Connect with us

U.E.

De la Forumul Economic Mondial, Angela Merkel denunță protecționismul și cere Uniunii Europene ”să își ia destinul în propriile mâini”

Published

on

Liderii lumii trebuie să colaboreze pentru a rezolva problemele globale actuale sau riscă să alunece în prăpastia dezastrului, a precizat cancelarul german, Angela Merkel, în cadrul mesajului său la Forumul Economic Mondial de la Davos, care a reunit sub umbrela sa cele mai importante figuri din sfera economică și politică mondiale.

Foto:World Economic Forum

Într-o aluzie la politicile președintelui american Donald Trump, liderul german a afirmat că protecționismul nu reprezintă răspunsul la întrebările pe care le ridică subiectele fierbinți care construiesc agenda globală. ”Izolarea de restul lumii nu ne va conduce către un viitor mai bun”, a precizat aceasta.

Folosindu-se de un slogan conceput inițial de către izolaționiștii americani (n.r. America First Committee, înființat în 1940, dizolvat în decembrie 1941) care încercau să blocheze implicarea SUA în al Doilea Război Mondial, Donald Trump a țintit către noțiunile tradiționale de securitate globală colectivă și către noțiunea de comerț reciproc avantajos. Ostilitatea și scepticismul Administrației cu privire la acordurile internaționale cu caracter obligatorii referitoare la mediu (n.r. Acordul de la Paris privind schimbările climatice), controlul armamentului și nu numai au confirmat o reorientare.

Recent, liderul de la Casa Albă a adoptat o măsură care impune noi tarife panourilor solare importate din China, reprezentând un semnal al respectării sloganului său din campania electorală, ”America First”. Decizia a atras după sine amințări din partea ministrului chinez al Comerțului, care a precizat că va da în judecată Washingtonul la Organizația Mondială a Comerțului ( OMC).

Spiritul multilateralismului care a reconstruit Europa și a pus bazele instituțiilor noastre internaționale după cel de-al Doilea Război Mondial este acum sub amenințare”, a mai spus Merkel, reiterând mesajul său privind unitatea europeană, și anume că ”UE are nevoie de mai multă responsabilitate, trebuie să își ia destinul în propriile mâini”.

Majoritatea țărilor G7 și Uniunea Europeană vor fi reprezentate la ediția din acest an a Forumului Economic Mondial de la Davos, un eveniment marcat provocările unei ”lumi fracturate” care a debutat marți și se încheie vineri (23-26 ianuarie) și la care vor lua parte un număr record peste 340 de lideri politici, între care vor participa în premieră Donald Trump și Emmanuel Macron. Printre marii absenți se numără președintele chinez, Xi Jinping sau președintele rus, Vladimir Putin.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Alegeri în Croația: Partidul premierului Andrej Plenkovic câștigă scrutinul și este favorit să formeze un guvern de coaliție

Published

on

Uniunea Democrată Croată (HDZ), partidul de centru-dreapta al prim-ministrului Andrej Plenkovic, a obţinut cele mai multe mandate în cadrul alegerilor legislative din Croația, care au avut loc duminică, potrivit unui sondaj Ipsos pentru televiziunea de stat la ieşirea de la urne, informează Reuters şi AFP.

Potrivit acestui sondaj, HDZ a obţinut 61 de locuri din totalul de 151 ale parlamentului de la Zagreb, devansând coaliţia “Restart”, formată din principala formaţiune a opoziţiei, Partidul Social-Democrat (SDP), condus de Davor Bernardic, şi aliaţii acesteia, care a obţinut 44 de locuri, notează Agerpres.

În urma acestor rezultate, HDZ, al premierului Andrej Plenkovic, pare bine plasat pentru a forma un guvern de coaliţie, comentează AFP.

“Mişcarea patriotică” a lui Miroslav Skoro, cunoscut cântăreţ şi populist, a obţinut 16 locuri – potrivit aceluiaţi sondaj – şi ar putea să se afle în poziţia de arbitru, conform AFP.

Alegerile legislative au avut la câteva zile după ce Croația, cel mai proaspăt stat membru al UE, a încheiat mandatul primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, o perioadă marcată de cea mai gravă criză din istoria Uniunii – pandemia de coronavirus. Președinția croată a fost nevoită să își adapteze prioritățile și programul de lucru, însă a reușit să obțină câteva rezultate notabile, precum obținerea unui consens UE-27 privind începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, dar și organizarea unui summit prin videoconferință cu toate țările din Balcanii de Vest pentru a reconfirma perspectiva europeană a acestora. De asemenea, în timpul președinției croate a fost consemnată și prima retragere din istorie a unui stat din Uniunea Europeană – Regatul Unit.

Croația a devenit stat membru al UE la 1 iulie 2013, iar eforturile sale de integrare o plasează în evaluările Comisiei Europene drept pregătită să adere la spațiul de liberă circulație Schengen. De asemenea, conform Băncii Centrale Europene, Croația ar putea fi pregătită să adere la mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro, iar începând cu anul 2023 ar putea adopta moneda euro.

Reconfirmarea partidului de centru-dreapta HDZ pentru un nou mandat în fruntea țării vine la câteva luni după ce candidatul social-democraților Zoran Milanovic a câștigat alegerile prezidențiale în fața Kolindei Grabar Kitarovic, președintele în funcție la acea vreme și candidat din partea HDZ.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis complică negocierile privind relansarea UE: Grecia și alte țări din sud consideră că noi condiționalități sunt “inacceptabile din punct de vedere politic”

Published

on

© European Union 2020

Grecia nu va accepta condiţiile stricte impuse de Uniunea Europeană pentru folosirea fondurilor din cadrul planului de relansare de 750 de miliarde de euro conceput după pandemia de COVID-19, a declarat premierul elen Kyriakos Mitsotakis pentru Financial Times într-un interviu publicat duminică, relatează Reuters.

Grecii s-au maturizat mult. Şi vrem să ne facem propriile reforme“, a anunţat şeful guvernului de la Atena, citat de Politico Europe.

Guvernul elen se opune unui tip de condiții stricte, dar nepopulare, impuse țării în timpul crizei datoriilor, când “troica” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional a obligat Grecia să facă reforme.

Mitsotakis a adăugat că și alte țări UE din sud consideră că propunerea de includere a unor “condiționalități” în cadrul planului de redresare, prin care Comisia Europeană urmărește să se asigure că banii europeni sunt cheltuiți pentru îmbunătățirea competitivității, este “inacceptabilă din punct de vedere politic”.

O revizuire semestrială a performanţelor economice desfăşurată de Comisia Europeană este suficientă şi nu este nevoie de “condiţionalităţi stricte suplimentare”, a insistat el, potrivit Agerpres.

Mitsotakis a declarat pentru Financial Times că Grecia are “o agendă de reforme foarte agresivă” care se va concentra pe “tranziţia verde”, “tranziţia digitală” şi încurajarea investiţiilor, în parte printr-un program de privatizare.

Premierul Greciei a făcut aceste comentarii cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul summit în persoană al liderilor UE după izbucnirea pandemiei, o reuniune extraordinară ce va avea loc în perioada 17-18 iulie la Bruxelles și care va fi consacrată negocierilor pentru instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde și pentru Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și mai mulți lideri influenți precum cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron își doresc un acord până la finalul lunii iulie, în vreme ce grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – continuă să solicite o redresare economică bazată mai mult pe împrumuturi și mai puțin pe subvenții.

Principala condiționalitate propusă de Comisia Europeană și susținută de Germania prevede instituirea criteriului de respectare a statului de drept în accesarea fondurilor europene.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a cerut statelor membre să își construiască un plan național de recuperare economică în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Angela Merkel și Ursula von der Leyen ne decid destinul european în următoarele șase luni. Vor trebui luate decizii ferme pentru a renaște unitatea UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Relația apropiată dintre cancelarul german Angela Merkel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen pune și mai multă presiune pe cele două decidente de la vârful Uniunii Europene în vederea adoptării unor decizii pentru relansarea Europei, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

Într-o postare pe Facebook intitulată “Două doamne ne decid destinele”, președintele PMP a precizat că “toată atenția se îndreaptă spre Berlin”, în contextul în care Germania a preluat la 1 iulie președinția semestrială a Uniunii Europene.

“Până acum, omenirea a fost preocupată să gestioneze pandemia în sensul prevenirii extinderii COVID 19 prin autoizolare, distanțare fizică, igienă severă, dezbateri desfășurate preponderent în perimetrul originii virusului și a modului lui de răspândire. De acum încolo însă, pare ca ne-am obișnuit cu ideea că printre noi există un inamic invizibil de care trebuie să ne protejăm, prin urmare discuția va fi concentrată pe ce facem pentru a ne reveni din șocul produs în economie. În Europa, odată cu preluarea de către Germania a președinției rotative a Uniunii Europene, toată atenția se îndreaptă spre Berlin. În următoarele 6 luni, cancelarul german Angela Merkel va fi oficial la cârma Europei și va trebui să ia decizii ferme pentru a renaște unitatea europeană puternic afectată”, a spus Tomac.

“Practic, avem atât la Berlin, cât și la Bruxelles două doamne în fruntea Executivului care ne decid destinele în următoarele 6 luni. Faptul că șefa Guvernului german, Angela Merkel este foarte apropiată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înseamnă și mai multă presiune pe cele două decidente de la vârful UE”, a completat el.

Totodată, Tomac a subliniat că atât mediul de afaceri, cât și piețele de capital, precum și guvernele statelor membre respectă autoritatea și experiența cancelarului german, ceea ce constituie un mare avantaj pentru relansarea economică a Europei.

“Rămâne de văzut dacă și la București vom fi în măsură să fructificăm în următoarele șase luni oportunitățile oferite de guvernul european sau ne vom împiedica tot în chestiuni cu iz electoral, că doar avem două rânduri de alegeri în acest an și vorba unui PSDist: ce, la noi votează doamna Merkel?”, a conchis, retoric, eurodeputatul PMP.

Citiți și Ursula von der Leyen își pune mari speranțe în tandemul său cu Angela Merkel la cârma UE: Europa are “un mare noroc” că Germania preia președinția Consiliului în această criză profundă

Citiți și Ursula von der Leyen și Angela Merkel pun presiune pe liderii UE pentru un acord rapid de relansare: Această criză dictează viteza. Nu există o altă opțiune decât un acord în cursul verii

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending