Connect with us

ROMÂNIA

De la tribuna Parlamentului, Klaus Iohannis condamnă comunismul la 30 de ani de la Revoluție: A reprezentat chintesența răului absolut. Resping cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existența unei revoluții anticomuniste plătite cu jertfă de sânge

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a condamnat, luni, regimul comunist și ororile comise de sistemul totalitar inspirat din dictatura stalinistă. De la tribuna Parlamentului, cu prilejul şedinţei solemne consacrate împlinirii a 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989, șeful statului s-a referit de mai bine de unsprezece ori la ororirile criminale și la ”chintesența răului” pe care comunismul le-a întruchipat și întrupat.

”Se împlinesc astăzi 30 de ani de la izbucnirea Revoluției din Decembrie 1989, 30 de ani de la momentul în care s-a vărsat sânge în numele libertății și al democrației. În acele zile, românii au strigat în stradă, cu toată puterea, „Jos Comunismul!”. Cei 45 de ani de dictatură comunistă au rupt abrupt firul alianței noastre firești cu familia europeană și ne-au îndepărtat de la valorile și principiile europene. Această epocă neagră din istoria noastră a fost marcată de un profund dispreț față de lege, de îngrădirea drepturilor și libertăților cetățenești, de frică și teroare, de lipsuri și de foarte multe umilințe. Regimul comunist s-a instalat prin forță, împotriva liberei voințe a românilor, iar prăbușirea acestuia a urmat același tipar: prin crime, abuzuri și călcarea în picioare a legii”, a spus Iohannis, de la tribuna Parlamentului.

În discursul său, șeful statului a făcut referire și la condamnarea comunismului în România, pe baza concluziilor istoricilor și specialiștilor. Oficial, condamnarea comunismului în România a avut loc la 18 decembrie 2006, printr-un discurs susținut de președintele de atunci, Traian Băsescu, în plenul Parlamentului.

”Pe baza unor probe incontestabile, istoricii și specialiștii în istorie recentă au concluzionat că regimul comunist a fost unul ilegitim și criminal, iar românii au suferit consecințele unei dictaturi staliniste, care a anihilat pluralismul politic, a distrus ordinea constituțională tradițională a poporului român, a reprimat elitele, i-a persecutat și aruncat în temnițe și lagăre pe opozanți, indiferent de culoarea politică, de gen, de rasă, de apartenență etnică sau convingere religioasă. În anii dictaturii, represiunea regimului împotriva propriului popor a atins cote paroxistice, iar fenomenul de exterminare socială a atins toate categoriile sociale. Comunismul a distrus patrimoniul istoric și cultural, a introdus cenzura și controlul informativ și a generalizat teroarea polițienească”, a mai spus șeful statului.

În condamnarea comunismului, Klaus Iohannis a respins cu ”fermitate” orice opinie care pune sub semnul întrebării existența unei revoluții anticomuniste, plătite cu jertfă de sânge, pentru libertate și democrație, în Decembrie 1989.

Comunismul a reprezentat chintesența răului absolut, iar eliberarea din ghearele unei conduceri criminale a fost posibilă doar prin revolta din Decembrie 1989. Toți acei români care s-au ridicat la luptă, începând cu 16 Decembrie ‘89, mai întâi în Timișoara și apoi în celelalte orașe din țară, au avut credința că regimul care i-a aruncat în minciună, întuneric și frică poate fi învins, iar democrația poate fi cucerită într-un mod categoric. Valorile pentru care ei au luptat sunt temelia societății noastre, în care oricine poate exprima opinii diferite referitoare la trecut, prezent ori viitor. Această libertate însă nu poate să ducă în derizoriu adevărul! Niciun partid politic, niciun grup, nicio entitate și niciun român nu au dreptul să nege existența acestui eveniment cardinal pentru devenirea democratică a României. În calitate de Președinte al României, resping cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existența unei revoluții anticomuniste, plătite cu jertfă de sânge, pentru libertate și democrație, în Decembrie 1989”, a spus Iohannis.

Într-un discurs în care a condamnat ororile regimului comunist și a adus un omagiu românilor care s-au jertfit pentru valorile libertății și democrației, Iohannis a afirmat luni că statul a “întârziat nepermis de mult” aflarea adevărului despre Revoluţia din 1989 şi a subliniat că justiţia trebuie să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi. Totodată, președintele a calificat aflarea acestui adevăr drept o ”restanță majoră a justiției”.

”Cu un singur lucru am rămas însă datori – nu am aflat adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în timpul revoltei anticomuniste din 1989. Jertfa și sacrificiul românilor care au stat, cu piepturile goale, în fața gloanțelor, a tancurilor și a celor mai îngrozitoare forme de tortură nu pot rămâne fără răspunsurile la întrebările fundamentale care vizează Revoluția”, a mai spus șeful statului.

Iohannis a întărit mesajul său, făcând referire la statutul actual al României, care a ales calea democrației liberale.

”O țară construită pe sacrificiul eroilor și al martirilor români, care a îmbrățișat valorile statului de drept, o țară membră a Uniunii Europene și a NATO, care a ales calea democrației liberale, nu poate fi indiferentă la crimele și abuzurile comise de regimul comunist în Decembrie 1989”, a subliniat președintele.

”În cele trei decenii care au trecut de la căderea comunismului, România și-a câștigat locul binemeritat în rândul națiunilor democratice, a aderat la Uniunea Europeană, este membru NATO, iar cetățenii au învățat să își apere drepturile și interesele, să sancționeze rapid acțiunile care aduc atingere valorilor în care cred și să participe activ la viața cetății. Cu toate acestea, dintre proiectele noastre naționale întemeiate pe idealurile Revoluției Române, sunt încă multe pe care le mai avem de dus la bun sfârșit”, a mai adăugat Klaus Iohannis.


Discursul integral al președintelui Klaus Iohannis este disponibil aici.


Cei 30 de ani scurși de la Revoluția Română din decembrie 1989, singura sângeroasă din Europa de Est, au fost și vor fi marcați în aceste zile prin mai multe evenimente în România și în Europa. Prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, a ținut să aducă un omagiu României în cadrul deschiderii unei expoziții dedicate Revoluției și care a fost găzduită de Institutul Cultural Român din Londra. De asemenea, și Comisia Europeană a transmis un mesaj cu ocazia Revoluției Române. De altfel, membrii Parlamentului European vor deschide lucrările ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg din acest an, care începe luni, 16 decembrie, și se încheie joi, 19 decembrie, cu o dezbatere menită să comemoreze cea de-a treizecea aniversare a Revoluției române din decembrie 1989.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată aniversării a 30 de ani de la Revoluţie.

Tot luni, la Timişoara, el va depune, după-amiază, o coroană de flori la Monumentul Eroilor, iar apoi va merge la slujba de pomenire a martirilor Revoluţiei din Decembrie 1989 de la Catedrala Ortodoxă Metropolitană, la momentul de reculegere şi aprinderea “Candelelor Nemuririi” de la Opera Naţională Română, unde va susţine şi o alocuţiune.

De asemenea, preşedintele Iohannis va participa la spectacolul regal de balet intitulat “Revolta”, la Opera Naţională Română. 

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat al SUA nominalizează România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G

Published

on

© US State Department/ Flickr

Țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională, securitatea economică sau proprietatea intelectuală, a afirmat secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, într-un articol publicat pe pagina Departamentului de Stat și în care șeful diplomației americane laudă aliați precum România pentru faptul că vor permite doar furnizorilor de încredere să construiască rețelele 5G.

Multe țări optează să permită accesul numai al furnizorilor de încredere în rețelele lor 5G. Exemplele includ Regatul Unit, Cehia, Polonia, Suedia, Estonia, România, Danemarca și Letonia. Grecia a fost de acord să utilizeze Ericsson, în loc de Huawei, pentru a-și dezvolta infrastructura 5G“, a spus Pompeo, înaintea unui turneu european care include Cehia, Slovenia, Austria și Polonia.

Șeful diplomației americane a făcut aceste precizări în contextul în care SUA promovează inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil

Published

on

© Comisia Europeană

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat sâmbătă, la Iaşi, că a solicitat Uniunii Europeană zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19, în momentul în care va fi disponibil.

Am făcut o solicitare de 10 milioane. Am vrut să asigurăm măcar pentru 50% din populaţie. Să vedem cât vom primi de la nivelul Uniunii Europene din această cantitate cerută“, a declarat ministrul Sănătăţii în cadrul unei conferinţe de presă, citat de Agerpres.

El a precizat că în primul rând vor fi vaccinaţi cei care fac parte din categoriile cele mai expuse.

“Acei lucrători care sunt personal medical, cei cu vârste extreme (copii şi bătrâni – n.r), cei care au comorbidităţi trebuie să beneficieze de acest vaccin”, a spus Nelu Tătaru.

Prin acelaşi mecanism şi premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat recent că a făcut deja o precomandă de 5 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Orban a explicat că această precomandă este un fel de asigurare că sistemul sanitar va reuşi să facă faţă mult mai bine unui al doilea val al pandemiei.

Comisia Europeană a încheiat luni, 3 august, discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending