Connect with us

COMISIA EUROPEANA

De la ”Comisia ultimei șanse” la ”Comisia geopolitică”: Mic îndreptar al portofoliilor și numirilor din echipa Ursulei von der Leyen. Ce înseamnă domeniul transporturilor pentru România

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

În urmă cu cinci ani, președintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, venea în fața statelor membre, a Parlamentul European și a cetățenilor cu “Comisia ultimei șanse”. În prezent, prima femeie și întâiul german după 52 ani în fruntea Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat marți “Comisia geopolitică”, după cum ea însăși a intitulat-o.

Spre deosebire de Juncker, care a fost Spitzenkandidat-ul PPE la șefia Comisiei Europene și care a fost susținut până la capăt pe linia familiei politice și a statelor membre, von der Leyen este produsul unor negocieri politice maraton, de culise și a unui nou echilibru politic tripartit (PPE – S&D – Renew Europe) care l-au transformat pe președintele francez în adevăratul “power broker” și “power owner” la nivel european.

O primă analiză care poate fi operată cu privire la componența, structura și incipienta viziune a Comisiei VDL este, astfel, una comparativă: cum arată executivul gândit de fostul ministru german al apărării față de executivul fostului prim-ministru luxemburghez.

Juncker vs. vdL: mai mult echilibru în executivul geopolitic al lui von der Leyen

Până marți, diferențele care puteau fi sesizate erau de natură politică, a parității de gen și de experiență relevantă la nivel politic și administrativ.

Echilibrul politic este cu mult mai pronunțat în noua Comisie, unde avem 10 membri din partea Socialiștilor Europeni, 9 din partea PPE, 6 din partea Renew Europe/ ALDE și câte unul de la Verzi și Conservatori. În Comisia Juncker, popularii europeni au deținut majoritatea (14 mandate), restul pozițiilor de comisari fiind împărțite între socialiști (8), liberali (5) și conservatori (1).

© European Commission

© European Commission

În ce privește paritatea de gen, aceasta nu mai poate fi invocată drept cusur. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie va avea 13 femei în componența sa și 14 bărbați, modificând radical balanța de gen față de Comisia Juncker, unde au activat 19 bărbați și 9 femei.

Și, în fine, la capitolul experiență relevantă, executivul Ursulei von der Leyen va avea 19 de membri noi, în vreme ce 8 vor rămâne. Dintre cei 27, doi au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guverne naționale și 16 membri în Parlamentul European.

În cazul Comisiei Juncker, 22 de comisari au fost membri noi. Din totalul celor 28, inclusiv Marea Britanie, patru au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guvernele statelor membre și 20 membri ai legislativului european.

Ce învăluie Comisia geopolitică și de ce a ales Ursula von der Leyen acest termen?

© audiovisual.ec.europa.eu

De marți încolo, însă, analiza comparativă capătă noi tente și modifică substanțial esențialul politic din jurul Comisiei Europene cu care Uniunea per ansamblu va intra în deceniul trei al secolului al XX-lea, va implementa marea parte a viitorului cadru financiar multianual și va trebui să formuleze soluții la provocările interne și externe, tot mai diferite și difuze, dar cu un nivel ridicat de interconectare.

Când Jean-Claude Juncker a rostit sintagma ”Comisiei ultimei șanse”, acesta avea în subsidiarul diagnozei sale o realitate complicată de înfruntat: diminuarea încrederii în proiectul european concomitent cu creșterea voltajului populist și eurosceptic și efectele în plin ale crizei economico-financiare. Ulterior, migrația, terorismul și Brexit-ul au apărut ca provocări de parcurs. Însă, ceea ce Juncker a mai spus la momentul respectiv, în care a prezentat cele 10 priorități ale Comisiei sale, a fost faptul că executivul său va fi ”unul politic, și nu tehnocrat”.

Fin cunoscător și veteren al integrării europene, Juncker a pus capăt eternei percepții că membrii Comisiei Europene, propuși de guvernele politice ale statelor membre, trebuie să fie mai apropiați de alura tehnocrată, decât de cea politică.

Cinci ani mai târziu, Ursula von der Leyen lansează conceptul ”Comisia mea va fi una geopolitică”. Fost ministru al Apărării în Germania și singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele Angelei Merkel, von der Leyen nu a ales aleatoriu această definiție. În sensul său pur, geopolitica este melanjul dintre puterea politică și geografia care influențează comportamentul actorilor în relațiile internaționale.

Transpusă în componența și structura viitoarei Comisii Europene, geopolitica este raison-ul sub care a fost concepută viitoarea Comisie Europeană. Însă, fără să o afirme în acest fel, și Jean-Claude Juncker a avut o abordare similară în compoziția Colegiului său.

Asemenea lui Juncker, Ursula von der Leyen a utilizat principiul atribuirii de portofolii în funcție de legătura apartenență și echilibru politice – priorități și de preocupările statelor membre față de anumite domenii. În schimb, portofoliile propuse de von der Leyen par a fi mai confuze, pe ici pe colo sensibile, iar alocările de anumite portofolii unor candidați anume ridică semne de întrebare. 

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea trei vicepreședinți executivi cu puteri sporite, Frans Timmermans (S&D), Margrethe Vestager (Renew Europe) și Valdis Dombrovskis (PPE), plus Înaltul Reprezentant Josep Borrell ca vicepreședinte pentru o Uniune puternică în lume, precum și alți patru vicepreședinți desemnați să se ocupe de valori, democrație și ”stilul de viață european”. Mai departe, portofolii precum buget, justiție, piață internă, comerț, energie, vecinătate sau extindere sau transporturi – domeniu alocat României – conferă o claritate a spiritului geopolitic.

Primii trei întruchipează deopotrivă trei arii prioritare pentru viitorul Colegiu – climă, digital și economie – și echilibru la nivelul marilor familii politice.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Plasarea lui Timmermans în poziția de vicepreședinte executiv pentru un nou Pact Ecologic are în vedere și experiența sa ca prim-vicepreședinte pentru statul de drept în Comisia Juncker, dar reprezintă și o consolare politică pentru cel care a fost aproape să devină președinte al Comisiei Europene. De remarcat, că ascensiunea lui Timmermans spre cel mai important birou din Berlaymont a fost blocată de grupul țărilor de la Vișegrad, în frunte cu Polonia și Ungaria, care au obținut, iată, și înlăturarea acestuia din poziția de ”gardian al statului de drept”.

Vestager sau ”tax lady”, cum o numește Donald Trump, va îmbina câmpul digital cu politica de concurență a Uniunii Europene, domeniu pe care îl coordonează și în Comisia Juncker și prin intermediul căruia a aplicat amenzi consistente giganților IT din SUA pentru nerespectarea regulilor europene. De asemenea, numirea ei în funcția de vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală reprezintă un rezultat al noilor realități politice pe plan politic, în care Renew Europe este a treia forță la nivel european.

Numirea lui Dombrovskis ca vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează în serviciul cetățenilor are și o logică a experienței, acesta fiind vicepreședinte și în Comisia Juncker și prim-ministru al Letoniei în perioada 2009-2014.

Garnitura celorlalți cinci vicepreședinți continuă logica geopolitică. Dacă în ceea ce-l privește pe Josep Borrrell, viitor șef al diplomației europene, poziția de vicepreședinte este o calitate ce decurge din tratatul Uniunii, ceilalți patru ocupanți ai acestui rang politic înfățișează spiritul geopolitic al Comisiei von der Leyen.

În primul rând, toți patru – Věra Jourová, Margaritis Schinas, Maroš Šefčovič, Dubravka Šuica -, la care îl putem adăuga și Valdis Dombrovskis, provin din Europa de est și de sud-est, într-o expresie clară a dorinței de echilibrare geografică a numirilor în funcții importante în instituțiile UE, în condițiile în care toate instituțiile majore ale UE sunt sau vor fi conduse de personalități politice din Occident: Ursula von der Leyen, Charles Michel, David Sassoli și Christine Lagarde.

Statul de drept: împărțit între Vest și Est, Benelux și Vișegrad

Ridicată la rangul de vicepreședinte pentru valori și transparență, Věra Jourová (Cehia, Renew Europe) va conlucra îndeaproape cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders (Belgia, Renew Europe). Reynders și nu Jourová, actual comisar pentru justiție, este cel care va avea în portofoliu dimensiunea statului de drept. Cu toate acestea, cuplajul Jourová – Reynders în această chestiune pare fi una dintre propunerile reușite ale Ursulei von der Leyen. Ambii provin din aceeași familie politică, poziționarea lui Jourová ca vicepreședinte este un pas de reconciliere cu grupul țărilor de la Vișegrad, în timp ce includerea lui Reynders menține acel ”system checking” de tip occidental și fondator asupra domeniului statului de drept, portofoliu de care în ultimele două Comisii au fost răspunzători Viviane Reding (Luxemburg) și Frans Timmermans (Olanda).

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Modul de viață european, pus sub semnul egalității între migrație și terorism?

© European Commission

Modul sau stilul de viață european este o denumire care sintetizează un element central al campaniei lui Manfred Weber (PPE) pentru șefia Comisiei Europene și se va afla sub coordonarea lui Margaritis Schinas (Grecia, PPE) ca vicepreședinte. Înglobarea sub apanajul acestei denumiri a domeniilor ce țin de migrație și uniune a securității a provocat deja tensiuni și nemulțumiri. Chiar dacă portofoliul unificat va fi coordonat de un om cu o largă experiență europeană – fost eurodeputat, funcționar cu o lungă prezență în Comisie și fost purtător de cuvânt al lui Juncker -, el transmite un semnal mixt: acela al unei legături între migrație (portofoliu coordonat tot de un grec în Comisia Juncker) și uniunea securității (portofoliu acordat britanicului Julian King și creat în 2016 după atentatele teroriste la Paris, Bruxelles sau Nisa).

Numirile Dubravkăi Šuica (Croația, PPE) și lui Maroš Šefčovič (Slovacia, PES) ca vicepreședinți, dincolo de domeniile alocate, au aceleași rațiuni geopolitice. Šuica, în calitate de vicepreședinte pentru democrație și demografie care se va ocupa și de Conferința privind viitorul Europei, poate privită și ca o compensație de echilibrare geografică: statul membru care a aderat cel mai recent la UE primește o poziție de conducere în executivul von der Leyen.

Noi responsabilități pentru cei mai longevivi comisari europeni

Šefčovič, viitor vicepreședinte pentru relații interinstituționale și prospectivă, este membru al Comisiei Europene din anul 2009 și a condus un număr variat de portofolii, în ultimii cinci ani fiind vicepreședinte pentru uniunea energetică. 

Alături de Maroš Šefčovič, cel mai longeviv membru al Comisiei Europene din ultimele două decenii, Johannes Hahn (Austria, PPE) va fi comisar european pentru buget și administrație, portofoliu sub titulatura căruia va raporta în mod direct președintelui Comisiei Europene și coordona în numele instituției negocierile și implementarea cadrului financiar multianual, viitoarea anvelopă bugetară europeană de peste 1.000 de miliarde de euro. Hahn este membru al Comisiei Europene din 2009, gestionând portofoliul politicii regionale până în 2014 și pe cel al politicii de vecinătate și negocierilor pentru extindere până în 2019.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

În mod distinct față de abordarea lui Jean-Claude Juncker, spiritul geopolitic în Comisia von der Leyen are, poate, la fel de mult sens extern, cât și intern. În această cheie pot fi privite câteva dintre portofoliile alocate în alte domenii importante precum comerț, piață internă, energie, vecinătate și extindere sau transporturi. Să le luăm pe rând.

