Connect with us

RUSIA

De la Moscova, ministrul german de externe critică presiunile SUA asupra UE: Niciun stat nu are dreptul să ne dicteze politica energetică

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Germania, țara care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a respins, marţi, sancțiunile extrateritoriale ale administraţiei Donald Trump asupra proiectului gazoductului Nord Stream 2, subliniind că est dreptul suverani al țării sale și al Europei să își aleagă sursele de energie.

Declarația a fost făcută de ministrul de externe german Heiko Maas, aflat marți în vizită la Moscova.

“Niciun stat nu are dreptul de a dicta Uniunii Europene politica energetică. Iar aceste acţiuni nu vor avea succes”, a spus Maas, citat de Radio Europa Liberă, după convorbiri pe care le-a avut cu omologul său rus Serghei Lavrov.

“Sancţiunile asupra partenerilor sunt în mod clar un pas pe un drum greşit”, a subliniat Heiko Maas, referindu-se la ameninţările Washingtonului privind impunerea de sancţiuni din cauza proiectului gazoductului dintre Rusia şi Germania.

Heiko Maas a mai spus că, pe durata mandatului la preşedinţia Consiliului UE, Germania va încerca să consolideze suveranitatea Uniunii Europene.

De asemenea, șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor stateRecent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului spion Alexander Litvinenko

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Rusia este responsabilă pentru asasinarea, în 2006, la Londra, a fostului agent al serviciilor de informații ruse, Alexander Litvinenko, relatează Reuters și BBC, preluat de Digi24.

„Rusia a fost responsabilă pentru asasinarea lui Alexander Litvinenko în Marea Britanie”, a declarat instanța europeană într-o declarație privind hotărârea pronunțată.

Litvinenko a fost agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), care a continuat să lucreze pentru MI6 după ce a fugit în Marea Britanie, unde a primit azil. 

Asasinarea fostului spion în vârstă de 43 ani a survenit la șase ani de la refugierea sa în Marea Britanie. Litvinenko era un critic declarat al lui Vladimir Putin. De altfel, se bănuiește că asasinarea sa a fost aprobată personal de președintele rus, însă Rusia a negat întotdeauna orice implicare.

Moartea sa a survenit la mai mult de trei săptămâni după ce a băut un ceai verde amestecat cu poloniu radioactiv la Hotelul Millennium din Londra.

Incidentul mortal a fost descris ca un atac nuclear pe teritoriul britanic și a declanșat un scandal internațional – lăsând în urmă sute de alte persoane afectate – de asemenea contaminate cu poloniul extrem de radioactiv care a fost folosit pentru a-l ucide.

Pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Putin – și i-a numit pe foștii colegi Kovtun și Lugovoy ca fiind cei care l-au otrăvit.

De asemenea, CEDO a constat că există dovezi care arată spre un atac ordonat de Moscova. 

„Curtea a constatat, în special, că existau indicii temeinice că, în otrăvirea dlui Litvinenko, dl Lugovoy și dl Kovtun au acționat ca agenți ai statului rus”, a declarat instanța europeană.

În ultimul rând, Curtea a constatat, de asemenea, că autoritățile ruse nu au efectuat o anchetă internă eficientă, capabilă să ducă la stabilirea faptelor și, dacă este cazul, la identificarea și pedepsirea celor responsabili de crimă.

Continue Reading

RUSIA

SUA critică condițiile de desfășurare a alegerilor legislative din Rusia și nu recunosc legitimitatea scrutinului de pe teritoriul suveran al Ucrainei

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

Rusia i-a împiedicat pe cetățeni să-și exercite drepturile civile și politice la recentele alegeri, iar Statele Unite nu recunosc alegerile pentru Duma rusă pe teritoriul suveran al Ucrainei, a declarat luni Departamentul de Stat.

„Alegerile pentru Duma din 17-19 septembrie din Federația Rusă s-au desfășurat în condiții care nu au favorizat desfășurarea unor proceduri libere și corecte. Utilizarea de către guvernul rus a legilor privind <<organizațiile extremiste>>, <<agenții străini>> și <<organizațiile indezirabile>> a restricționat grav pluralismul politic și a împiedicat poporul rus să își exercite drepturile civile și politice. Restricțiile guvernului rus, care au fost precedate de eforturi ample de marginalizare a figurilor politice independente, au împiedicat, de asemenea, Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Adunarea parlamentară a acesteia să observe alegerile, limitând transparența care este esențială pentru alegeri corecte. Aceste acțiuni contrazic obligațiile Rusiei, inclusiv în temeiul Pactului internațional privind drepturile civile și politice, precum și angajamentele sale față de OSCE și alte organisme internaționale și regionale.

Pentru prima dată din 1993, observatorii electorali din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu au fost prezenți din cauza limitărilor impuse de autoritățile ruse, relatează Radio Europa Liberă.

Astfel, SUA au făcut apel la Rusia să își onoreze obligațiile internaționale de a respecta drepturile omului și libertățile fundamentale și să pună capăt campaniei de presiune asupra societății civile, opoziției politice și mass-mediei independente. În plus, Washingtonul nu recunoaște organizarea de alegeri pentru Duma rusă pe teritoriul suveran al Ucrainei și își reafirmă „sprijinul nostru neclintit pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”.

Partidul preşedintelui Vladimir Putin, Rusia Unită, a obţinut 49,85% din voturi după centralizarea rezultatelor din 99,69% dintre birourile de vot. Este un rezultat mai slab faţă de ultimele alegeri, dar care se traduce pentru Rusia Unită în peste 300 din cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, astfel că partidul prezidenţial va putea să adopte legi şi să efectueze reforme constituţionale fără a avea nevoie să se alieze cu alte forţe politice.

Alegerile au fost „libere şi corecte”, a apreciat Kremlinul, în timp ce observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind fraude electorale, inclusiv cu votul electronic, iar Comisia Europeană consideră că acest scrutin s-a desfăşurat într-o „atmosferă de intimidare”.

De asemenea, și Ministerul Afacerilor Externe a transmis că România nu recunoaşte legitimitatea alegerilor pentru Duma de Stat a Federaţiei Ruse organizate, duminică, în Crimeea, şi reafirmă sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Alegerile sunt considerate în general ca fiind o parte importantă a eforturilor președintelui rus Vladimir Putin de a-și consolida controlul asupra puterii înaintea unei posibile candidaturi la alegerile prezidențiale din 2024, astfel încât obținerea controlului asupra Dumei de Stat este esențială.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

Published

on

© European Union, 2018

Comisia Europeană apreciază că alegerile parlamentare desfășurate de vineri până duminică în Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare”, anunță DPA și EFE, citate de Agerpres.

Peter Stano, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat la Bruxelles că ”ceea ce am văzut în cazul Rusiei în ultimele zile este că aceste alegeri au avut loc într-o atmosferă de intimidare a vocilor critice şi independente.”

Totuşi, acesta a evitat să precizeze dacă executivul comunitar va recunoaşte rezultatul scrutinului din Rusia, întrucât, explică el, aceasta este o competenţă a statelor membre ale UE, care iau propriile decizii.

Germania s-a declarat şi ea preocupată de informaţiile venite din partea unor observatori independenţi şi politicieni ruşi de opoziţie despre presupuse neregularităţi la alegerile legislative din Rusia. ”Acuzaţiile trebuie luate în serios şi clarificate”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert.

Guvernul german, adaugă Seibert, mai este preocupat de faptul că ”presiunea în creştere asupra opoziţiei şi societăţii civile” înaintea alegerilor ”a condus la o pierdere a diversităţii sociale şi participării democratice.”

Rusia Unită a obţinut 49,85% din voturi, rezultat mai slab faţă de ultimele alegeri, dar care se traduce în peste 300 din cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, astfel că partidul prezidenţial va putea să adopte legi şi să efectueze reforme constituţionale fără a avea nevoie să se alieze cu alte forţe politice, informează EFE, citat de Agerpres.

Secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turchak, a estimat la 315 numărul mandatelor pe care acest partid le va obţine acum în Dumă, faţă de 334 după alegerile din urmă cu cinci ani.

Prezenţa la vot a fost de puţin peste 45%, dar adăugându-i şi pe cei circa 2,6 milioane de alegători care au votat electronic aceasta ajunge la 51,68%.

Pe locul doi se situează Partidul Comunist, cu 18,96% din voturi, faţă de 13,34% la alegerile din 2016. Au mai trecut pragul electoral de 5% Partidul Liberal-Democrat (7,50%), formaţiunea social-democrată Rusia Justă (7,44 %) şi o formaţiune recent constituită şi denumită ”Oameni noi” (5,33%), pe care unii o consideră un proiect al Kremlinului pentru a diviza votul protestatar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PPE17 mins ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE: Uniunea Europeană este fondată pe valori creștine. Acestea rămân principiile noastre călăuzitoare

MEDIU26 mins ago

Florin Cîțu, întâlnire cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați în pădurea din Suceava: SUMAL-ul trebuie îmbunătățit

U.E.37 mins ago

Franța dezminte că ar fi dispusă să-și cedeze în favoarea UE locul permanent în Consiliul de Securitate al ONU

ONU1 hour ago

ONU acordă ajutor de urgență în valoare de 45 de milioane de dolari pentru sistemul sanitar din Afganistan, aflat în pragul colapsului

SUA2 hours ago

Joe Biden a salutat noile legături americane în materie de securitate: SUA nu au un aliat mai apropiat sau mai de încredere decât Australia

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul de cooperare transfrontalieră al UE poate contribui la reconstruirea încrederii în proiectul european

ROMÂNIA3 hours ago

România va avea, din 2022, Agenţia de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare: ”Un model european care funcţionează peste tot”

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac critică lipsa de viziune a politicienilor și decidenților statului: Au abandonat aderarea la zona euro, intrarea în Schengen și atragerea de fonduri UE

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, țara din UE cu cele mai puține mașini la mia de locuitori, dar și cu cea mai dinamică piață

S&D4 hours ago

Delegația Română PSD: Solicităm dezbatere în Parlamentul European, în cadrul sesiunii plenare din octombrie, cu privire la creșterea dramatică a prețurilor     

ONU6 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI4 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA4 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru7 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 week ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

Team2Share

Trending