Connect with us

U.E.

De la Sorbona, Macron și Scholz văd Franța și Germania drept “pionierii refondării Europei”: “Locomotiva” franco-germană este bine unsă, uneori zgomotoasă și condusă de dorința de a crea o Europă sigură

Published

on

© Bundesregierung/ Kugler

Preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat duminică, la 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, ca “locomotiva” franco-germană să devină “pioniera refondării Europei”, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre nevoia unei Europe “suverane” și a arătat că motorul franco-german este ca o “locomotivă” care transcende diferențele, “bine unsă, uneori zgomotoasă, întotdeauna condusă de dorința fermă de a crea o Europă sigură”.

La șase decenii de la Tratatul de la Élysée care a consfințit reconcilierea dintre Franța și Germania, doi foști inamici pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale și doi viitori aliați de nădejde în făurirea Europei unite, președintele Emmanuel Macron și cancelarul Olaf Scholz au oferit o mostră de unitate franco-germană la Paris. 

Summitul franco-german din această duminică a început cu o ceremonie la Universitatea din Sorbona, prin care este marcată împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, între liderii francez Charles de Gaulle şi german Konrad Adenauer, la 22 ianuarie 1963, şi la care președintele Macron şi cancelarul Scholz au susținut câte un discurs.

“Avem o imensă muncă în faţa noastră pentru a ne atinge obiectivul unei Europe mai suverane, mai democratice, mai unite”, a spus Macron la o ceremonie a parlamentelor celor două ţări desfăşurată la Universitatea Sorbona din Paris, potrivit Agerpres, care citează AFP și dpa.

Pentru că Franţa şi Germania au pavat calea reconcilierii în Europa în perioada postbelică, acum cele două ţări trebuie să acţioneze ca “pionieri ai refondării şi consolidării Europei”, a indicat preşedintele francez.

Aceasta trebuie să însemne, a explicat el, un sistem energetic prietenos cu mediul, investiţii în schimbarea ecologică, creşterea independenţei UE în aprovizionarea cu energie şi dezvoltarea apărării europene, printre altele.

Avem nevoie de o strategie industrială europeană mai ambiţioasă care să protejeze producţia în Europa, precum şi de o strategie “Made in Europe” care să aducă UE în avangarda tehnologiilor viitorului şi a inteligenţei artificiale, a detaliat Macron.

Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit şi el despre nevoia unei Europe “suverane” şi a promis că Berlinul şi Parisul vor colabora în această direcţie. Cele două capitale “îşi unesc forţele acolo unde statele naţionale şi-au pierdut puterea de a salvgarda valorile noastre în lume, de a proteja democraţia noastră în faţa forţelor autoritare. Dar şi în competiţia pentru tehnologiile moderne, în securizarea aprovizionării cu materii prime, cu energie”, a adăugat Scholz.

“Prietenia germano-franceză înseamnă foarte mult pentru noi. 60 de ani de cooperare pentru pace se construiesc acum pe un gest de reconciliere – o bază și pentru vremurile de cotitură de acum acum. Împreună luptăm împotriva diviziunii și rivalităților naționale, pentru libertate și suveranitate”, a punctat cancelarul german.

Mai mult, liderul german consideră că motorul franco-german este ca o locomotivă și transcende diferențele. Este “bine unsă, uneori zgomotoasă, întotdeauna condusă de dorința fermă de a crea o Europă sigură, socială și, în curând, neutră din punct de vedere climatic”, a continuat el.

 

Cât despre sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, Macron şi Scholz au promis că ţările lor vor susţine Kievul în faţa agresiunii ruse în mod “neclintit” şi “atât timp cât va fi necesar”.

După criticile la adresa Germaniei pentru ezitările acesteia de a oferi Ucrainei tancuri Leopard, Scholz a reafirmat la Paris angajamentul ţării sale de a susţine militar Ucraina, “în strâns consens între noi şi cu aliaţii noştri SUA”.

“Noi, împreună cu prietenii şi aliaţii noştri, vom scrie un nou capitol în istoria europeană”, a susţinut cancelarul german, promiţând că “imperialismul lui Putin nu va învinge”.

După discursurile lor de la Sorbona, Macron şi Scholz au avut o reuniune în cadrul consiliului de miniştri franco-german, întâlnire anuală care în luna octombrie anul trecut a fost amânată din cauza disensiunilor dintre Paris şi Berlin pe o serie de subiecte cheie, inclusiv energia şi apărarea.

Citiți și EXCLUSIV INTERVIU | La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Germaniei și Franței la București promit sprijin “de neclintit și necondiționat” pentru aderarea României la Schengen

Cel de-al 23-lea Consiliu de Miniştri franco-german s-a încheiat cu o declarație comună cu privire la viitorul Europei. De altfel, înainte de reuniunea de la Paris, Macron şi Scholz au lansat un apel la consolidarea “suveranităţii” Uniunii Europene.

Dincolo de veleitățile istorice, Consiliul ministerial franco-german vine să stingă disensiunile apărute în toamna anului trecut, când această reuniune a fost înlocuită de o întâlnire bilaterală Macron-Scholz, tot la Paris, pentru a repara “motorul” franco-german. La acel moment, tensiunile dintre cele două puteri erau determinate de planul gigant de 200 de miliarde de euro al cancelarului pentru subvenționarea economiei germane, proiect criticat de Franța, iar aceste dezacorduri subminau capacitatea UE de a acționa. Atunci, cei doi au avut ceea ce au definit a fi o întâlnire “constructivă și strategică”.

La 22 ianuarie 1963, președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer au semnat „Tratatul de cooperare franco-germană”, mai cunoscut sub numele de Tratatul de la Élysée. Acesta reprezintă fundația strânsei prietenii franco-germane, care constituie, de asemenea, o bază importantă pentru dezvoltarea Uniunii Europene. O dată cu Tratatul de la Aachen, care a fost semnat de cancelarul federal Angela Merkel și de președintele Emmanuel Macron la 22 ianuarie 2019, Tratatul de la Élysée a fost actualizat și s-a stabilit cursul viitorului pentru a avansa subiecte importante, cum ar fi digitalizarea, educația, clima și tehnologiile durabile.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Avertisment de la Kiev: Reintroducerea tarifelor vamale de către UE poate da o lovitură puternică economiei ucrainene și încrederii populației în Bruxelles

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

În timp ce Uniunea Europeană se pregătește să reintroducă tarifele vamale pentru produsele agricole ucrainene de la 5 iunie, un oficial de rang înalt de la Kiev trage un semnal de alarmă, arătând că această decizie ar putea avea consecințe nu doar economice, ci și politice, subminând încrederea populației în angajamentele europene față de Ucraina, relatează Politico

„Dacă nu există o soluție de tranziție sau o alternativă reală, nu este doar o promisiune încălcată”, a declarat Dmytro Natalukha, președintele Comisiei pentru afaceri economice din Rada Supremă a Ucrainei. „Este un semnal că, atunci când lucrurile devin dificile, UE se concentrează pe problemele ei interne, nu pe sprijinul acordat în exterior. Iar acest lucru va fi folosit de propaganda rusă și va lovi în moralul Ucrainei.”

Natalukha a venit la Bruxelles împreună cu 11 parlamentari ucraineni pentru a pleda în favoarea unui acord comercial pe termen lung, într-un context în care măsurile de liberalizare comercială adoptate de UE în timpul războiului – așa-numitele „măsuri comerciale autonome” – urmează să expire pe 5 iunie.

„Este pentru prima dată în istoria noastră când o comisie parlamentară își desfășoară lucrările în afara țării. Simbolismul contează. Suntem aici pentru că schimburile comerciale cu UE sunt esențiale pentru Ucraina”, a spus oficialul.

Natalukha a subliniat că revenirea la regimul comercial dinainte de război ar reduce cu până la 3,5 miliarde de euro anual veniturile din exporturi ale Ucrainei și ar frâna creșterea economică preconizată pentru 2025 de la 2,7% la 0,9%, potrivit estimărilor de la Kiev. Deși Comisia Europeană a propus un regim tranzitoriu care reintroduce cote doar pentru anumite produse sensibile – cum ar fi porumbul, carnea de pasăre și zahărul – impactul economic ar fi atenuat doar parțial.

„Dacă pierdem Pokrovsk, metalurgia dispare, iar agricultura e singurul pilon pe care ne mai sprijinim. Să subminezi asta ar fi catastrofal”, a avertizat Natalukha, referindu-se la bazinul minier din Donbas, afectat de lupte intense.

Parlamentarul ucrainean a criticat și lentoarea Comisiei pentru a găsi o rezolvare: „Echipa care se ocupă de comerț nu a răspuns solicitării noastre pentru o întâlnire. Nu că nu vedem că nu se discută nicio alternativă; nici vedem nici măcar o încercare.”

Într-un răspuns pentru Politico, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că „măsurile tranzitorii sunt menite să evite o situație agravantă odată cu expirarea derogărilor de război”. Acesta a adăugat că Bruxelles-ul „lucrează la revizuirea Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), cu obiectivul de a oferi predictibilitate și stabilitate pe termen lung operatorilor economici din UE și Ucraina, inclusiv în perspectiva aderării Ucrainei la UE.”

Natalukha a fost tranșant și cu privire la motivele politice ale acestei schimbări de poziție, acuzând că „Ucraina a fost folosită ca un instrument convenabil în dezbaterile interne din UE, la fel ca migrația sau drepturile LGBT. Se aruncă subiectul într-o campanie electorală ca să divizezi alegătorii.”

El a respins acuzațiile că Ucraina ar inunda UE cu produse ieftine și de calitate scăzută: „Producătorii noștri de brânzeturi și lactate se confruntă cu importurile din Polonia. Dar noi nu blocăm nimic. Respectăm regulile.”

În ceea ce privește acuzațiile privind controlul oligarhic asupra agriculturii, Natalukha a fost clar: „Uitați-vă la cifre. Agricultura aduce bani reali la buget. Nu e vorba de câțiva oameni care profită – vorbim despre supraviețuirea țării.”

Întrebat dacă aceste tensiuni comerciale subminează încrederea ucrainenilor în UE, răspunsul său a fost direct: „Da, doare. Ucrainenii sunt epuizați emoțional. Și când văd un astfel de tratament, alimentează narațiunea că Europa nu îi va accepta niciodată cu adevărat.”

El a avertizat că o criză prelungită ar putea duce la ascensiunea partidelor eurosceptice în Ucraina, înainte ca țara să devină membră a UE.

Totuși, Natalukha a subliniat că Kievul nu cere tratament special: „Nu cerem nimic excepțional. Vrem doar un comerț corect, previzibil – și ca promisiunile făcute să fie respectate.”

Comisia a confirmat pentru Politico că menține un dialog strâns cu Ucraina privind revizuirea acordului comercial bilateral, dar nu a oferit detalii suplimentare. „Ne dorim ca tranziția să fie cât mai scurtă posibil. Vom lucra rapid și constructiv pentru un rezultat echilibrat și fezabil”, a declarat Executivul european.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele ANC a reafirmat, la reuniunea Consiliului Competitivitate de la Bruxelles, angajamentul României de a contribui activ la definirea politicilor europene în cercetare și inovare

Published

on

© Autoritatea Națională pentru Cercetare / Facebook

Bruxelles găzduiește, în perioada 22–23 mai 2025, reuniunea Consiliului Competitivitate (COMPET) al UE, axată pe cercetare, inovare și spațiu. România își aduce contribuția prin participarea lui Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), instituția responsabilă cu coordonarea cercetării științifice în țară, care participă activ la discuțiile privind politicile europene în domeniul cercetării și inovării.

Consiliul este format din miniștrii din statele membre ale UE, responsabili cu domeniile vizate și joacă un rol esențial în conturarea politicilor europene în aceste sectoare.

Temele centrale includ evaluarea intermediară a progresului programului Horizon Europe, promovarea valorificării cunoștințelor, consolidarea securității în cercetare și adoptarea concluziilor privind utilizarea datelor spațiale pentru protecția civilă.

„Prezența mea la Consiliul Competitivitate reflectă angajamentul României de a contribui activ la definirea politicilor europene în cercetare și inovare. Este esențial să ne asigurăm că interesele și perspectivele cercetătorilor români sunt reprezentate și integrate în strategiile europene, pentru a consolida poziția țării noastre în cadrul Spațiului European de Cercetare”, a declarat Andrei Alexandru, președinte ANC.

Acesta a subliniat că mesajele-cheie s-au concentrat pe următoarele aspecte:

  • distribuirea echitabilă și echilibrată a fondurilor europene pentru cercetare-inovare;
  • simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor și reducerea timpului până la contractare și a costurilor administrative suportate de participanți;
  • susținerea proiectelor de cercetare în domeniul apărării în actualul context geopolitic;
  • facilitarea participării IMM la noul program cadru care să poată fi accesat fără a fi costisitor sau riscant;
  • sprijinirea rezultatelor cu utilizare duală și susținerea evaluării anonime pentru a reduce cu adevărat decalajul dintre proiectele de calitate care obțin finanțare și cele care au un mare potențial dar nu reușesc să acceadă la finanțare.

„Am profitat de ocazie pentru a puncta, în fața ministrilor europeni prezenți astăzi, sprijinul pe care România îl acordă, ca și până acum, Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), contribuiția pe care aceasta o aduce Uniunii Europene fiind esențială pentru competitivitate și autonomiei strategice”, a adăugat Andrei Alexandru.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

O delegație a Parlamentului European va analiza, la Chișinău, capacitățile R. Moldova de a contracara ingerințele străine și amenințările hibride

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

O delegație a Parlamentului European, din care fac parte și doi eurodeputați români (Siegfried Mureșan și Eugen Tomac) va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova, în perioada 26-28 mai, pentru a analiza capacitățile autorităților de la Chișinău de a contracara manipularea informațiilor străine, amenințările hibride și atacurile cibernetice, consolidând în același timp reziliența democratică și securizând infrastructura critică.

Delegația va evalua, de asemenea, sprijinul UE pentru Moldova în aceste domenii critice, informează un comunicat oficial al Legislativului European.

Deputații europeni se vor întâlni cu președintele Parlamentului Republicii Moldova și cu președinții comisiilor parlamentare relevante, precum și cu miniștrii cu portofolii legate de activitatea Comisiei pentru Scutul Democrației a Parlamentului European.

Aceștia vor vizita, de asemenea, Cybercor – Institutul Național pentru Inovații în Securitate Cibernetică, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (CSCCD), Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova și Delegația UE în Moldova, printre altele.

Președintele Comisiei EUDS, Nathalie Loiseau (Renew, FR), va conduce delegația, alături de Mika Aaltola (PPE, FI) și Eugen Tomac (Renew, RO), iar Siegfried Mureșan (PPE, RO) va fi președintele delegației PAC UE-Moldova.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Avertisment de la Kiev: Reintroducerea tarifelor vamale de către UE poate da o lovitură puternică economiei ucrainene și încrederii populației în Bruxelles

POLITICĂ3 hours ago

Stelian Bujduveanu va fi primarul general interimar al Bucureștiului: Îmi asum responsabilitatea cu seriozitate, implicare și respect pentru încrederea acordată

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele ANC a reafirmat, la reuniunea Consiliului Competitivitate de la Bruxelles, angajamentul României de a contribui activ la definirea politicilor europene în cercetare și inovare

INTERNAȚIONAL4 hours ago

O delegație a Parlamentului European va analiza, la Chișinău, capacitățile R. Moldova de a contracara ingerințele străine și amenințările hibride

CONSILIUL UE4 hours ago

Statele membre solicită o strategie incluzivă, etică, durabilă și centrată pe om pentru utilizarea inteligenței artificiale în știință

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Emil Hurezeanu l-a asigurat pe Mihai Popșoi că România va continua să fie alături de R. Moldova în procesul de reformă și de pregătire a accederii la UE

ROMÂNIA4 hours ago

ICI București, nou parteneriat cu compania Danubius Exim: Propunem să dezvoltăm soluții eficiente, adaptate nevoilor digitale ale României moderne

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Netanyahu acuză Franța, Regatul Unit și Canada că sunt de partea „ucigașilor în masă, violatorilor, ucigașilor de copii și răpitorilor” susținând crearea unui stat palestinian

MAREA BRITANIE5 hours ago

”Este imposibil să ne imaginăm arhitectura de securitate a Europei fără Marea Britanie și fără Ucraina”, subliniază comisarul european Andrius Kubilius

INTERNAȚIONAL6 hours ago

În timp ce administrația Trump nu mai permite Universității Harvard să înscrie studenți străini, Europa îi așteaptă cu brațele deschise 

NATO1 day ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA1 day ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.3 days ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE4 days ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA1 week ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA1 week ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA1 week ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Trending