Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

De la Congresul partidului lui Emmanuel Macron, liderul ALDE Guy Verhofstadt propune relansarea Europei: ”Să luptăm împotriva pericolelor naționalismului”

Published

on

Liderul ALDE în Parlamentul European, Guy Verhofstadt, unul dintre cei mai pro-europeni lideri de la nivelul politicii europene, a cerut sâmbătă, la Congresul La Republique En Marche, partidul președintelui francez Emmanuel Macron, relansarea Europei în contextul alegerilor pentru Parlamentul European de anul viitor.

”Să relansăm Europa și să luptăm împotriva pericolelor naționalismului și populismului”, a spus Verhofstadt într-un discurs susținut la congresul LREM la care au participat alături de președintele partidului, Christoph Castaner, și fostul cancelarul austriac Christian Kern sau fostul vicepremier britanic Nick Clegg, proaspăt numit director pentru politici globale la Facebook.

Apelul lui Verhofstadt reapare în contextul în care liberalii europeni par să încline în favoarea unei mari coaliții europene cu formațiunea lui Emmanuel Macron, el însuși neafiliat unei mari familii politice europene, pentru alegerile din 23-26 mai 2019.

De altfel, la finalul lunii septembrie, șapte personalități politice europene au lansat, într-un articol intitulat Să trezim Europa”, un apel pentru reconstrucția Europei și au anunțat pregătirea unei mișcări politice europene. Alături de Castaner și de Verhofstadt, articolul a mai fost semnat de Matteo Renzi (fost premier italian), Albert Rivera (președintele partidului spaniol Ciudadanos), Joseph Muscat (premierul din Malta), Alexander Pechtold (președintele partidului D66 din Olanda) și Dacian Cioloș (președintele Mișcării România Împreună, fost prim-ministru al României și fost comisar european).

Recent, liderul grupului ALDE în Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a anunțat formarea unei noi mișcări politice, alături de partidul președintelui Franței – La Republique En Marche! – Emmanuel MacronReamintim că intenția lui Emmanuel Macron de a crea o forță progresivă pentru alegerile europene programate pentru luna mai a anului 2019 a putut fi observată încă din luna iunie, când președintele executiv al mișcării franceze s-a aflat în Spania pentru a lucra la o platformă electorală cu alte partide asemănătoare, printre care și partidul spaniol Ciudadanos (Cetățenii), liberal, dar și cu Partidul Socialist Italian.

Verhofstadt, fost candidat al ALDE pentru șefia Comisiei Europene în 2014 la primele alegeri în care a fost utilizat procedeul Spitzenkandidat (n.r. – candidat cap de listă), vede în alegerile de anul viitor o oportunitate pentru relansarea Uniunii Europene.

De cealaltă parte, Emmanuel Macron se împotrivește metodei Spitzenkandidat pentru desemnarea noului președinte al Comisiei Europene. De altfel, doar marile familii politice europene – PPE și PES – își pregătesc campania electorală pentru alegerile de anul viitor în aceeași logică. La Congresul PPE de la Helsinki din 7-8 noiembrie, popularii europeni își vor alege candidatul dintre liderul grupului PPE în Parlamentul European Manfred Weber și fostul premier finlandez Alexander Stubb, în vreme ce socialiștii europeni vor decide, la Congresul PES de la Lisabona din luna decembrie, între vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic și, foarte probabil, prim-vicepreședintele executivului euroepan Frans Timmermans.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European condamnă moartea tinerei jurnaliste din Irlanda de Nord:„Este inacceptabil ca cei care au datoria de a informa și de a căuta adevărul să plătească cu viața lor”

Published

on

Foto: McKee Linkedin

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani și Federația Europeană a Jurnaliștilor au condamnat astăzi moartea tinerei reporter de investigații, în timp ce participa la revoltele  dintr-un cartier din Irlanda de Nord. O jurnalistă în vârstă de 29 de ani a fost ucisă, în noaptea de joi spre vineri, în timpul unor schimburi de tiruri la Londonderry, în Irlanda de Nord. Poliția a anunțat că tratează moartea femeii drept „un incident terorist”, relatează BBC News, potrivit Digi 24.

Reacționând printr-o postare pe Twitter, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, îndeamnă autoritățile să „clarifice moartea jurnalistei Lyra McKee”. „Este inacceptabil ca cei care au datoria de a informa și de a căuta adevărul să plătească cu viața lor”, menționează acesta în mesajul lui.

 

Președintele Federației Euroepene a Jurnaliștilor, Mogens Blicher Bjerregård, subliniază că Lyra McKee „era un jurnalist foarte dedicat” care „a urmărit cu atenție pentru a acoperi conflictele din Irlanda de Nord, punând accent pe victimele violenței”.

Condamnând moartea jurnalistei care se afla „la datorie în timp ce [Lyra McKee] informa publicul,” Mogens Blicher Bjerregård cere ca acest lucru să nu fie „un alt caz de impunitate”.

Lyra McKee, o junalistă născută în Belfast, a scris adeseori despre conflictul nord-irlandez. Cu puțin timp înainte de a fi prinsă în schimbul de focuri, jurnalista publicase pe Twitter o imagine din mijlocul conflictului. „Derry, în această seară. O nebunie totală”, a scris ea în dreptul fotografiei.

Lyra McKee este primul jurnalist care a fost ucis în Marea Britanie de la cazul Martin O’Hagan din 2001.

Citiți și: Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2019. Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști, ura față de aceștia degenerând în violență | România, criticată: O cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii

Libertatea presei este în declin în mai multe regiuni și țări, inclusiv în Europa, potrivit Indexului Global al Libertății Presei 2019, dat joi publicității de organizația non-guvernamentală ”Reporteri fără Frontiere”.

”Ura faţă de jurnalişti a degenerat în violenţă, contribuind la creşterea fricii. Declinul libertăţii presei în Europa a mers mână în mână cu eroziunea instituţiilor din regiune prin guvernele tot mai autoritare”, se arată în raport.

Continue Reading

Adina Vălean

Președintele Comisiei pentru Mediu din PE, Adina Vălean: Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse pentru creșterea ratei de succes

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Europararlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Mediu, Siguranță Alimentară și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European a reușit, prin implicarea personală în negocierile cu Comisia și Consiliul, să obțină garanții pentru sprijinirea proiectelor din acele state membre, precum România, care nu au reușit să atragă finanțări din Programul LIFE pentru perioada 2021-2027, în forma lui anterioară.

”Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE, Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse, acel capacity building pentru a contribui la creșterea ratei de succes și pentru a avea o distribuție geografică a fondurilor mult mai bună. Pentru că biodiversitatea nu cunoaște granițe”, a anunțat eurodeputatul Adina Vălean într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

”Comisia ENVI, pe care sunt onorată să o conduc din 2017, a depus eforturi uriașe și a reușit să impună noi măsuri legislative și o nouă viziune pentru protecția mediului în Europa. Legislația pentru implementarea noului concept de economie circulară, care include managementul deșeurilor, restricțiile privind plasticul de unică folosință, eco-designul, calitatea apei, au fost dublate de noul program LIFE care crește finanțarea pentru proiectele de protecție a mediului”, a completat aceasta.

Ieri, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, programul LIFE pentru perioada 2021-2027 a fost adoptat cu 578 de voturi pentru.

Europarlamentarul român a anunțat că ”după acest vot, promotorii de proiecte, fie că sunt în domeniul biodiversității, al emisiilor de CO2 sau legate de economia circulară, pot obține sprijin direct de la Comisia Europeană pentru imbunătățirea lor, fără a mai fi grevați de implicarea oscilantă a Guvernului român.”

”Există proiecte bune și curajoase în România care au nevoie și pot primi finanțare prin programul LIFE”, a conchis Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Mediu, Siguranță Alimentară și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul este, din 2017, primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European.

Mai multe detalii despre activitatea eurodeputatului PNL Adina Vălean puteți regăsi aici.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eliminarea conținutului cu caracter terorist din mediul online. Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Sunt necesare termene clare și măsuri de coerciție dacă vrem ca cei care promovează conținut ilegal să fie aduși în fața justiției

Published

on

Dacă dorim cu adevărat ca cei care creează, distribuie și promovează conținut cu caracter ilegal, incitând la comiterea unor acte de terorism în acest caz, să fie aduși în fața justiției, măsurile de coerciție, termenele clare și obligativitatea de a acționa sunt necesare, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).

Eurodeputatul român a mai spus că nu ne mai putem baza doar pe măsuri voluntare ”atunci când avem conținut cu un evident caracter terorist, dar și în cazul campaniilor de dezinformare sau altor forme de caracter ilegal sau subversiv”.

”Va exista mereu o opoziție, iar multe dintre argumentele celor care se opun oricărei forme de cenzură sunt valide într-o lume perfectă. Din păcate, nu trăim într-o astfel de lume și suntem obligați să luăm măsuri pentru a apăra viața, securitate, valorile și democrația de care ne bucurăm astăzi. Semnalul dat de către Parlamentul European este clar și el trebuie să se regăsească, cât mai rapid, în legislația și practica statelor membre”, a transmis europarlamentarul Ramona Mănescu.

Precizăm faptul că Parlamentul European a votat joi o propunere privind combaterea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pe internet în scopuri teroriste.

Companiile de internet sunt obligate să elimine conținutul care incită la terorism în maximum o oră după primirea unui ordin din partea autorităților compente, pentru a combate radicalizarea și pentru a contribui la securitatea publică.

Odată ce o companie de internet care activează în UE și care găzduiește conținut încărcat de utilizatori (cum ar fi Facebook sau YouTube) primește un ordin de îndepărtare a acestuia de la autoritatea națională competentă, va avea la dispoziție doar o oră pentru a-l elimina sau a dezactiva accesul la informațiile respective în toate statele membre ale UE. Cu toate acestea, companiile de internet nu vor fi, în general, obligate să monitorizeze informațiile pe care le transmit sau să le stocheze, și nu vor trebui nici să caute în mod activ fapte care să trimită la activitatea ilegală.

Pentru a ajuta platformele mai mici, deputații europeni au decis că, atunci când o companie nu a primit niciodată o cerere de eliminare a conținutului ilegal, autoritatea competentă ar trebui să o contacteze, pentru a-i furniza informații cu privire la proceduri și termene, cu cel puțin 12 ore înainte de a emite prima cere de eliminare a conținutului găzduit.

Dacă o companie a fost supusă unui număr important de ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist, autoritățile pot cere să implementeze măsuri specifice suplimentare (de exemplu, raportarea regulată către autorități sau creșterea resurselor umane). Deputații din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au convenit să nu impună obligația de a monitoriza conținutul încărcat, dar nici utilizarea instrumentelor automate.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending