Connect with us

RUSIA

De la Kiev, Valdis Dombrovskis anunță că Nord Stream 2 este suspendat pentru a verifica dacă acesta este compatibil cu politica energetică a UE

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, construit de Gazprom pentru a ocoli Ucraina, este suspendat și Uniunea Europeană îi studiază compatibilitatea cu politica sa energetică, a anunțat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrobskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Este clar că există anumite acțiuni din partea Rusiei care au declanșat investigația Comisiei Europene pentru a afla dacă Gazprom acționează în această situație în conformitate cu principiile pieței…. Din nefericire, această problemă folosirii fluxurilor de gaze pe post de armă nu este nouă”, a declarat Dombrovskis.

Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a împiedica Rusia să utilizeze gazele naturale ca armă, a adăugat el în cursul unei vizite la Kiev.

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, la Moscova, ministrul german de externe, Annalena Barbock, nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

”Nu avem altă opțiune, chiar dacă asta înseamnă să plătim un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock. ”Germania a reiterat că, în cazul în care energia este folosită ca armă, aceasta ar avea consecințe asupra conductei Nord Stream 2”, a menționat oficialul german într-o trimitere la posibile sancțiuni luate în calcul de națiunile occidentale.

Părerea este împărtășită și de Washington care, prin vocea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a avertizat că acest proiect ”nu va progresa” în cazul în care Rusia decide să invadeze Ucraina.

De cealaltă parte, cancelarul german, Olaf Scholz, care urmează să se întâlnească pe 7 februarie, la Casa Albă, cu președintele american, Joe Biden, a recurs la un ton în favoarea ”prudenței” când vine vorba de posibile măsuri împotriva Rusiei în cazul escaladării situației la granița cu Ucraina.

Așa se face că liderii Comisiei pentru relații externe din Senarul american au anunțat duminică că sunt pe punctul de a aproba ”mama tuturor sancțiunilor” împotriva Rusiei, atrăgând atenția că nu va exista clemență în contextul în care Vladimir Putin a masat la granița Ucrainei peste 120.000 de trupe, ceea ce ridică temeri că ar putea invada acest stat.

Potrivit declarațiilor președintelui american de săptămâna trecută, se parte că sancțiunile îl vor viza personal de Vladimir Putin, iar Moscova s-ar putea vedea exclusă de la sistemul global de plăți SWIFT, conform mențiunilor premierului britanic, Boris Johnson. 

Statele Unite se vor coordona cu aliații europeni care, prin vocea ministrului francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, și cea a șefei diplomației germane, Annalena Baerbock, au anunțat că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul în care aceasta invadează Ucraina ar putea viza și gazoductul Nord Stream 2.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului – care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CHINA

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Published

on

© Secretary Blinken/ Twitter

Apropierea ruso-chineză arată mai degrabă ca o “căsătorie de convenienţă” decât din “convingere”, a declarat miercuri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, afirmând totodată că sprijinul Chinei pentru Rusia este împotriva intereselor americane.

Audiat în Comisia pentru afaceri externe a Senatului SUA, secretarul de stat american a vorbit cu senatorii după vizita președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, încheiată cu adoptarea unei declarații comune alături de omologul său rus Vladimir Putin, un text cu repetiție al unui document similar semnat de Xi și Putin anul trecut, înainte de invazia rusă în Ucraina.

“Parţial pentru că au o viziune foarte diferită asupra lumii faţă de a noastră, au intrat într-o căsătorie de convenienţă. Nu sunt sigur că este din convingere”, a declarat Blinken, titularul politicii externe a administrației președintelui Joe Biden, a cărui doctrină globală vede o eră a competiției strategice și a confruntării dintre democrații lumii și autocrații precum China și Rusia.

“Rusia este în mod clar partenerul junior în această relaţie”, a adăugat el, potrivit AFP.

 

De altfel, în iunie 2021, cu ocazia singurei lor întrevederi în persoană, la Geneva, președintele american Joe Biden i-a spus lui Vladimir Putin că nu este în interesul SUA și nici al Rusiei să se afle într-un nou Război Rece, făcând trimitere la ascensiunea Chinei care amenință stabilitatea mondială. Putin “are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere”, a spus Biden, după acel summit SUA – Rusia.

Potrivit lui Antony Blinken, însă, sprijinul politic şi material furnizat Rusiei de către China este împotriva intereselor SUA. “Cred că sprijinul diplomatic, politic şi, într-o anumită măsură, material al Chinei pentru Rusia merge contra intereselor noastre de a vedea încheiat acest război”, a spus el, citat de Agerpres.

La finalul vizitei de stat în Rusia, președintele chinez și cel rus au adoptat o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice.

De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat ”preocuparea profundă” faţă de eventuale ”consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit pentru a construi submarine nucleare.

Anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

Continue Reading

CHINA

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the People's Republic of China

Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia, afirmă preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping într-o declaraţie comună semnată marţi la finalul convorbirilor desfăşurate la Kremlin cu ocazia vizitei de stat a liderului de la Beijing, prima de la realegerea sa în funcție și prima de când Federația Rusă a invadat militar Ucraina.

”Cele două părţi sunt extrem de îngrijorate de consolidarea crescândă a legăturilor între NATO şi ţările din regiunea Asia-Pacific cu privire la chestiunile militare şi la cele de securitate”, au indicat cei doi şefi de stat, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Ei au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale”, într-o reeditare a declarației de anul trecut, semnată în ajunul declanșării războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Moscova şi Beijingul ”sunt împotriva formării de blocuri închise exclusive în regiunea Asia-Pacific”, au subliniat cei doi lideri, denunţând ”influenţa negativă a strategiei Statelor Unite ghidate de o mentalitate a Războiului Rece (…) în legătură cu pacea şi stabilitatea în această regiune”.

Citiți și Putin, pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China. SUA cere lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții

De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat ”preocuparea profundă” faţă de eventuale ”consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit pentru a construi submarine nucleare.

Anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

Ele ”fac apel în mod hotărât la membrii acestui parteneriat să îşi respecte cu stricteţe angajamentele privind neproliferarea şi să susţină pacea regională”, au declarat Putin şi Xi.

Pe de altă parte, Moscova şi Beijingul au acuzat Statele Unite că ”subminează” securitatea mondială prin faptul că încearcă să desfăşoare rachete în mai multe ţări din lume pentru ”a conserva un avantaj militar unilateral”.

”Rusia şi China se declară preocupate de intensificarea activităţilor Statelor Unite vizând crearea unui sistem mondial de apărare antirachetă şi desfăşurarea elementelor sale în diverse regiuni ale lumii, combinate cu o consolidare a capacităţii armelor non-nucleare de înaltă precizie”, au indicat preşedinţii rus şi chinez în declaraţia comună semnată marţi seară după încheierea convorbirilor de la Kremlin. 

Continue Reading

CHINA

Putin, pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China. SUA cere lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the People's Republic of China

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat luni, în timpul unei întrevederi cu omologul său chinez Xi Jinping la Moscova, că este pregătit să discute despre planul de pace propus de Beijing pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, în vreme ce secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a declarat luni că “lumea nu ar trebui să se lase păcălită” de propunerile Beijingului privind soluţionarea conflictului din Ucraina.

“Suntem mereu deschişi pentru un proces de negocieri. Indubitabil, noi vom discuta despre toate aceste chestiuni, inclusiv despre iniţiativele dumneavoastră, pe care le tratăm cu respect”, a declarat Putin în timpul primei interacțiuni cu Xi Jinping de la debutul acestei vizite de stat a președintelui chinez în Rusia.

Cei doi lideri s-au adresat unul altuia cu sintagma ”drag prieten” în contextul în care vizita la Moscova este prima în străinătate pentru Xi după realegerea în funcție și prima a unui lider de calibru mondial de când Rusia a invadat Ucraina.

Adresându-se prin intermediul unui interpret, Xi Jinping i-a mulţumit liderului de la Kremlin pentru susţinerea oferită Chinei şi a subliniat că relaţiile dintre Beijing şi Moscova trebuie să fie apropiate, relatează Agerpres.

”Suntem parteneri într-o cooperare strategică globală. Acest statut face necesară existenţa unor relaţii strânse între ţările noastre”, a spus şeful statului chinez în debutul întâlnirii cu liderul rus care se va încheia prin semnarea unei declarații pentru a marca intrarea într-o “nouă eră a relației strategice” ruso-chineze.

Luni, Kievul i-a solicitat Chinei să-şi ”folosească influenţa asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului de agresiune” din Ucraina.

Între timp, șeful diplomației americane Antony Blinken a declarat că “lumea nu trebuie să fie păcălită de nicio decizie tactică a Rusiei, susţinută de China sau de orice altă ţară, de a îngheţa conflictul potrivit propriilor sale condiţii”.

Potrivit lui Antony Blinken, SUA apreciază orice iniţiativă diplomatică pentru “o pace justă şi durabilă”, dar şi-au exprimat îndoielile cu privire la disponibilitatea Chinei de a păstra “suveranitatea şi integritatea teritorială” a Ucrainei, arată sursa citată.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA53 mins ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

SUA2 hours ago

Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”

Cristian Bușoi3 hours ago

Economia transatlantică a ajuns la cote record, evidențiază eurodeputatul Cristian Bușoi: Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Acord istoric al liderilor europeni: UE va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

MAREA BRITANIE19 hours ago

A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Subcomisia pentru sănătate publică înființată de Parlamentul European și-a început activitatea. Trei eurodeputați români fac parte din SANT

ROMÂNIA53 mins ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA23 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA1 day ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO2 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

Team2Share

Trending