Connect with us

COMISIA EUROPEANA

De la ”Comisia ultimei șanse” la ”Comisia geopolitică”: Mic îndreptar al portofoliilor și numirilor din echipa Ursulei von der Leyen. Ce înseamnă domeniul transporturilor pentru România

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

În urmă cu cinci ani, președintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, venea în fața statelor membre, a Parlamentul European și a cetățenilor cu “Comisia ultimei șanse”. În prezent, prima femeie și întâiul german după 52 ani în fruntea Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat marți “Comisia geopolitică”, după cum ea însăși a intitulat-o.

Spre deosebire de Juncker, care a fost Spitzenkandidat-ul PPE la șefia Comisiei Europene și care a fost susținut până la capăt pe linia familiei politice și a statelor membre, von der Leyen este produsul unor negocieri politice maraton, de culise și a unui nou echilibru politic tripartit (PPE – S&D – Renew Europe) care l-au transformat pe președintele francez în adevăratul “power broker” și “power owner” la nivel european.

O primă analiză care poate fi operată cu privire la componența, structura și incipienta viziune a Comisiei VDL este, astfel, una comparativă: cum arată executivul gândit de fostul ministru german al apărării față de executivul fostului prim-ministru luxemburghez.

Juncker vs. vdL: mai mult echilibru în executivul geopolitic al lui von der Leyen

Până marți, diferențele care puteau fi sesizate erau de natură politică, a parității de gen și de experiență relevantă la nivel politic și administrativ.

Echilibrul politic este cu mult mai pronunțat în noua Comisie, unde avem 10 membri din partea Socialiștilor Europeni, 9 din partea PPE, 6 din partea Renew Europe/ ALDE și câte unul de la Verzi și Conservatori. În Comisia Juncker, popularii europeni au deținut majoritatea (14 mandate), restul pozițiilor de comisari fiind împărțite între socialiști (8), liberali (5) și conservatori (1).

© European Commission

© European Commission

În ce privește paritatea de gen, aceasta nu mai poate fi invocată drept cusur. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie va avea 13 femei în componența sa și 14 bărbați, modificând radical balanța de gen față de Comisia Juncker, unde au activat 19 bărbați și 9 femei.

Și, în fine, la capitolul experiență relevantă, executivul Ursulei von der Leyen va avea 19 de membri noi, în vreme ce 8 vor rămâne. Dintre cei 27, doi au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guverne naționale și 16 membri în Parlamentul European.

În cazul Comisiei Juncker, 22 de comisari au fost membri noi. Din totalul celor 28, inclusiv Marea Britanie, patru au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guvernele statelor membre și 20 membri ai legislativului european.

Ce învăluie Comisia geopolitică și de ce a ales Ursula von der Leyen acest termen?

© audiovisual.ec.europa.eu

De marți încolo, însă, analiza comparativă capătă noi tente și modifică substanțial esențialul politic din jurul Comisiei Europene cu care Uniunea per ansamblu va intra în deceniul trei al secolului al XX-lea, va implementa marea parte a viitorului cadru financiar multianual și va trebui să formuleze soluții la provocările interne și externe, tot mai diferite și difuze, dar cu un nivel ridicat de interconectare.

Când Jean-Claude Juncker a rostit sintagma ”Comisiei ultimei șanse”, acesta avea în subsidiarul diagnozei sale o realitate complicată de înfruntat: diminuarea încrederii în proiectul european concomitent cu creșterea voltajului populist și eurosceptic și efectele în plin ale crizei economico-financiare. Ulterior, migrația, terorismul și Brexit-ul au apărut ca provocări de parcurs. Însă, ceea ce Juncker a mai spus la momentul respectiv, în care a prezentat cele 10 priorități ale Comisiei sale, a fost faptul că executivul său va fi ”unul politic, și nu tehnocrat”.

Fin cunoscător și veteren al integrării europene, Juncker a pus capăt eternei percepții că membrii Comisiei Europene, propuși de guvernele politice ale statelor membre, trebuie să fie mai apropiați de alura tehnocrată, decât de cea politică.

Cinci ani mai târziu, Ursula von der Leyen lansează conceptul ”Comisia mea va fi una geopolitică”. Fost ministru al Apărării în Germania și singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele Angelei Merkel, von der Leyen nu a ales aleatoriu această definiție. În sensul său pur, geopolitica este melanjul dintre puterea politică și geografia care influențează comportamentul actorilor în relațiile internaționale.

Transpusă în componența și structura viitoarei Comisii Europene, geopolitica este raison-ul sub care a fost concepută viitoarea Comisie Europeană. Însă, fără să o afirme în acest fel, și Jean-Claude Juncker a avut o abordare similară în compoziția Colegiului său.

Asemenea lui Juncker, Ursula von der Leyen a utilizat principiul atribuirii de portofolii în funcție de legătura apartenență și echilibru politice – priorități și de preocupările statelor membre față de anumite domenii. În schimb, portofoliile propuse de von der Leyen par a fi mai confuze, pe ici pe colo sensibile, iar alocările de anumite portofolii unor candidați anume ridică semne de întrebare. 

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea trei vicepreședinți executivi cu puteri sporite, Frans Timmermans (S&D), Margrethe Vestager (Renew Europe) și Valdis Dombrovskis (PPE), plus Înaltul Reprezentant Josep Borrell ca vicepreședinte pentru o Uniune puternică în lume, precum și alți patru vicepreședinți desemnați să se ocupe de valori, democrație și ”stilul de viață european”. Mai departe, portofolii precum buget, justiție, piață internă, comerț, energie, vecinătate sau extindere sau transporturi – domeniu alocat României – conferă o claritate a spiritului geopolitic.

Primii trei întruchipează deopotrivă trei arii prioritare pentru viitorul Colegiu – climă, digital și economie – și echilibru la nivelul marilor familii politice.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Plasarea lui Timmermans în poziția de vicepreședinte executiv pentru un nou Pact Ecologic are în vedere și experiența sa ca prim-vicepreședinte pentru statul de drept în Comisia Juncker, dar reprezintă și o consolare politică pentru cel care a fost aproape să devină președinte al Comisiei Europene. De remarcat, că ascensiunea lui Timmermans spre cel mai important birou din Berlaymont a fost blocată de grupul țărilor de la Vișegrad, în frunte cu Polonia și Ungaria, care au obținut, iată, și înlăturarea acestuia din poziția de ”gardian al statului de drept”.

Vestager sau ”tax lady”, cum o numește Donald Trump, va îmbina câmpul digital cu politica de concurență a Uniunii Europene, domeniu pe care îl coordonează și în Comisia Juncker și prin intermediul căruia a aplicat amenzi consistente giganților IT din SUA pentru nerespectarea regulilor europene. De asemenea, numirea ei în funcția de vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală reprezintă un rezultat al noilor realități politice pe plan politic, în care Renew Europe este a treia forță la nivel european.

Numirea lui Dombrovskis ca vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează în serviciul cetățenilor are și o logică a experienței, acesta fiind vicepreședinte și în Comisia Juncker și prim-ministru al Letoniei în perioada 2009-2014.

Garnitura celorlalți cinci vicepreședinți continuă logica geopolitică. Dacă în ceea ce-l privește pe Josep Borrrell, viitor șef al diplomației europene, poziția de vicepreședinte este o calitate ce decurge din tratatul Uniunii, ceilalți patru ocupanți ai acestui rang politic înfățișează spiritul geopolitic al Comisiei von der Leyen.

În primul rând, toți patru – Věra Jourová, Margaritis Schinas, Maroš Šefčovič, Dubravka Šuica -, la care îl putem adăuga și Valdis Dombrovskis, provin din Europa de est și de sud-est, într-o expresie clară a dorinței de echilibrare geografică a numirilor în funcții importante în instituțiile UE, în condițiile în care toate instituțiile majore ale UE sunt sau vor fi conduse de personalități politice din Occident: Ursula von der Leyen, Charles Michel, David Sassoli și Christine Lagarde.

Statul de drept: împărțit între Vest și Est, Benelux și Vișegrad

Ridicată la rangul de vicepreședinte pentru valori și transparență, Věra Jourová (Cehia, Renew Europe) va conlucra îndeaproape cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders (Belgia, Renew Europe). Reynders și nu Jourová, actual comisar pentru justiție, este cel care va avea în portofoliu dimensiunea statului de drept. Cu toate acestea, cuplajul Jourová – Reynders în această chestiune pare fi una dintre propunerile reușite ale Ursulei von der Leyen. Ambii provin din aceeași familie politică, poziționarea lui Jourová ca vicepreședinte este un pas de reconciliere cu grupul țărilor de la Vișegrad, în timp ce includerea lui Reynders menține acel ”system checking” de tip occidental și fondator asupra domeniului statului de drept, portofoliu de care în ultimele două Comisii au fost răspunzători Viviane Reding (Luxemburg) și Frans Timmermans (Olanda).

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Modul de viață european, pus sub semnul egalității între migrație și terorism?

© European Commission

Modul sau stilul de viață european este o denumire care sintetizează un element central al campaniei lui Manfred Weber (PPE) pentru șefia Comisiei Europene și se va afla sub coordonarea lui Margaritis Schinas (Grecia, PPE) ca vicepreședinte. Înglobarea sub apanajul acestei denumiri a domeniilor ce țin de migrație și uniune a securității a provocat deja tensiuni și nemulțumiri. Chiar dacă portofoliul unificat va fi coordonat de un om cu o largă experiență europeană – fost eurodeputat, funcționar cu o lungă prezență în Comisie și fost purtător de cuvânt al lui Juncker -, el transmite un semnal mixt: acela al unei legături între migrație (portofoliu coordonat tot de un grec în Comisia Juncker) și uniunea securității (portofoliu acordat britanicului Julian King și creat în 2016 după atentatele teroriste la Paris, Bruxelles sau Nisa).

Numirile Dubravkăi Šuica (Croația, PPE) și lui Maroš Šefčovič (Slovacia, PES) ca vicepreședinți, dincolo de domeniile alocate, au aceleași rațiuni geopolitice. Šuica, în calitate de vicepreședinte pentru democrație și demografie care se va ocupa și de Conferința privind viitorul Europei, poate privită și ca o compensație de echilibrare geografică: statul membru care a aderat cel mai recent la UE primește o poziție de conducere în executivul von der Leyen.

Noi responsabilități pentru cei mai longevivi comisari europeni

Šefčovič, viitor vicepreședinte pentru relații interinstituționale și prospectivă, este membru al Comisiei Europene din anul 2009 și a condus un număr variat de portofolii, în ultimii cinci ani fiind vicepreședinte pentru uniunea energetică. 

Alături de Maroš Šefčovič, cel mai longeviv membru al Comisiei Europene din ultimele două decenii, Johannes Hahn (Austria, PPE) va fi comisar european pentru buget și administrație, portofoliu sub titulatura căruia va raporta în mod direct președintelui Comisiei Europene și coordona în numele instituției negocierile și implementarea cadrului financiar multianual, viitoarea anvelopă bugetară europeană de peste 1.000 de miliarde de euro. Hahn este membru al Comisiei Europene din 2009, gestionând portofoliul politicii regionale până în 2014 și pe cel al politicii de vecinătate și negocierilor pentru extindere până în 2019.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

În mod distinct față de abordarea lui Jean-Claude Juncker, spiritul geopolitic în Comisia von der Leyen are, poate, la fel de mult sens extern, cât și intern. În această cheie pot fi privite câteva dintre portofoliile alocate în alte domenii importante precum comerț, piață internă, energie, vecinătate și extindere sau transporturi. Să le luăm pe rând.

Un irlandez însărcinat cu încheierea acordurilor comerciale. Câteva repere: Brexit și relația transatlantică

© European Commission

Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi comisarul european pentru comerț. Actualmente responsabil cu agricultura în executivul Juncker, Hogan a fost numit de Ursula von der Leyen în această poziție în lumina calităților sale ”negociator excelent”, însă ea acordă și un canal în plus de comunicare cu Londra, atât pentru Dublin, cât și pentru Bruxelles, în virtutea viitoarei relații cu Marea Britanie, dacă și când aceasta nu va mai fi țară membră a Uniunii Europene. Moștenind de la Cecilia Malmstrom câteva reușite în materie comercială – acorduri cu Canada, Japonia sau Vietnam, Hogan va avea de gestionat și complicata relație comercială transatlantică cu SUA și viziunile diferite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global. De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

În profunzimea pieței interne: o nouă direcție pentru industria apărării și spațiu sub coordonarea unui comisar francez

© European Parliament

Mai întâi, asupra comisarului european desemnat de Franța, Sylvie Goulard (Renew Europe), planează suspiciuni de integritate, ea fiind investigată de justiţia franceză şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) într-un dosar de angajări fictive la cabinetul ei de eurodeputat. Fost ministru al Apărării în Franța însă, Goulard va coordona un portofoliu important prin greutatea pe care o deține în logica construcției europene, însă îmbunătățit și accesorizat cu o nouă Direcție Generală în cadrul Uniunii Europene, cea pentru industria apărării și spațiu. Portofoliul primit de Franța lui “Macroleon” este de urmărit, Emmanuel Macron fiind un sponsor politic al apărării europene și al Inițiativei Europene de Intervenție. De Ziua Națională a Franței din acest an, președintele francez a dedicat aceste festivități ”apărării europene” și a anunțat, de asemenea, lansarea unui comandament militar francez pentru spațiu, un semnal clar al dorinței de a atașa influență în acest domeniu. De altfel, comisarul de la care Goulard va prelua gestionarea pieței interne, Elzbieta Bienkowska, a afirmat la începutul lui 2019 că Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene. Mai mult, deși nu reflectă poziția unui comisar al Apărării “per se”, înființarea unei direcții generale pentru industria apărării este opera Franței, fiind adusă în atenția publicului de ministrul francez al Apărării, Florence Parly, în luna mai. Pentru prima dată, în propunerea multianuală de buget a Comisiei Europene, lansată chiar anul trecut, este prevăzută o anvelopă bugetară distinctă pentru domeniul apărării în perioada 2021-2027, cu o valoare de până la 13 miliarde de euro, buget cuprins sub egida Fondului European pentru Apărare și gândind ca o schemă de co-finanțare a proiectelor prioritare în industria apărării în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. Este un domeniu cu rezonanțe geopolitice atât interne, cât și externe, având în vedere că Statele Unite solicită aliaților europeni să cheltuie mai mulți bani în domeniul apărării, însă au criticat sistemul financiar gândit de europeni pentru achiziții militare, orientat mai curând către revitalizarea industriei europene.

Energie: o retrogradare în ambiții și priorități, dar o portiță de cooperare transatlantică

© Kadri Simson/ Twitter

Impulsionată politic la nivelul Comisiei Juncker prin instituirea poziției de vicepreședinte pentru uniunea energetică și o poziție separată de comisar pentru energie și acțiuni climatice, în executivul Ursulei von der Leyen domeniul energiei va fi coordonat de Kadri Simson (Renew Europe), comisar din partea Estoniei și fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii în guvernul de la Tallin. În spiritul unei Comisii geopolitice, energia pare a fi poziționată în importanță doar prin prisma alocării acestui portofoliu unui comisar din Europa de Est, o regiune sensibilă și critică față de monopolul energetic rus. Ambițiile formulate de Ursula von der Leyen în scrisoarea de misiune transmisă lui Simson vizează o abordare mai curând principială, decât strategică, solicitându-i acesteia să sprijine eforturile de cooperare regională pentru integrarea piețelor și evaluarea posibilității ca sursele de aprovizionare cu gaze naturale să fie diversificate la prețuri competitive. Totuși, un aspect important vizează dorința Ursulei von der Leyen de ”a utiliza întreg potențialul” aprovizionării cu gaz natural lichefiat, resursă energetică cu care Statele Unite sunt dispuse să aprovizioneze Europe pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Poziționate împotriva capturării energetice a Europei de către Rusia prin conducta Nord Stream, SUA au ca principali aliați în această chestiune țările din Europa de Est, îndeosebi România și Polonia.

În loc de titlu de gazetă: Un apropiat al lui Viktor Orban va evalua statul de drept în țările vecine ale UE și în țările candidate pentru aderare

© European Parliament

Când rostești numele lui László Trócsányi (PPE), te poți gândi la ministrul Justiției din guvernul lui Viktor Orban care a intrat într-o coliziune frontală cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European privind respectarea statului de drept, o dispută care a culminat cu activarea în cazul Ungariei a articolului 7 din Tratatul UE pentru încălcarea valorilor fundamentale și cu suspendarea Fidesz, partidul de guvernământ de la Budapesta, din rândul familiei popularilor europeni. Pe de altă parte, experiența sa profesională este una însemnată, Trócsányi fiind ambasador al Ungariei în Belgia, în Luxemburg și în Franța, iar în ultimii cinci ani a fost ministru al Justiției în executivul lui Orban. Deopotrivă în dimensiunea relațiilor cu țările din Balcanii de Vest și cu statele din cadrul Parteneriatului Estic, László Trócsányi este însărcinat de Ursula von der Leyen să se concentreze asupra chestiunii statului de drept în calitate de comisar european pentru politica de vecinătate și extindere. În ce privește statele candidate din Balcanii Occidentali, comisarul magiar va trebui să sprijine accelerarea reformelor structurale și instituționale, cu o atenție deosebită acordată statului de drept. În schimb, un aspect mai mult decât notabil este că spre deosebire de Comisia Juncker, portofoliul pe care Trócsányi îl va gestiona revine la denumirea ”politică de vecinătate și extindere”. Portofoliul politică de vecinătate și negocieri pentru extindere administrat de Johannes Hahn în executivul lui Jean-Claude Juncker a fost intens criticat pentru că a diminuat așteptările privind o viitoare lărgire a Uniunii Europene.

România și portofoliul transporturilor: o triplă oportunitate strategică UE-NATO-București dincolo de încleștare politică

©️ European Parliament

Dincolo de lupta politică instaurată pe plan intern privind comisarul desemnat de România, într-o reeditare a situațiilor și de la precedentele nominalizări, Rovana Plumb (PES) a fost responsabilizată cu portofoliul transporturilor în viitoarea Comisie Europeană. Deși România, stat membru din 2007 și recent deținător al președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, nu a primit și o poziție de vicepreședinte în pachetul de echilibrare și spre Est a numirilor politice la nivel european, domeniul transporturilor poate fi oportunitate strategică pentru România, pentru Uniunea Europeană și pentru relația transatlantică. Într-o scrisoare de misiune transmisă Rovanei Plumb, Ursula von der Leyen i-a comunicat acesteia obiectivele pe care va trebui să le îndeplinească în calitate de comisar european pentru transporturi, acestea vizând crearea unui transport durabil, sigur și accesibil. Între obiective apar (1) elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă, (2) revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei, (3) completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei trans-europene de transport și (4) implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Toate cele patru obiective au o importanță aparte pe plan european, însă ultimele două manifestă o aplicabilitate separată pentru poziția României în interiorul Uniunii Europene, ca actor susținător al unei relații transatlantice consolidată. În primul rând, mobilitatea militară a devenit, urmare a Declarațiilor Comune UE-NATO, un domeniu de cooperare emblematică între cele două organizații tradus astfel: NATO dispune de tehnică și forță în calitate de alianță militară, UE de cadrul juridic necesar pentru a asigura deopotrivă relaxarea controalelor la frontiere pentru mobilitate militară și alocarea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale. Pentru România, cele două obiective se întrepătrund, întrucât țara noastră încă se străduiește să se racordeze la coridoarele europene de transport, ea fiind totodată și un hub militar în creștere al Alianței Nord-Atlantice. (A se vedea, pentru detalii suplimentare, Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă).

Devenită președintă a Comisiei Europene cu o majoritate extrem de fragilă, 383 de voturi pentru dintr-un minim necesar de 374, obținută în plenul unui Parlament European fragmentat în minim trei poli de putere pentru a gira o majoritate, Ursula von der Leyen își trimite acum cei 26 de comisari în comisiile de specialitate ale legislativului european. În cazul în care toți vor supraviețui presiunii politice din cadrul audierilor, Comisia von der Leyen va merge, în bloc, pentru un vot de aprobare în Parlamentul European.

Dacă majoritatea din jurul primului vot pentru von der Leyen se va păstra sau se va consolida, ”Comisia geopolitică” va intra în acțiune. Dacă nu, summit-urile nopților albe de la Bruxelles vor reîncepe întreg procesul.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru piaţă internă, Thierry Breton, a explicat că este posibil ca Uniunea Europeană să nu prelungească contractul pentru vaccinuri împotiva COVID-19 cu grupul farmaceutic AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări acumulate de la începutul anului, informează Agerpres

„Suntem pragmatici. Prioritatea mea, ca responsabil de vaccinuri este ca aceia cu care facem contracte să livreze exact la momentul prevăzut”, a declarat acesta într-un interviu pentru canalul BFMTV.

„Am comandat 120 de milioane de doze pentru primul trimestru şi 180 de milioane pentru al doilea trimestru. Din nefericire în primul trimestru, AstraZeneca, a livrat doar 30 de milioane, ceea ce a creat probleme pe care toată lumea le-a văzut și livrează doar 70 de milioane în al doilea trimestru”, a punctat el, lăsând să se înţeleagă că respectivul contract, „care se încheie pe 30 iunie” ar putea să nu fie prelungit.

„Nimic nu este definitiv, vom continua să discutăm. Nu dintr-un motiv epidemiologic sau medical. Când privim datele, beneficiile vaccinului AstraZeneca sunt mai importante”, a adăugat Thierry Breton.

Tot în acest sens, ministrul francez al industriei, Agnes Pannier-Runacher, a declarat vineri că probabil UE nu va prelungi contractul cu grupul suedezo-britanic în 2022, după ce Danemarca a devenit miercuri prima ţară europeană care a anunţat renunţarea la acest vaccin.

Reamintim că, după ce Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a ajuns la concluzia că formarea cheagurilor de sânge trebuie listată ca efect advers „foarte rar” în urma vaccinării cu AstraZeneca, statele membre ale Uniunii Europene au luat măsuri noi și reconfigurează criteriile de vaccinare cu vaccinul dezvoltat de AstraZeneca/Oxford.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în această săptămână că Pfizer-BioNTech „s-a dovedit a fi un partener fiabil, care şi-a onorat angajamentele şi s-a arătat reactiv la nevoile noastre”, spre deosebire de AstraZeneca, care a avut mari probleme de livrare.

De asemenea, von der Leyen a anunțat că încep negocierile cu BioNTech-Pfizer pentru un al treilea contract care va prevedea livrarea a 1,8 miliarde de doze suplimentare de vaccin în 2021-2023, iar producția de vaccinuri și toate componentele esențiale vor fi bazate în UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, fericită că Ucraina a primit primele vaccinuri prin donații COVAX: ”Suntem alături de prietenul și partenerul cheie al UE”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută prima livrare de vaccinuri anti-COVID-19 în Ucraina, „vecinul apropiat, prietenul și partenerul cheie al UE”.

„Sunt foarte fericită și emoționată să văd primele livrări de vaccinuri către Ucraina prin COVAX, instrument în cadrul căruia UE este unul dintre principalii donatori. Ucraina este un vecin apropiat, prieten și partener cheie al UE. Suntem alături de Ucraina și vom continua să-i sprijinim cetățenii în toate modurile posibile”, a scris șeful Executivului European pe contul de Twitter.


Mesajul Ursulei von der Leyen surivne la câteva ore după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskie, a transmis liderilor europeni că dorește accelerarea procesului de aderare la UE și NATO a țării sale.

Citiți și: Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski: ”A sosit timpul să fim invitaţi să aderăm la UE şi NATO”

Uniunea Europeană a anunțat în luna februarie că își va dubla contribuția la mecanismul COVAX de vaccinare anti-COVID-19, până la 1 miliard de euro. 

COVAX este pilonul destinat vaccinurilor din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19, o colaborare mondială vizând accelerarea creării, producerii și accesului echitabil la teste de depistare, la tratamente și la vaccinuri împotriva COVID-19, la care a aderat ți Uniunea Europeană.

Mecanismul COVAX urmărește achiziționarea a 2 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021. Astfel se va contribui la dezvoltarea unui portofoliu diversificat de vaccinuri, de la diferiți furnizori, cu tehnologii științifice, termene de livrare și prețuri diferite. COVAX este un mecanism de partajare a riscurilor: reduce riscul cu care se confruntă producătorii – de a investi fără a fi siguri de cererea viitoare – și cel cu care se confruntă țările – de a nu dispune de un vaccin eficace.

Comisia Europeană este hotărâtă să asigure faptul că oricine are nevoie de vaccin îl poate face, oriunde în lume, nu doar acasă, și să promoveze astfel sănătatea la nivel mondial.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

IMAGINEA ZILEI în Europa. Ursula von der Leyen s-a imunizat împotriva COVID-19 cu ocazia vaccinării a 100 de milioane de cetățeni europeni

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a primit joi prima doză de vaccin împotriva COVID-19, șefa executivului european alegând să se imunizeze după atingerea bornei simbolice de 100 de milioane de vaccinări în Uniunea Europeană, se arată într-o postare pe contul său de Twitter.

“Vaccinarea va câștiga ritm mai departe, în timp ce livrările se accelerează în UE. Cu cât ne vaccinăm mai rapid, vom aduce pandemia sub control”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Pe 14 aprilie a fost atins pragul de 100 milioane de vaccinări în UE, 2.4 milioane de persoane dintre cele vaccinate fiind cetățeni români.

Comisia Europeană a încheiat până în prezent contracte pentru peste 2,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și negociază achiziționarea de doze suplimentare. Livrările de vaccinuri către țările din UE au crescut constant, iar vaccinarea se accelerează. Comisia colaborează cu industria de specialitate pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, a demarat activități care să susțină dezvoltarea și producția rapidă și în masă a unor vaccinuri eficace împotriva noilor variante de coronavirus. Incubatorul HERA va contribui la contracararea amenințării reprezentate de noile variante.

UE caută să se asigure că vaccinurile sigure ajung în toate colțurile lumii. Comisia și țările UE s-au angajat să aloce peste 2,2 miliarde EUR mecanismului COVAX, inițiativa globală menită să asigure accesul echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19. De asemenea, sprijină campaniile de vaccinare în țările partenere.

Până în prezent, Comisia a acordat autorizații condiționate de introducere pe piață pentru 4 vaccinuri (cele dezvoltate de BioNTech și PfizerModernaAstraZeneca și Janssen Pharmaceutica NV), după ce siguranța și eficacitatea lor au fost evaluate pozitiv de către EMA. Alte câteva vaccinuri se află în stadii diferite de evaluare de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

Comisia colaborează îndeaproape cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor în UE.

În același timp, a început să ia măsuri pentru a anticipa și a aborda noile variante ale virusului și pentru a dezvolta și produce rapid și în masă vaccinuri eficace împotriva acestor variante.

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a lansat Incubatorul HERA. Scopul său este de a reuni oamenii de știință, industria și autoritățile publice și de a mobiliza toate resursele disponibile, astfel încât Europa să poată răspunde acestei amenințări.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi25 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda54 mins ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO1 hour ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.2 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA2 hours ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș17 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA17 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE19 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending