveția au semnat acordul privind participarea Elveției la programele Orizont Europa, Europa Digitală și Euratom pentru cercetare și formare (C&F).

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acordul plasează cercetătorii și organizațiile elvețiene pe picior de egalitate cu cei din statele membre ale UE: aceștia pot conduce consorții, pot primi finanțare directă din partea UE și pot accesa toți pilonii tematici și instrumentele programelor.

„Semnarea de astăzi (n.r. luni) deschide un nou capitol în relațiile dintre UE și Elveția, aprofundând parteneriatul nostru în domeniile cercetării, inovării, educației și transformării digitale. Prin aderarea la Orizont Europa și la programele-cheie ale UE, Elveția și UE investesc în competențe, tehnologie și știință, construind o Europă mai competitivă și mai conectată”, a subliniat Ekaterina Zaharieva, comisarul european pentru start-up-uri, cercetare și inovare.

Acordul deschide noi posibilități de punere în comun a talentelor, a infrastructurilor de cercetare și a capacităților industriale peste granițe, accelerând progresul în ceea ce privește soluțiile climatice, transformarea digitală, producția avansată, inovarea în domeniul sănătății și securitatea energetică. Acest pas consolidează poziția Europei ca centru global pentru dezvoltarea științifică și tehnologică cu impact ridicat.

Acordul a fost semnat la Berna de Ekaterina Zaharieva, comisarul european pentru start-up-uri, cercetare și inovare, și Guy Parmelin, consilier federal elvețian și șef al Departamentului Federal pentru Afaceri Economice, Educație și Cercetare, și intră în vigoare retroactiv de la 1 ianuarie 2025.

De asemenea, acordul stabilește că Elveția va deveni membru al întreprinderii comune europene Fusion for Energy (F4E) începând din 2026, ceea ce va permite cercetătorilor și industriei elvețiene să contribuie la ITER, cel mai important proiect internațional din domeniul energiei de fuziune.

Asocierea la Erasmus+ este prevăzută pentru 2027. În plus, odată cu intrarea în vigoare a Acordului privind sănătatea, Elveția va putea participa la programul EU4Health.

Comisia Europeană a început să înființeze un nou organism de informații sub președinția Ursulei von der Leyen, în încercarea de a îmbunătăți utilizarea informațiilor colectate de agențiile naționale de spionaj, a relatat marți Financial Times, potrivit Reuters.

Unitatea, care va fi înființată în cadrul secretariatului general al Comisiei, intenționează să angajeze funcționari din întreaga comunitate de informații a UE și să colecteze informații în scopuri comune, a raportat ziarul, citând patru persoane informate cu privire la aceste planuri.

„Serviciile naţionale de spionaj deţin vaste cunoştinţe, la fel ca şi Comisia. Cheia este găsirea unei modalităţi mai inteligente de a combina toate acestea pentru un impact maxim şi reciprocitate. În lumea informaţiilor, partajarea duce la partajare”, a spus o sursă din interiorul Comisiei Europene.

Deşi planul nu a fost comunicat oficial tuturor celor 27 de state membre, acesta prevede misiuni temporare din partea agenţiilor naţionale. 

Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat pentru Financial Times că instituţia „explorează modalităţi de a-şi îmbunătăţi funcţiile de securitate şi informaţii”, inclusiv „o potenţială celulă dedicată în cadrul secretariatului general”.

Această idee a fost formulată într-un raport întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, și prezentat în luna octombrie a anului trecut la Bruxelles. Raportul vizează o revizuire cuprinzătoare a nivelului de pregătire al societății europene și este intitulat “Safer Together, Strengthening Europe’s Civil and Military Preparedness and Readiness“. Acesta acoperă atât apărarea armată convențională, cât și pregătirea pentru amenințările cibernetice și hibride, precum și, de exemplu, schimbările climatice. 

Fostul președinte finlandez este de părere în raportul menționat că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent, printr-un schimb sporit de informații.

În raportul său, Niinistö a cerut UE să dezvolte un “serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de “o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.

Este nevoie de mai multe eforturi pentru “consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat el, anul trecut, după prezentarea planului alături de Ursula von der Leyen.