Un irlandez însărcinat cu încheierea acordurilor comerciale. Câteva repere: Brexit și relația transatlantică

© European Commission

Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi comisarul european pentru comerț. Actualmente responsabil cu agricultura în executivul Juncker, Hogan a fost numit de Ursula von der Leyen în această poziție în lumina calităților sale ”negociator excelent”, însă ea acordă și un canal în plus de comunicare cu Londra, atât pentru Dublin, cât și pentru Bruxelles, în virtutea viitoarei relații cu Marea Britanie, dacă și când aceasta nu va mai fi țară membră a Uniunii Europene. Moștenind de la Cecilia Malmstrom câteva reușite în materie comercială – acorduri cu Canada, Japonia sau Vietnam, Hogan va avea de gestionat și complicata relație comercială transatlantică cu SUA și viziunile diferite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global. De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

În profunzimea pieței interne: o nouă direcție pentru industria apărării și spațiu sub coordonarea unui comisar francez

© European Parliament

Mai întâi, asupra comisarului european desemnat de Franța, Sylvie Goulard (Renew Europe), planează suspiciuni de integritate, ea fiind investigată de justiţia franceză şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) într-un dosar de angajări fictive la cabinetul ei de eurodeputat. Fost ministru al Apărării în Franța însă, Goulard va coordona un portofoliu important prin greutatea pe care o deține în logica construcției europene, însă îmbunătățit și accesorizat cu o nouă Direcție Generală în cadrul Uniunii Europene, cea pentru industria apărării și spațiu. Portofoliul primit de Franța lui “Macroleon” este de urmărit, Emmanuel Macron fiind un sponsor politic al apărării europene și al Inițiativei Europene de Intervenție. De Ziua Națională a Franței din acest an, președintele francez a dedicat aceste festivități ”apărării europene” și a anunțat, de asemenea, lansarea unui comandament militar francez pentru spațiu, un semnal clar al dorinței de a atașa influență în acest domeniu. De altfel, comisarul de la care Goulard va prelua gestionarea pieței interne, Elzbieta Bienkowska, a afirmat la începutul lui 2019 că Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene. Mai mult, deși nu reflectă poziția unui comisar al Apărării “per se”, înființarea unei direcții generale pentru industria apărării este opera Franței, fiind adusă în atenția publicului de ministrul francez al Apărării, Florence Parly, în luna mai. Pentru prima dată, în propunerea multianuală de buget a Comisiei Europene, lansată chiar anul trecut, este prevăzută o anvelopă bugetară distinctă pentru domeniul apărării în perioada 2021-2027, cu o valoare de până la 13 miliarde de euro, buget cuprins sub egida Fondului European pentru Apărare și gândind ca o schemă de co-finanțare a proiectelor prioritare în industria apărării în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. Este un domeniu cu rezonanțe geopolitice atât interne, cât și externe, având în vedere că Statele Unite solicită aliaților europeni să cheltuie mai mulți bani în domeniul apărării, însă au criticat sistemul financiar gândit de europeni pentru achiziții militare, orientat mai curând către revitalizarea industriei europene.

Energie: o retrogradare în ambiții și priorități, dar o portiță de cooperare transatlantică

© Kadri Simson/ Twitter

Impulsionată politic la nivelul Comisiei Juncker prin instituirea poziției de vicepreședinte pentru uniunea energetică și o poziție separată de comisar pentru energie și acțiuni climatice, în executivul Ursulei von der Leyen domeniul energiei va fi coordonat de Kadri Simson (Renew Europe), comisar din partea Estoniei și fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii în guvernul de la Tallin. În spiritul unei Comisii geopolitice, energia pare a fi poziționată în importanță doar prin prisma alocării acestui portofoliu unui comisar din Europa de Est, o regiune sensibilă și critică față de monopolul energetic rus. Ambițiile formulate de Ursula von der Leyen în scrisoarea de misiune transmisă lui Simson vizează o abordare mai curând principială, decât strategică, solicitându-i acesteia să sprijine eforturile de cooperare regională pentru integrarea piețelor și evaluarea posibilității ca sursele de aprovizionare cu gaze naturale să fie diversificate la prețuri competitive. Totuși, un aspect important vizează dorința Ursulei von der Leyen de ”a utiliza întreg potențialul” aprovizionării cu gaz natural lichefiat, resursă energetică cu care Statele Unite sunt dispuse să aprovizioneze Europe pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Poziționate împotriva capturării energetice a Europei de către Rusia prin conducta Nord Stream, SUA au ca principali aliați în această chestiune țările din Europa de Est, îndeosebi România și Polonia.

În loc de titlu de gazetă: Un apropiat al lui Viktor Orban va evalua statul de drept în țările vecine ale UE și în țările candidate pentru aderare

© European Parliament

Când rostești numele lui László Trócsányi (PPE), te poți gândi la ministrul Justiției din guvernul lui Viktor Orban care a intrat într-o coliziune frontală cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European privind respectarea statului de drept, o dispută care a culminat cu activarea în cazul Ungariei a articolului 7 din Tratatul UE pentru încălcarea valorilor fundamentale și cu suspendarea Fidesz, partidul de guvernământ de la Budapesta, din rândul familiei popularilor europeni. Pe de altă parte, experiența sa profesională este una însemnată, Trócsányi fiind ambasador al Ungariei în Belgia, în Luxemburg și în Franța, iar în ultimii cinci ani a fost ministru al Justiției în executivul lui Orban. Deopotrivă în dimensiunea relațiilor cu țările din Balcanii de Vest și cu statele din cadrul Parteneriatului Estic, László Trócsányi este însărcinat de Ursula von der Leyen să se concentreze asupra chestiunii statului de drept în calitate de comisar european pentru politica de vecinătate și extindere. În ce privește statele candidate din Balcanii Occidentali, comisarul magiar va trebui să sprijine accelerarea reformelor structurale și instituționale, cu o atenție deosebită acordată statului de drept. În schimb, un aspect mai mult decât notabil este că spre deosebire de Comisia Juncker, portofoliul pe care Trócsányi îl va gestiona revine la denumirea ”politică de vecinătate și extindere”. Portofoliul politică de vecinătate și negocieri pentru extindere administrat de Johannes Hahn în executivul lui Jean-Claude Juncker a fost intens criticat pentru că a diminuat așteptările privind o viitoare lărgire a Uniunii Europene.

România și portofoliul transporturilor: o triplă oportunitate strategică UE-NATO-București dincolo de încleștare politică

©️ European Parliament

Dincolo de lupta politică instaurată pe plan intern privind comisarul desemnat de România, într-o reeditare a situațiilor și de la precedentele nominalizări, Rovana Plumb (PES) a fost responsabilizată cu portofoliul transporturilor în viitoarea Comisie Europeană. Deși România, stat membru din 2007 și recent deținător al președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, nu a primit și o poziție de vicepreședinte în pachetul de echilibrare și spre Est a numirilor politice la nivel european, domeniul transporturilor poate fi oportunitate strategică pentru România, pentru Uniunea Europeană și pentru relația transatlantică. Într-o scrisoare de misiune transmisă Rovanei Plumb, Ursula von der Leyen i-a comunicat acesteia obiectivele pe care va trebui să le îndeplinească în calitate de comisar european pentru transporturi, acestea vizând crearea unui transport durabil, sigur și accesibil. Între obiective apar (1) elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă, (2) revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei, (3) completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei trans-europene de transport și (4) implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Toate cele patru obiective au o importanță aparte pe plan european, însă ultimele două manifestă o aplicabilitate separată pentru poziția României în interiorul Uniunii Europene, ca actor susținător al unei relații transatlantice consolidată. În primul rând, mobilitatea militară a devenit, urmare a Declarațiilor Comune UE-NATO, un domeniu de cooperare emblematică între cele două organizații tradus astfel: NATO dispune de tehnică și forță în calitate de alianță militară, UE de cadrul juridic necesar pentru a asigura deopotrivă relaxarea controalelor la frontiere pentru mobilitate militară și alocarea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale. Pentru România, cele două obiective se întrepătrund, întrucât țara noastră încă se străduiește să se racordeze la coridoarele europene de transport, ea fiind totodată și un hub militar în creștere al Alianței Nord-Atlantice. (A se vedea, pentru detalii suplimentare, Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă).

Devenită președintă a Comisiei Europene cu o majoritate extrem de fragilă, 383 de voturi pentru dintr-un minim necesar de 374, obținută în plenul unui Parlament European fragmentat în minim trei poli de putere pentru a gira o majoritate, Ursula von der Leyen își trimite acum cei 26 de comisari în comisiile de specialitate ale legislativului european. În cazul în care toți vor supraviețui presiunii politice din cadrul audierilor, Comisia von der Leyen va merge, în bloc, pentru un vot de aprobare în Parlamentul European.

Dacă majoritatea din jurul primului vot pentru von der Leyen se va păstra sau se va consolida, ”Comisia geopolitică” va intra în acțiune. Dacă nu, summit-urile nopților albe de la Bruxelles vor reîncepe întreg procesul.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040.

A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, înregistrându-se o cerere record de 233 de miliarde de euro, lucru care a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni.

Comisia Europeană informează că ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare.

Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate.

”Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi”, a explicat Executivul european în comunicatul mai sus amintit.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 de miliarde de euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Până în prezent, s-a decis că 17 state membre, între care și România, vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 de miliarde de euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie. Comisia a propus deja unui număr de 17 state membre un sprijin financiar în valoare de 87,8 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite în Cehia primele 30 de ventilatoare medicale din rezerva strategică găzduită de România și alte cinci state membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență din partea Cehiei, Uniunea Europeană va trimite imediat un prim lot de 30 de ventilatoare deținute în cadrul rescEU – rezerva europeană comună de echipamente medicale înființată la începutul acestui an pentru a ajuta țările afectate de pandemia de coronavirus și care este găzduită de 6 țări membre: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

“Cehia se confruntă acum cu una dintre cele mai dificile situații din Europa. Numărul de cazuri de coronavirus crește rapid. Și are nevoie de echipament medical pentru a trata pacienții din spitale. Nu ne lăsăm singuri prietenii europeni în aceste vremuri grele. Comisia Europeană mobilizează material medical prin mecanismul nostru de protecție civilă. Tocmai l-am sunat pe premierul Andrej Babiš pentru a-i spune că expediem rapid în Cehia un set de 30 de ventilatoare din rezerva noastră RescEU. Am creat această rezervă în timp record în primăvară, pentru a depozita materiale medicale esențiale pe care le putem trimite țărilor europene care au nevoie. Și suntem în legătură cu alte țări din UE, pentru a mobiliza mai multe ventilatoare pentru Republica Cehă. Suntem împreună în asta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citat la rândul său în comunicat, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că “aceasta va fi prima dată când Comisia Europeană expediază ventilatoare din rezerva la nivelul UE”.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE este în contact permanent cu autoritățile din Cehia și mai multă asistență a UE poate fi canalizată în zilele următoare prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, provenind din statele membre. Pentru a acorda statelor membre timp pentru a-și evalua capacitatea de răspuns și luând în considerare gravitatea situației din Republica Cehă, UE a inițiat în mod proactiv desfășurarea rezervei medicale rescEU.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea rescEU poate include diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă și este completată în mod constant. Rezerva este găzduită de mai multe state membre care sunt responsabile de procurarea echipamentului. Comisia Europeană finanțează 100% din achiziții, inclusiv depozitarea și transportul. În prezent, 6 țări din UE găzduiesc rescEU: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Pe parcursul acestei crize fără precedent și prin intermediul mecanismului de protecție civilă, Comisia Europeană a mobilizat echipe medicale europene pentru Italia, compuse din asistenți medicali și medici, a ajutat la expedierea dezinfectanților, măștilor și ventilatoarelor în întreaga Europă, precum și la repatrierea a peste 80.000 de cetățeni europeni pe zborurile finanțate de UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația, într-o rezoluție adoptată joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri. 

Rezoluția îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI5 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH5 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE8 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO8 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.11 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu11 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending