Connect with us

NATO

De la summitul NATO, Macron anunță instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”

Published

on

Corespondență din Madrid

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat joi, la finalul summitului NATO de la Madrid că Franța, națiunea-cadru a grupului de luptă al Alianței Nord-Atlantice în România, va instala o prezență pe termen lung în România, fiind vorba despre o brigadă de luptă care va putea fi activată de pe teritoriul francez în caz de nevoie și dislocată în România.

“Dacă războiul s-a întors în Europa, NATO nu este în război. Revenirea războiului în Europa a făcut necesară consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO”, a spus Emmanuel Macron, el insistând însă asupra consolidării securității și apărării “în fața amenințării pe care o reprezintă acum Rusia”.

Am putut să confirm la acest summit dorința noastră de a consolida în continuare mecanismul nostru pentru a răspunde nevoilor aliaților noștri europeni în funcție de necesități, așa cum va fi cazul unei brigăzi în România și, prin urmare, ca și în cazul celorlalți aliați care sunt națiuni cadru pentru diferitele desfășurări, Franța a decis să își ia acest angajament față de România și față de toți aliații“, a precizat președintele Republicii Franceze.

El a insistat că Franța va continua “această prezență, cu sisteme cu rază medie de acțiune și cu dorința de a construi centre de pregătire, deci instalarea unei prezențe pe termen lung”.

“În calitate de națiune lider în prezența consolidată a NATO în România, avem la dispoziție echivalentul unei brigăzi ca întărire care poate fi activată de pe teritoriul francez în caz de nevoie”, a spus Macron.

Anunțul lui Macron privind prezența pe termen lung în România vine să completeze deciziile liderilor NATO cu privire la resetarea posturii de apărare și descurajare în Europa și asumarea unei apărări înaintate pe întreg flancul estic, dar și anunțul președintelui american Joe Biden de a instala, în România, o brigadă americană și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic. Brigada respectivă este așteptată să aibă între 3.000 și 5.000 de militari. În prezent, în România se mai află și peste 2.000 de militari americani, în baza unor înțelegeri bilaterale România – SUA.

“Ca parte a întăririi posturii NATO pe flancul estic, se face referire la o prezenţă terestră substanţială şi persistentă, la întărirea apărării aeriene şi antirachetă, la pre-poziţionarea de echipamente militare şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru asigurarea întăririlor, aspecte deosebit de importante pentru România. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul”, a declarat, în context, și președintele Klaus Iohannis. Întrebat despre cum ar putea fi luată decizia avansării grupurilor de luptă la nivel de brigadă atunci când și dacă situația o va impune, Iohannis a răspuns: “Dacă și când situația o impune vor stabili militarii”.

În cadrul summitului, liderii aliați au aprobat o nouă postură de forță defensivă consolidată, cu o viziune de 360 de grade asupra spațiului terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, și un accent pe capacități înaintate mai credibile în luptă pe flancul estic.  Deciziile luate vizează creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.

NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

În ceea ce privește grupul de luptă din România, președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară conduce grupul de luptă înființat pe teritoriul țării noastre, a precizat, în cadrul unei vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din apropierea Mării Negre, că prezența militară a NATO din România va fi suplimentată.

Grupul de luptă staționat în România va avea o componență de aproximativ 1150 de soldați, dintre care 550 de militari francezi, 248 de militari belgieni, 230 de militari polonezi și 120 de militari americani.

Emmanuel Macron a anunțat pe 19 ianuarie disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. După summitul extraordinar din 25 februarie, la o zi după invazia militară a Rusiei în Ucraina, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe ce întrunește până la 40.000 de soldați. Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

La 1 mai, s-a constituit grupul de luptă al NATO din România condus de Franța prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră. De asemenea, ca dovadă a angajamentului său, Franţa a instalat recent în România un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

Published

on

French Forces in Romania/ Twitter

Aproximativ 600 militari francezi și 200 vehicule militare din cadrul grupului de luptă al NATO dislocat în România, cu Franța ca națiune-cadru, și elementul național de sprijin francez au desfășurat în perioada 23 – 27 ianuarie, exercițiul cu trageri de luptă ,,EAGLE MEDA 23”, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din localitatea Smârdan, județul Galați.

Scopul principal al exercițiului a fost antrenarea forțelor din cadrul grupului de Luptă privind capacitatea rapidă de dislocare și executarea unei misiuni de luptă, într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operațiuni NATO – Apărare colectivă, în conformitate cu articolul 5, desfășurate pe flancul de sud-est al Alianței.

În cadrul exercițiului au fost executate și trageri de luptă cu principalele mijloace de lovire ale grupului de luptă, tancurile Leclerc, dislocate ca urmare a unei decizii a președintelui francez Emmanuel Macron.

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului trecut, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național, integrând, pe bază rotațională, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos.

Grupul de luptă contribuie la creșterea cooperării militare a României cu Franța, și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic.

Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

NATO

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

Published

on

© Sgt. Christopher Gaylord/ via Wikimedia Commons

Producătorul german Rheinmetall vrea să producă sistemul de artilerie american HIMARS, compania de armament fiind în discuții cu compania americană Lockheed Martin pentru a începe producția lansatorului multiplu de rachete pe teritoriul german, informează Le Figaro, care subliniază că războiul declanșat de Rusia în Ucraina pare să stea baza deciziei companiei germane, o mișcare ce ar “torpila acordurile franco-germane” pentru relansarea industriei de apărare europene.

Într-un interviu acordat agenției Reuters la 29 ianuarie, directorul general al producătorului german, Armin Papperger, a anunțat că se află în discuții cu Lockheed Martin pentru a produce M142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System). Astfel, sistemul de artilerie american, foarte eficient în conflictul ucrainean, ar putea fi construit direct în Germania.

Obiectivul Rheinmetall este de a “încheia un acord” la Conferința de Securitate de la München, programată pentru perioada 17-19 februarie.

“Avem tehnologia necesară pentru a produce focoase și motoare de rachetă. Și avem și camioanele pe care să montăm lansatoarele”, a declarat Armin Papperger, mizând pe investiții de câteva sute de milioane de euro.

Le Figaro subliniază că aceste acțiuni ale companiei germane ar putea “torpila acordurile franco-germane”, ciându-l pe Stéphane Audrand, consultant internațional în domeniul riscurilor.

Rheinmetall are un grad ridicat de autonomie față de puterea politică germană. Pe de altă parte, acest demers din partea companiei germane vine într-un moment în care Germania a promis în urmă cu an, la scurt timp de la declanșarea invaziei ruse, că va investi 100 de miliarde de euro în apărare, iar cancelarul german Olaf Scholz a definit “un punct de cotitură” (Zeitenwende) pentru politica externă germană.

Prin dorința de a produce HIMARS, compania subminează, de asemenea, gândirea franco-germană privind dezvoltarea viitoare a capacităților de “foc cu rază foarte lungă de acțiune”, iar Franța va avea și mai mult de suferit de pe urma poziționării vecinului său. Stăm pe marginea drumului”, deplânge Stéphane Audrand.

Relația franco-germană, ușor relansată la finele lunii trecute când s-au împlinit 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, păstrează disensiuni în privința apărării europene.

Sistemele de rachete HIMARS s-au regăsit în majoritatea pachetelor de asistență de securitate pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei în confruntarea cu Rusia.

Dintre statele NATO care și-au înzestrat capabilitățile militare cu rachete HIMARS se numără și România, fiind primul stat aliat de pe flancul estic care a derulat un astfel de program. În prezent, sistemele HIMARS mai sunt deținute și de Polonia, iar Estonia a demarat un program de achiziții similar.

Continue Reading

NATO

Suedia se angajează să modifice legea privind combaterea terorismului, sperând că va convinge Turcia să o accepte în NATO

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul suedez al justiției, Gunnar Strommer, a anunțat joi că guvernul din care face parte va promova o nouă lege privind combaterea terorismului, după ce Turcia și-a exprimat opoziția față de aprobarea protocolului de aderare a acestei țări la NATO, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Reglementarea ar urma să acorde autorităţilor puteri sporite privind arestarea şi inculparea celor care susţin organizaţii teroriste prin finanţare sau alte mijloace. ”Vorbim despre o incriminare extrem de largă”, a susţinut ministrul.

Până în prezent, cei care sprijineau terorismul nu puteau fi inculpați în Suedia decât dacă lor erau legate de o anumită acţiune teroristă, a arătat Strommer. Pe viitor, prevederile legale vor acoperi toate formele de participare la terorism.

Guvernul suedez speră ca noua lege să intre în vigoare în iunie, la aproape un an distanță de momentul în care țara nordică a ajuns la un acord cu Turcia ce s-a concretizat cu decizia de a extinde Alianța la 32 de membri.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

De cealaltă parte, Ankara, prin președintele Recep Tayyip Erdogan, a îndemnat Suedia ”să nu se deranjeze să încerce în acest moment” pentru că nu va spune ”da candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”. 

Liderul turc a făcut referire la o manifestaţie autorizată de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, unde extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Chiar dacă secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO, Erdogan nu parte să dea dovadă de flexibilitate.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE10 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO11 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ11 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE11 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu11 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO11 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE12 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE10 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO7 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending