Connect with us

INTERNAȚIONAL

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Published

on

© United Nations

Președintele american Joe Biden a urcat pe podiumul Adunării Generale a ONU și s-a adresat liderilor mondiali reuniți la New York cu o retorică puternică împotriva Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a încălcat principiile Cartei Națiunilor Unite, afirmând că “în ultimul an, lumea noastră a cunoscut mari tulburări” și un “război brutal și inutil ales de un singur om”.

“Un membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și-a invadat vecinul, a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran. Rusia a încălcat cu nerușinare principiile de bază ale Cartei Națiunilor Unite”, a declarat Biden, citat de The Guardian și de BBC, care l-a acuzat pe președintele Vladimir Putin că a provocat un “război brutal și inutil”.

Președintele SUA a afirmat că Vladimir Putin a încercat să “șteargă de pe hartă un stat suveran” și consideră că planul Rusiei de a organiza referendumuri “false” în părțile din Ucraina pe care le controlează în prezent reprezintă o “încălcare extrem de semnificativă a Cartei ONU”.

“Acest război are ca scop stingerea dreptului Ucrainei de a exista ca stat, pur și simplu, și a dreptului Ucrainei de a exista ca popor”, a mai spus președintele american. “Oriunde te-ai afla, oriunde ai trăi, indiferent de ceea ce crezi… Asta ar trebui să-ți înghețe sângele”, a continuat el.

Discursul liderului american în fața primei Adunări Generale a ONU de când Rusia și-a început incursiunea vine la câteva ore după ce președintele rus Vladimir Putin a pus populația și economia țării pe picior de război, anunțând o mobilizare parțială, prima după cel de-al Doilea Război Mondial, sugerând totodată că este dispus să folosească arme nucleare.

“Putin susține că a trebuit să acționeze pentru că Rusia a fost amenințată, dar nimeni nu a amenințat Rusia și nimeni altcineva în afară de Rusia nu a căutat un conflict”, a continuat Biden, denunțând faptul că Putin a amenințat nuclear Europa.

“Un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a spus Biden, amintind că cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, care au și drept de veto, au semnat o declarație comună în acest sens la începutul anului 2022.

Pe de altă parte, Biden a afirmat că este timpul să fie schimbată arhitectura Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv prin utilizarea dreptului de veto și lărgirea numărului de membri ai Consiliului de Securitate, atât permanenți, cât și nepermanenți.

“Cred, de asemenea, că a venit timpul ca această instituție să devină mai incluzivă, pentru a putea răspunde mai bine nevoilor lumii de astăzi. Membrii Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Statele Unite, ar trebui să susțină și să apere în mod consecvent Carta ONU și să se abțină de la utilizarea dreptului de veto, cu excepția unor situații rare și extraordinare. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care Statele Unite sprijină creșterea numărului de reprezentanți permanenți și nepermanenți ai Consiliului. Acest lucru include locuri permanente pentru aceste națiuni. Am susținut de mult timp și locuri permanente pentru țările din Africa, America Latină și Caraibe”, a declarat Biden.

Făcând aparent referire la acuzația adeseori atribuită Rusiei pentru că a contribuit la crearea unei crize energetice globale, Biden a declarat că SUA lucrează pentru a se asigura că nicio națiune nu mai poate “folosi energia ca armă”.

În remarcile sale de încheiere, președintele SUA a recunoscut că liderii mondiali se confruntă cu mari provocări – în special în domeniul încălcării drepturilor omului. Insistând ca țările să nu fie “martori pasivi ai istoriei”, el le-a spus să fie în schimb “autori ai istoriei”, încheind discursul în aplauzele sălii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Erdogan îi transmite lui Rutte că noul secretar general NATO trebuie să prioritizeze eliminarea obstacolelor dintre aliați privind industriile de apărare și preocupările legate de terorism

Published

on

© Presidency of the Republic of Türkiye/ X

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că speră că următorul secretar general al NATO va acorda prioritate preocupărilor legate de terorism ale Turciei în timpul întâlnirii de vineri cu Mark Rutte, favorit pentru a prelua postul, informează AFP.

Preşedintele Erdogan a spus că lupta împotriva terorismului a fost unul dintre subiectele principale în discuţiile sale cu premierul olandez în funcţie, sosit la Istanbul pentru a obţine sprijinul Turciei pentru candidatura sa.

“I-am spus că, în conformitate cu spiritul Alianţei, nicio organizaţie teroristă, în special PKK şi asociaţii săi, nu trebuie tolerată”, a continuat declaraţiile în faţa jurnaliştilor şeful statului turc, alături de Rutte, potrivit Agerpres.

Erdogan a mai spus că este “imperativ ca noul secretar general să depună eforturi intense pentru a elimina sancţiunile, restricţiile şi obstacolele din domeniul industriei de apărare în rândul aliaţilor”.

Preşedintele României Klaus Iohannis este, de asemenea, candidat la funcţia de secretar general al NATO, iar preşedintele Erdogan a declarat că l-a informat pe acesta săptămâna trecută despre cererile Turciei în timpul unei convorbiri telefonice.

“Subliniind că NATO ar trebui să aleagă un secretar general care să servească securitatea și interesele membrilor NATO în fața provocărilor globale și regionale, în special a terorismului, președintele Erdoğan a arătat că următorul secretar general ar trebui să consolideze unitatea Alianței, să păstreze și să îmbogățească spiritul de solidaritate și să acorde prioritate rolului său principal în consultările legate de apărare și securitate”, a transmis președinția turcă după convorbirea telefonică Erdogan – Iohannis.

Acum, Erdogan nu a dezvăluit alegerea Turciei între cei doi candidaţi, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune”, în timp ce i-a urat, zâmbind, lui Mark Rutte succes în “noua sa călătorie”.

Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice, după ce Statele Unite, Regatul Unit şi Germania şi-au anunţat sprijinul pentru candidatura sa.

Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Continue Reading

NATO

“Salt generațional” franco-german: Franța și Germania au semnat un proiect de miliarde de euro pentru dezvoltarea unui tanc de luptă comun

Published

on

© Sebastien Lecornu/ X

Miniştrii apărării francez şi german au semnat vineri la Paris un proiect comun de armament în valoare de mai multe miliarde de euro, ce include dezvoltarea unui tanc de luptă de viitoare generaţie, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Programul MGCS (Main Ground Combat System – Sistem Principal de Luptă Terestră), la care se referă memorandumul de înţelegere semnat de ministrul german Boris Pistorius şi omologul său francez Sebastien Lecornu, are ca scop înlocuirea principalelor tancuri de luptă actuale ale celor două ţări.

Proiectul MGCS nu prevede însă doar construirea unui nou tanc de luptă, ci a unei serii de sisteme şi vehicule pe aceeaşi platformă care să conecteze tancurile printr-o reţea de date cu arme de sprijin cum ar fi dronele şi alte sisteme fără pilot.

Anunţând la sfârşitul lui martie la Berlin acordul privind MGCS, ministrul francez Lecornu a vorbit de un “salt generaţional”, în timp ce Boris Pistorius a asigurat că este “un moment istoric”.

Interconectarea sistemelor de arme va permite un salt tehnologic în tehnologia militară, potrivit susţinătorilor proiectului.

Proiectul MGCS este de aşteptat să înlocuiască tancurile Leopard 2 din Germania şi Leclerc din Franţa.

Germania urmează să joace un rol principal în dezvoltarea MGCS, care este omologul proiectului comun Future Combat Air System (FCAS), pilotat de Franţa şi care include dezvoltarea unui avion de luptă de ultimă generaţie, precum şi de drone şi alte sisteme.

Acest acord survine la o zi după ce preşedintele Macron şi-a expus viziunea despre viitorul UE, referindu-se în special la domeniile apărării şi politicilor economice şi comerciale.

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică. 

Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina.

El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.

Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către SUA, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.

Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis și vicepreședintele Turciei au discutat consolidarea apărării NATO pe flancul estic și agenda NATO în pregătirea summitului de la Washington

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a primit vineri pe vicepreședintele Turciei, Cevdet Yılmaz, aflat în vizită oficială în România, context în care șeful statului și omul numărul 2 din administrația Erdogan de la Ankara au discutat despre cooperarea în regiunea Mării Negre, contribuția Turciei la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic și “principalele evoluții de interes de pe agenda NATO și la nivel internațional”.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, președintele Klaus Iohannis a exprimat, cu prilejul întrevederii, aprecierea pentru substanța și dinamica dialogului politico-diplomatic bilateral, axat pe dezvoltarea continuă a Parteneriatului Strategic România-Turcia, pe toate palierele sale, inclusiv prin inițiativa lansării Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt dintre cele două țări, care va dezvolta formatul reuniunilor comune de guvern și în cadrul căruia vor fi stabilite prioritățile cheie în domeniile strategice de interes comun.

 

Șeful statului și vicepreședintele Turciei au salutat nivelul excelent al cooperării economice, Turcia fiind principalul partener comercial al țării noastre din afara Uniunii Europene și prima destinație extra-comunitară a exporturilor românești.

Președintele Klaus Iohannis a încurajat, în continuare, investițiile turcești și a arătat că oportunitățile oferite de piața din România pot contribui la atingerea potențialului deplin pe acest palier.

În planul cooperării în domeniul securității, Klaus Iohannis a exprimat aprecierea pentru contribuția Turciei la consolidarea posturii Aliate de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO și la Marea Neagră, inclusiv prin participarea la misiuni de Poliție Aeriană Întărită pe teritoriul României.

Președintele Klaus Iohannis a salutat, totodată, buna funcționare a Grupului Naval de Deminare în Marea Neagră România – Turcia – Bulgaria, inițiativă care reprezintă un model de cooperare eficientă în regiunea Mării Negre și între statele aliate riverane.

Citiți și

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

De asemenea, Iohannis și Yilmaz au avut un schimb de opinii despre principalele evoluții de interes de pe agenda NATO și la nivel internațional, precum și despre pregătirea rezultatelor Summitului aniversar al NATO de la Washington, D.C.

În ceea ce privește situația îngrijorătoare din Orientul Mijlociu, președintele Klaus Iohannis a subliniat că trebuie evitată escaladarea violenței, fiind necesară coordonarea eficientă a eforturilor internaționale în vederea avansării către o pace durabilă în regiune, când condițiile o vor permite.

Șeful statului a reafirmat sprijinul țării noastre pentru consolidarea cooperării UE-Turcia și a salutat eforturile pe care Turcia le întreprinde pentru găzduirea unui număr mare de refugiați, exprimând sprijinul pentru continuarea cooperării în materie dintre UE și Turcia.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA4 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL6 days ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.6 days ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA1 week ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 weeks ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 weeks ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

Trending