Connect with us

COMISIA EUROPEANA

De la ”Comisia ultimei șanse” la ”Comisia geopolitică”: Mic îndreptar al portofoliilor și numirilor din echipa Ursulei von der Leyen. Ce înseamnă domeniul transporturilor pentru România

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

În urmă cu cinci ani, președintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, venea în fața statelor membre, a Parlamentul European și a cetățenilor cu “Comisia ultimei șanse”. În prezent, prima femeie și întâiul german după 52 ani în fruntea Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat marți “Comisia geopolitică”, după cum ea însăși a intitulat-o.

Spre deosebire de Juncker, care a fost Spitzenkandidat-ul PPE la șefia Comisiei Europene și care a fost susținut până la capăt pe linia familiei politice și a statelor membre, von der Leyen este produsul unor negocieri politice maraton, de culise și a unui nou echilibru politic tripartit (PPE – S&D – Renew Europe) care l-au transformat pe președintele francez în adevăratul “power broker” și “power owner” la nivel european.

O primă analiză care poate fi operată cu privire la componența, structura și incipienta viziune a Comisiei VDL este, astfel, una comparativă: cum arată executivul gândit de fostul ministru german al apărării față de executivul fostului prim-ministru luxemburghez.

Juncker vs. vdL: mai mult echilibru în executivul geopolitic al lui von der Leyen

Până marți, diferențele care puteau fi sesizate erau de natură politică, a parității de gen și de experiență relevantă la nivel politic și administrativ.

Echilibrul politic este cu mult mai pronunțat în noua Comisie, unde avem 10 membri din partea Socialiștilor Europeni, 9 din partea PPE, 6 din partea Renew Europe/ ALDE și câte unul de la Verzi și Conservatori. În Comisia Juncker, popularii europeni au deținut majoritatea (14 mandate), restul pozițiilor de comisari fiind împărțite între socialiști (8), liberali (5) și conservatori (1).

© European Commission

© European Commission

În ce privește paritatea de gen, aceasta nu mai poate fi invocată drept cusur. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie va avea 13 femei în componența sa și 14 bărbați, modificând radical balanța de gen față de Comisia Juncker, unde au activat 19 bărbați și 9 femei.

Și, în fine, la capitolul experiență relevantă, executivul Ursulei von der Leyen va avea 19 de membri noi, în vreme ce 8 vor rămâne. Dintre cei 27, doi au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guverne naționale și 16 membri în Parlamentul European.

În cazul Comisiei Juncker, 22 de comisari au fost membri noi. Din totalul celor 28, inclusiv Marea Britanie, patru au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guvernele statelor membre și 20 membri ai legislativului european.

Ce învăluie Comisia geopolitică și de ce a ales Ursula von der Leyen acest termen?

© audiovisual.ec.europa.eu

De marți încolo, însă, analiza comparativă capătă noi tente și modifică substanțial esențialul politic din jurul Comisiei Europene cu care Uniunea per ansamblu va intra în deceniul trei al secolului al XX-lea, va implementa marea parte a viitorului cadru financiar multianual și va trebui să formuleze soluții la provocările interne și externe, tot mai diferite și difuze, dar cu un nivel ridicat de interconectare.

Când Jean-Claude Juncker a rostit sintagma ”Comisiei ultimei șanse”, acesta avea în subsidiarul diagnozei sale o realitate complicată de înfruntat: diminuarea încrederii în proiectul european concomitent cu creșterea voltajului populist și eurosceptic și efectele în plin ale crizei economico-financiare. Ulterior, migrația, terorismul și Brexit-ul au apărut ca provocări de parcurs. Însă, ceea ce Juncker a mai spus la momentul respectiv, în care a prezentat cele 10 priorități ale Comisiei sale, a fost faptul că executivul său va fi ”unul politic, și nu tehnocrat”.

Fin cunoscător și veteren al integrării europene, Juncker a pus capăt eternei percepții că membrii Comisiei Europene, propuși de guvernele politice ale statelor membre, trebuie să fie mai apropiați de alura tehnocrată, decât de cea politică.

Cinci ani mai târziu, Ursula von der Leyen lansează conceptul ”Comisia mea va fi una geopolitică”. Fost ministru al Apărării în Germania și singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele Angelei Merkel, von der Leyen nu a ales aleatoriu această definiție. În sensul său pur, geopolitica este melanjul dintre puterea politică și geografia care influențează comportamentul actorilor în relațiile internaționale.

Transpusă în componența și structura viitoarei Comisii Europene, geopolitica este raison-ul sub care a fost concepută viitoarea Comisie Europeană. Însă, fără să o afirme în acest fel, și Jean-Claude Juncker a avut o abordare similară în compoziția Colegiului său.

Asemenea lui Juncker, Ursula von der Leyen a utilizat principiul atribuirii de portofolii în funcție de legătura apartenență și echilibru politice – priorități și de preocupările statelor membre față de anumite domenii. În schimb, portofoliile propuse de von der Leyen par a fi mai confuze, pe ici pe colo sensibile, iar alocările de anumite portofolii unor candidați anume ridică semne de întrebare. 

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea trei vicepreședinți executivi cu puteri sporite, Frans Timmermans (S&D), Margrethe Vestager (Renew Europe) și Valdis Dombrovskis (PPE), plus Înaltul Reprezentant Josep Borrell ca vicepreședinte pentru o Uniune puternică în lume, precum și alți patru vicepreședinți desemnați să se ocupe de valori, democrație și ”stilul de viață european”. Mai departe, portofolii precum buget, justiție, piață internă, comerț, energie, vecinătate sau extindere sau transporturi – domeniu alocat României – conferă o claritate a spiritului geopolitic.

Primii trei întruchipează deopotrivă trei arii prioritare pentru viitorul Colegiu – climă, digital și economie – și echilibru la nivelul marilor familii politice.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Plasarea lui Timmermans în poziția de vicepreședinte executiv pentru un nou Pact Ecologic are în vedere și experiența sa ca prim-vicepreședinte pentru statul de drept în Comisia Juncker, dar reprezintă și o consolare politică pentru cel care a fost aproape să devină președinte al Comisiei Europene. De remarcat, că ascensiunea lui Timmermans spre cel mai important birou din Berlaymont a fost blocată de grupul țărilor de la Vișegrad, în frunte cu Polonia și Ungaria, care au obținut, iată, și înlăturarea acestuia din poziția de ”gardian al statului de drept”.

Vestager sau ”tax lady”, cum o numește Donald Trump, va îmbina câmpul digital cu politica de concurență a Uniunii Europene, domeniu pe care îl coordonează și în Comisia Juncker și prin intermediul căruia a aplicat amenzi consistente giganților IT din SUA pentru nerespectarea regulilor europene. De asemenea, numirea ei în funcția de vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală reprezintă un rezultat al noilor realități politice pe plan politic, în care Renew Europe este a treia forță la nivel european.

Numirea lui Dombrovskis ca vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează în serviciul cetățenilor are și o logică a experienței, acesta fiind vicepreședinte și în Comisia Juncker și prim-ministru al Letoniei în perioada 2009-2014.

Garnitura celorlalți cinci vicepreședinți continuă logica geopolitică. Dacă în ceea ce-l privește pe Josep Borrrell, viitor șef al diplomației europene, poziția de vicepreședinte este o calitate ce decurge din tratatul Uniunii, ceilalți patru ocupanți ai acestui rang politic înfățișează spiritul geopolitic al Comisiei von der Leyen.

În primul rând, toți patru – Věra Jourová, Margaritis Schinas, Maroš Šefčovič, Dubravka Šuica -, la care îl putem adăuga și Valdis Dombrovskis, provin din Europa de est și de sud-est, într-o expresie clară a dorinței de echilibrare geografică a numirilor în funcții importante în instituțiile UE, în condițiile în care toate instituțiile majore ale UE sunt sau vor fi conduse de personalități politice din Occident: Ursula von der Leyen, Charles Michel, David Sassoli și Christine Lagarde.

Statul de drept: împărțit între Vest și Est, Benelux și Vișegrad

Ridicată la rangul de vicepreședinte pentru valori și transparență, Věra Jourová (Cehia, Renew Europe) va conlucra îndeaproape cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders (Belgia, Renew Europe). Reynders și nu Jourová, actual comisar pentru justiție, este cel care va avea în portofoliu dimensiunea statului de drept. Cu toate acestea, cuplajul Jourová – Reynders în această chestiune pare fi una dintre propunerile reușite ale Ursulei von der Leyen. Ambii provin din aceeași familie politică, poziționarea lui Jourová ca vicepreședinte este un pas de reconciliere cu grupul țărilor de la Vișegrad, în timp ce includerea lui Reynders menține acel ”system checking” de tip occidental și fondator asupra domeniului statului de drept, portofoliu de care în ultimele două Comisii au fost răspunzători Viviane Reding (Luxemburg) și Frans Timmermans (Olanda).

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Modul de viață european, pus sub semnul egalității între migrație și terorism?

© European Commission

Modul sau stilul de viață european este o denumire care sintetizează un element central al campaniei lui Manfred Weber (PPE) pentru șefia Comisiei Europene și se va afla sub coordonarea lui Margaritis Schinas (Grecia, PPE) ca vicepreședinte. Înglobarea sub apanajul acestei denumiri a domeniilor ce țin de migrație și uniune a securității a provocat deja tensiuni și nemulțumiri. Chiar dacă portofoliul unificat va fi coordonat de un om cu o largă experiență europeană – fost eurodeputat, funcționar cu o lungă prezență în Comisie și fost purtător de cuvânt al lui Juncker -, el transmite un semnal mixt: acela al unei legături între migrație (portofoliu coordonat tot de un grec în Comisia Juncker) și uniunea securității (portofoliu acordat britanicului Julian King și creat în 2016 după atentatele teroriste la Paris, Bruxelles sau Nisa).

Numirile Dubravkăi Šuica (Croația, PPE) și lui Maroš Šefčovič (Slovacia, PES) ca vicepreședinți, dincolo de domeniile alocate, au aceleași rațiuni geopolitice. Šuica, în calitate de vicepreședinte pentru democrație și demografie care se va ocupa și de Conferința privind viitorul Europei, poate privită și ca o compensație de echilibrare geografică: statul membru care a aderat cel mai recent la UE primește o poziție de conducere în executivul von der Leyen.

Noi responsabilități pentru cei mai longevivi comisari europeni

Šefčovič, viitor vicepreședinte pentru relații interinstituționale și prospectivă, este membru al Comisiei Europene din anul 2009 și a condus un număr variat de portofolii, în ultimii cinci ani fiind vicepreședinte pentru uniunea energetică. 

Alături de Maroš Šefčovič, cel mai longeviv membru al Comisiei Europene din ultimele două decenii, Johannes Hahn (Austria, PPE) va fi comisar european pentru buget și administrație, portofoliu sub titulatura căruia va raporta în mod direct președintelui Comisiei Europene și coordona în numele instituției negocierile și implementarea cadrului financiar multianual, viitoarea anvelopă bugetară europeană de peste 1.000 de miliarde de euro. Hahn este membru al Comisiei Europene din 2009, gestionând portofoliul politicii regionale până în 2014 și pe cel al politicii de vecinătate și negocierilor pentru extindere până în 2019.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

În mod distinct față de abordarea lui Jean-Claude Juncker, spiritul geopolitic în Comisia von der Leyen are, poate, la fel de mult sens extern, cât și intern. În această cheie pot fi privite câteva dintre portofoliile alocate în alte domenii importante precum comerț, piață internă, energie, vecinătate și extindere sau transporturi. Să le luăm pe rând.

Un irlandez însărcinat cu încheierea acordurilor comerciale. Câteva repere: Brexit și relația transatlantică

© European Commission

Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi comisarul european pentru comerț. Actualmente responsabil cu agricultura în executivul Juncker, Hogan a fost numit de Ursula von der Leyen în această poziție în lumina calităților sale ”negociator excelent”, însă ea acordă și un canal în plus de comunicare cu Londra, atât pentru Dublin, cât și pentru Bruxelles, în virtutea viitoarei relații cu Marea Britanie, dacă și când aceasta nu va mai fi țară membră a Uniunii Europene. Moștenind de la Cecilia Malmstrom câteva reușite în materie comercială – acorduri cu Canada, Japonia sau Vietnam, Hogan va avea de gestionat și complicata relație comercială transatlantică cu SUA și viziunile diferite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global. De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

În profunzimea pieței interne: o nouă direcție pentru industria apărării și spațiu sub coordonarea unui comisar francez

© European Parliament

Mai întâi, asupra comisarului european desemnat de Franța, Sylvie Goulard (Renew Europe), planează suspiciuni de integritate, ea fiind investigată de justiţia franceză şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) într-un dosar de angajări fictive la cabinetul ei de eurodeputat. Fost ministru al Apărării în Franța însă, Goulard va coordona un portofoliu important prin greutatea pe care o deține în logica construcției europene, însă îmbunătățit și accesorizat cu o nouă Direcție Generală în cadrul Uniunii Europene, cea pentru industria apărării și spațiu. Portofoliul primit de Franța lui “Macroleon” este de urmărit, Emmanuel Macron fiind un sponsor politic al apărării europene și al Inițiativei Europene de Intervenție. De Ziua Națională a Franței din acest an, președintele francez a dedicat aceste festivități ”apărării europene” și a anunțat, de asemenea, lansarea unui comandament militar francez pentru spațiu, un semnal clar al dorinței de a atașa influență în acest domeniu. De altfel, comisarul de la care Goulard va prelua gestionarea pieței interne, Elzbieta Bienkowska, a afirmat la începutul lui 2019 că Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene. Mai mult, deși nu reflectă poziția unui comisar al Apărării “per se”, înființarea unei direcții generale pentru industria apărării este opera Franței, fiind adusă în atenția publicului de ministrul francez al Apărării, Florence Parly, în luna mai. Pentru prima dată, în propunerea multianuală de buget a Comisiei Europene, lansată chiar anul trecut, este prevăzută o anvelopă bugetară distinctă pentru domeniul apărării în perioada 2021-2027, cu o valoare de până la 13 miliarde de euro, buget cuprins sub egida Fondului European pentru Apărare și gândind ca o schemă de co-finanțare a proiectelor prioritare în industria apărării în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. Este un domeniu cu rezonanțe geopolitice atât interne, cât și externe, având în vedere că Statele Unite solicită aliaților europeni să cheltuie mai mulți bani în domeniul apărării, însă au criticat sistemul financiar gândit de europeni pentru achiziții militare, orientat mai curând către revitalizarea industriei europene.

Energie: o retrogradare în ambiții și priorități, dar o portiță de cooperare transatlantică

© Kadri Simson/ Twitter

Impulsionată politic la nivelul Comisiei Juncker prin instituirea poziției de vicepreședinte pentru uniunea energetică și o poziție separată de comisar pentru energie și acțiuni climatice, în executivul Ursulei von der Leyen domeniul energiei va fi coordonat de Kadri Simson (Renew Europe), comisar din partea Estoniei și fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii în guvernul de la Tallin. În spiritul unei Comisii geopolitice, energia pare a fi poziționată în importanță doar prin prisma alocării acestui portofoliu unui comisar din Europa de Est, o regiune sensibilă și critică față de monopolul energetic rus. Ambițiile formulate de Ursula von der Leyen în scrisoarea de misiune transmisă lui Simson vizează o abordare mai curând principială, decât strategică, solicitându-i acesteia să sprijine eforturile de cooperare regională pentru integrarea piețelor și evaluarea posibilității ca sursele de aprovizionare cu gaze naturale să fie diversificate la prețuri competitive. Totuși, un aspect important vizează dorința Ursulei von der Leyen de ”a utiliza întreg potențialul” aprovizionării cu gaz natural lichefiat, resursă energetică cu care Statele Unite sunt dispuse să aprovizioneze Europe pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Poziționate împotriva capturării energetice a Europei de către Rusia prin conducta Nord Stream, SUA au ca principali aliați în această chestiune țările din Europa de Est, îndeosebi România și Polonia.

În loc de titlu de gazetă: Un apropiat al lui Viktor Orban va evalua statul de drept în țările vecine ale UE și în țările candidate pentru aderare

© European Parliament

Când rostești numele lui László Trócsányi (PPE), te poți gândi la ministrul Justiției din guvernul lui Viktor Orban care a intrat într-o coliziune frontală cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European privind respectarea statului de drept, o dispută care a culminat cu activarea în cazul Ungariei a articolului 7 din Tratatul UE pentru încălcarea valorilor fundamentale și cu suspendarea Fidesz, partidul de guvernământ de la Budapesta, din rândul familiei popularilor europeni. Pe de altă parte, experiența sa profesională este una însemnată, Trócsányi fiind ambasador al Ungariei în Belgia, în Luxemburg și în Franța, iar în ultimii cinci ani a fost ministru al Justiției în executivul lui Orban. Deopotrivă în dimensiunea relațiilor cu țările din Balcanii de Vest și cu statele din cadrul Parteneriatului Estic, László Trócsányi este însărcinat de Ursula von der Leyen să se concentreze asupra chestiunii statului de drept în calitate de comisar european pentru politica de vecinătate și extindere. În ce privește statele candidate din Balcanii Occidentali, comisarul magiar va trebui să sprijine accelerarea reformelor structurale și instituționale, cu o atenție deosebită acordată statului de drept. În schimb, un aspect mai mult decât notabil este că spre deosebire de Comisia Juncker, portofoliul pe care Trócsányi îl va gestiona revine la denumirea ”politică de vecinătate și extindere”. Portofoliul politică de vecinătate și negocieri pentru extindere administrat de Johannes Hahn în executivul lui Jean-Claude Juncker a fost intens criticat pentru că a diminuat așteptările privind o viitoare lărgire a Uniunii Europene.

România și portofoliul transporturilor: o triplă oportunitate strategică UE-NATO-București dincolo de încleștare politică

©️ European Parliament

Dincolo de lupta politică instaurată pe plan intern privind comisarul desemnat de România, într-o reeditare a situațiilor și de la precedentele nominalizări, Rovana Plumb (PES) a fost responsabilizată cu portofoliul transporturilor în viitoarea Comisie Europeană. Deși România, stat membru din 2007 și recent deținător al președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, nu a primit și o poziție de vicepreședinte în pachetul de echilibrare și spre Est a numirilor politice la nivel european, domeniul transporturilor poate fi oportunitate strategică pentru România, pentru Uniunea Europeană și pentru relația transatlantică. Într-o scrisoare de misiune transmisă Rovanei Plumb, Ursula von der Leyen i-a comunicat acesteia obiectivele pe care va trebui să le îndeplinească în calitate de comisar european pentru transporturi, acestea vizând crearea unui transport durabil, sigur și accesibil. Între obiective apar (1) elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă, (2) revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei, (3) completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei trans-europene de transport și (4) implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Toate cele patru obiective au o importanță aparte pe plan european, însă ultimele două manifestă o aplicabilitate separată pentru poziția României în interiorul Uniunii Europene, ca actor susținător al unei relații transatlantice consolidată. În primul rând, mobilitatea militară a devenit, urmare a Declarațiilor Comune UE-NATO, un domeniu de cooperare emblematică între cele două organizații tradus astfel: NATO dispune de tehnică și forță în calitate de alianță militară, UE de cadrul juridic necesar pentru a asigura deopotrivă relaxarea controalelor la frontiere pentru mobilitate militară și alocarea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale. Pentru România, cele două obiective se întrepătrund, întrucât țara noastră încă se străduiește să se racordeze la coridoarele europene de transport, ea fiind totodată și un hub militar în creștere al Alianței Nord-Atlantice. (A se vedea, pentru detalii suplimentare, Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă).

Devenită președintă a Comisiei Europene cu o majoritate extrem de fragilă, 383 de voturi pentru dintr-un minim necesar de 374, obținută în plenul unui Parlament European fragmentat în minim trei poli de putere pentru a gira o majoritate, Ursula von der Leyen își trimite acum cei 26 de comisari în comisiile de specialitate ale legislativului european. În cazul în care toți vor supraviețui presiunii politice din cadrul audierilor, Comisia von der Leyen va merge, în bloc, pentru un vot de aprobare în Parlamentul European.

Dacă majoritatea din jurul primului vot pentru von der Leyen se va păstra sau se va consolida, ”Comisia geopolitică” va intra în acțiune. Dacă nu, summit-urile nopților albe de la Bruxelles vor reîncepe întreg procesul.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Orizont Europa: Islanda și Norvegia, primele țări non-UE care s-au asociat în mod oficial la programul de cercetare și inovare în valoare de 95,5 mld. de euro

Published

on

© European Union, 202„ / Source: EC - Audiovisual Service

Islanda și Norvegia s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE, a anunțat, vineri, 24 septembrie, Comisia Europeană

Comitetul mixt al Spațiului Economic European (SEE), format din reprezentanți ai Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și UE, a adoptat astăzi decizia relevantă pentru Islanda și Norvegia, ceea ce face ca aceste țări să fie primele care se asociază la Orizont Europa.

Aceasta este o oportunitate de a continua și de a aprofunda cooperarea în domeniul științei, al cercetării și al inovării, concentrându-ne pe prioritățile comune: tranziția ecologică și digitală, sănătatea publică și competitivitatea Europei în peisajul mondial. Eforturile comune vor viza abordarea problemelor de mediu din Arctica, dezvoltarea tehnologiilor de captare a hidrogenului și a carbonului, stimularea inovării bazate pe date și multe altele.

Deschiderea și cooperarea cu restul lumii sunt esențiale în strategia noastră de a crea o masă critică pentru cercetare și inovare și de a accelera și de a găsi soluții la provocările globale urgente. Prin unirea forțelor cu Islanda și Norvegia, vom desfășura o serie de acțiuni în sprijinul agendei ecologice, digitale și de sănătate publică”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru O Europă adaptată la era digitală.

Salut călduros Islanda și Norvegia care se alătură programului Orizont Europa. Acestea s-au numărat printre cele mai performante țări în cadrul Orizont 2020, demonstrând un rol de lider în materie de inovare și excelență în domenii precum energia, mediul, siguranța alimentară, sănătatea și tehnologiile digitale. Aștept cu nerăbdare noi descoperiri și povești de succes în anii următori!“, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Această cooperare subliniază importanța Acordului privind SEE, care permite participarea deplină a statelor SEE la piața internă a UE și oferă o bază pentru cooperarea în alte domenii, printre care cercetarea, dezvoltarea tehnologică, mediul și cultura.

Orizont Europa, programul UE de cercetare și inovare 2021-2027, este unul dintre principalele instrumente de punere în aplicare a strategiei europene de cooperare internațională: Abordarea globală a Europei în ceea ce privește cooperarea în domeniul cercetării și inovării. Programul este deschis cercetătorilor și inovatorilor din întreaga lume, care sunt încurajați să colaboreze cu partenerii din UE pentru a pregăti propuneri.

Negocierile sunt în curs de desfășurare cu multe alte țări din afara UE care și-au exprimat interesul de a se asocia la Orizont Europa, iar alte anunțuri vor fi făcute în săptămânile următoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți

Published

on

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți, pentru toate generațiile și grupurile sociale, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea europenilor. Legând sportul și modurile de viață active cu politicile în materie de sănătate, alimentație și alte politici, această campanie de doi ani implică societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, autoritățile naționale, locale și regionale și organismele internaționale.

Toate părțile implicate vor pune în aplicare mai multe acțiuni pentru a-i invita pe europeni să fie mai activi și mai conștienți de sănătatea lor, se arată în comunicatul oficial.

Acțiunile vor sprijini cele trei obiective ale campaniei HealthyLifestyle4All:

  • Creșterea gradului de sensibilizare cu privire la un stil de viață sănătos la nivelul tuturor generațiilor;
  • Sprijinirea unui acces mai ușor la sport, la activități fizice și la o alimentație sănătoasă, cu un accent special pe incluziune și nediscriminare, pentru a ajunge la grupurile defavorizate și pentru a le implica;
  • Promovarea unei abordări globale la nivelul politicilor și sectoarelor, corelând alimentele, sănătatea, bunăstarea și sportul.

Toate organizațiile participante pot depune un angajament pentru acțiuni concrete pe Platforma online. Mai multe țări și organizații din UE, cum ar fi comitetele olimpice internaționale și europene, Agenția Mondială Antidoping (WADA), Federația internațională a sportului școlar, Federația Internațională de Fotbal (FIFA), Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-au prezentat deja contribuția, fiind așteptate și multe altele.

În calitate de coordonator al campaniei, Comisia va pune în aplicare mai multe acțiuni în următorii doi ani, inclusiv:

  • majorarea finanțării pentru proiectele care sprijină un stil de viață sănătos în cadrul programelor Erasmus+Orizont Europa și EU4Health pentru perioada 2021-2027. Astfel, 470 de milioane EUR vor fi disponibile pentru acțiuni în domeniul sportului în cadrul programului Erasmus+, 290 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa și 4,4 milioane EUR în cadrul programului EU4Health;
  • crearea unui nou premiu, #BeActive Across Generations Award pentru recunoașterea importanței sportului la diferite vârste;
  • lansarea unei aplicații mobile a UE pentru prevenirea cancerului, în vederea sensibilizării cu privire la importanța unui stil de viață sănătos pentru prevenirea cancerului, sprijinind obiectivele Planului european de combatere a cancerului;
  • dezvoltarea și actualizarea unei baze de date a ingredientelor alimentare care să conțină informații privind calitatea nutrițională a produselor alimentare prelucrate vândute în UE pentru a promova produse alimentare mai sănătoase și pentru a reduce consumul de produse alimentare mai puțin sănătoase, cu un conținut ridicat de zahăr, grăsimi și sare. O etichetare nutrițională obligatorie armonizată pe partea frontală a ambalajului va sprijini în continuare acest obiectiv, precum și Codul de conduită al UE privind întreprinderile responsabile din sectorul alimenta și practicile de comercializare, care a intrat în vigoare în iulie 2021;
  • abordarea problemei alimentației sănătoase și durabile și importanța activității fizice și a sănătății mintale în școli. Comisia va revizui programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli și va raționaliza conceptul de stiluri de viață sănătoase în recomandarea sa privind educația;
  • sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete pentru un stil de viață sănătos prin intermediul Portalului cu informații despre promovarea sănătății și prevenirea bolilor și al Centrului de cunoștințe privind cancerul.

Lansarea campaniei coincide cu începutul Săptămânii europene a sportului 2021, care are loc în perioada 23-30 septembrie în întreaga Europă, sub patronajul a trei mari sportivi europeni: Beatrice Vio, Jorge Pina și Sergey Bubka. Mii de evenimente, online și in situ, vor evidenția puterea activității fizice de a aduce bucurie, de a consolida reziliența și de a conecta generații. De la prima ediție, în 2015, Săptămâna europeană a sportului a devenit cea mai mare campanie europeană de promovare a sportului și a activității fizice. Săptămâna europeană a sportului (EWoS) din 2020 a înregistrat o participare record de 15,6 milioane de participanți activi la peste 32 000 de evenimente în întreaga Europă.

Declarațiile membrilor colegiului:

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Sportul și activitatea fizică contribuie la bunăstarea noastră fizică și mentală. Pe lângă faptul că are un impact negativ asupra societății și sănătății oamenilor, lipsa de activitate fizică generează și costuri economice. În plus, sportul are potențialul de a consolida mesajele de toleranță și cetățenia în întreaga Europă. Campania lansată astăzi HealthyLifestyle4All este o mărturie a implicării Comisiei pentru un stil de viață sănătos pentru fiecare cetățean.

Ieri, în paralel cu Săptămâna europeană a sportului din Slovenia, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a lansat campania: „Sensibilizarea oamenilor cu privire la rolul sportului și la capacitatea de a avea un stil de viață sănătos nu a făcut decât să sporească de-a lungul anilor, nu în ultimul rând din cauza pandemiei. Trebuie să menținem această dinamică. Comisia Europeană va continua să depună eforturi pentru a sensibiliza publicul cu privire la rolul cheie pe care sportul îl joacă pentru societățile noastre; pentru sănătatea, incluziunea socială și pentru bunăstarea oamenilor. Inițiativa HealthyLifestyle4All invită sectoarele cheie care promovează sportul, activitatea fizică și alimentația sănătoasă să se alăture Comisiei în promovarea acțiunilor care pot îmbunătăți obiceiurile noastre sănătoase.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „O stare bună de sănătate este piatra de temelie a unor societăți puternice și a unor economii puternice. Iar prevenirea va fi întotdeauna mai bună decât vindecarea. Acesta este motivul pentru care promovarea sănătății și prevenirea bolilor reprezintă o componentă esențială a activității noastre în domeniul sănătății și pe aceasta se pune un accent deosebit în cadrul Planul european de combatere a cancerului. Inițiativa HealthyLifestyles4All ne va ajuta să atragem atenția asupra importanței unui stil de viață sănătos pentru toate generațiile și grupurile sociale. Aceasta va sensibiliza opinia publică cu privire la importanța unui stil de viață sănătos, va sprijini trecerea la regimuri alimentare mai durabile și va promova întreprinderile și practicile de comercializare responsabile din sectorul alimentar.”

Context

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, aproape jumătate dintre europeni nu desfășoară niciodată activități sportive, iar proporția acestora a crescut treptat în ultimii ani. Numai 1 din 7 persoane în vârstă de 15 ani sau mai mult mănâncă zilnic cel puțin cinci porții de fructe sau legume, iar 1 din 3 nu consumă fructe sau legume în fiecare zi. Stilurile de viață sănătoase contribuie la reducerea incidenței unei serii de boli netransmisibile. De exemplu, este cert că peste 40 % din cazurile de cancer pot fi prevenite, iar alimentația nesănătoasă și stilurile de viață sedentare sunt principalii factori determinanți. Strategiile eficiente de prevenire a cancerului pot preveni bolile, pot salva vieți și pot reduce suferința. Planul european de luptă împotriva cancerului se angajează să le ofere cetățenilor informațiile și instrumentele de care au nevoie pentru a face alegeri mai sănătoase în ceea ce privește alimentația și exercițiile fizice.

Sportul este recunoscut pentru stimularea sistemului imunitar, contribuind la îmbunătățirea sănătății mintale și învățându-ne valori importante ale incluziunii și participării. La nivelul UE, Comisia sprijină promovarea activității fizice prin acordarea de sprijin financiar prin intermediul programelor Erasmus+, Orizont Europa și EU4Health. Începând din 2014, Erasmus+ a finanțat 1 175 de proiecte și a ajuns la 3 700 de organizații, cu contribuții în valoare de 250 milioane EUR. Comisia a creat, de asemenea, premiile #BeActive awards pentru a sprijini proiecte și persoane care sunt dedicate promovării sportului și a activității fizice în întreaga Europă.

Comisia sprijină statele membre și părțile interesate în promovarea unei alimentații sănătoase printr-o serie de acțiuni, cum ar fi reformularea alimentelor, reducerea comercializării agresive (digitale) a produselor alimentare cu conținut ridicat de grăsimi, sare și zaharuri, achizițiile publice de alimente în școli, promovarea activității fizice și informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea. O prezentare generală a inițiativelor politice privind alimentația și activitatea fizică arată că aceasta poate contribui la reducerea poverii bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul. Strategia „De la fermă la consumator” urmărește să accelereze tranziția către un sistem alimentar durabil, prin care toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene vine pe 27 septembrie pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

Published

on

© European Union, 2021

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Șefa executivului european se va afla în România pe 27 septembrie, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene săptămâna trecută.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 21-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 11 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Care este programul vizitei și unde va fi aprobat PNRR-ul?

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu, care deține și interimatul la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene după plecarea ministrului Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile cu Bruxelles-ul pentru PNRR.

Șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene (așteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor și a țintelor (milestones & targets) în materie de reforme și investiții.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Cum sunt cuprinse în PNRR-ul României temele prioritare de la Bruxelles: clima și digitalul

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european, trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor desfășurate mai jos.


Care sunt structura și bugetul PNRR? 

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.


Semestrul European – Nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare,  administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN56 mins ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș3 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ4 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D6 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL6 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

U.E.16 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO16 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO19 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending