Connect with us

U.E.

De la Varșovia, Emmanuel Macron anunță că ”Franța nu este pro-rusă, ci pro-europeană” și propune consolidarea cooperării Franța-Germania-Polonia printr-un summit al Triunghiului de la Weimar

Published

on

Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat luni, la Varşovia, o schimbare în relaţiile cu Polonia, situându-le în contextul Brexit-ului, vorbind în cursul unei conferințe comune de presă cu omologul său polonez despre cooperarea energetică și în domeniul industriei militare, despre organizarea unui summit al Triunghiului de la Weimar, format împreună de Franța, Germania și de Polonia, dar și despre abordarea Parisului în raport cu Rusia, pe care Varșovia o privește drept o amenințare.

“Îmi doresc ca această vizită, discuţiile noastre, să marcheze o adevărată schimbare în rolul pe care îl putem juca împreună pentru Europa de mâine”, a spus Macron, adresându-se presei alături de omologul său polonez Andrzej Duda, la capătul unei întrevederi, relatează AFP, DPA şi Reuters, potrivit Agerpres.

Duda a vorbit la rândul său despre un “progres”, salutând semnarea unui program de cooperare între Polonia şi Franţa în cadrul “parteneriatului lor strategic”.

El s-a declarat convins că, după Brexit, “UE va trebui cumva să ia o nouă formă (…), cu o nouă distribuţie a cărţilor şi cu o nouă deschidere. Diferitele roluri din cadrul UE vor trebui reconfigurate”.

Duda a mai spus că UE trebuie să devină un mecanism eficient şi atractiv, astfel încât nicio ţară să nu îşi mai dorească să părăsească blocul comunitar.

Potrivit lui Macron, cooperarea între Paris şi Varşovia trebuie să servească la “abordarea provocării climatice şi la sprijinirea Poloniei, care are în faţă o provocare ce nu trebuie subestimată”.

El şi-a exprimat dorinţa ca Franţa şi Polonia să îşi dezvolte cooperarea în domeniul energiei şi în privinţa industriei militare, evocând proiectul viitorului tanc de luptă european. Proiectul a fost evocat de asemenea şi de preşedintele Duda, care a spus că şi Polonia vrea să participe.

Macron a propus totodată organizarea în următoarele luni a unui summit între Franţa, Germania şi Polonia – Triunghiul de la Weimar.

Pentru a ne consolida cooperarea, aş vrea să propun organizarea unui summit al Triunghiului de la Weimar, care ne-ar permite să ne întâlnim cu cancelarul german“, a spus Macron.

Preşedintele francez a consacrat o frază şi despre reformele controversate din justiţie adoptate în Polonia de conservatorii aflaţi la putere, indicând că ele au fost abordate cu Duda, şi şi-a exprimat dorinţa ca dialogul dintre Varşovia şi Comisia Europeană pe acest subiect “să se intensifice”.

De asemenea, răspunzând îngrijorărilor polonezilor în legătură cu deschiderea sa faţă de Moscova şi criticile sale la adresa NATO, Macron a afirmat ataşamentul său faţă de Alianţa Nord-Atlantică şi angajamentul Franţei faţă de flancul estic, invocând participarea a circa patru mii de soldaţi francezi la exerciţii şi la patrule în această regiune.

“Franţa nu este nici pro-rusă, nici anti-rusă. Ea este pro-europeană”, a spus el, promiţând un “dialog politic exigent” cu Rusia.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a început luni o vizită oficială de două zile în Polonia, prima sa vizită în această țară și întâia deplasare oficială bilaterală a unui lider de la Elysee la Varșovia din 2013 încoace, o relație marcată de viziuni divergente atât la nivelul Uniunii Europene, în ce privește clima și valorile europene, cât și la nivelul relațiilor internaționale, unde Franța dorește o apropiere față de Rusia, iar Polonia este un aliat cheie al SUA în Europa Centrală și de Est cu relații precare cu Moscova. Totodată, vizita lui Macron în Polonia reprezintă prima sa deplasare oficială din acest an și ea are loc la câteva zile după ce Marea Britanie a devenit primul stat din istorie care s-a retras din UE, care a revenit la formula de 27 de state membre.

Polonia este cea de-a 21-a dintre cele 27 de ţări ale UE în care s-a deplasat Emmanuel Macron, care are drept obiectiv să le viziteze pe toate în timpul mandatului său de cinci ani la preşedinţie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Miniștrii de resort din UE discută propunerea lui Charles Michel privind viitorul buget multianual înaintea summitului special al Consiliului European

Published

on

© Council of the European Union

Formațiunea Afaceri Generale a Consiliului Uniunii Europene se reunește astăzi pentru a pregăti reuniunea specială a Consiliului European privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, care va avea loc pe data de 20 februarie.

Înainte de summit, președintele Consiliului European, Charles Michel ,a avut discuții individuale cu cei 27 de lideri ai statelor membre cu privire la următorul buget pe termen lung al UE. Pe baza acestor consultări,  Michel a prezentat, la 14 februarie 2020, o propunere privind dimensiunea totală a bugetului și modul în care este alocat. 

Charles Michel, a propus vineri un cadru financiar multianual 2021-2017 construit din contribuția a 1,074% din Venitul Național Brut (VNB) al fiecărui stat membru, o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%).

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre.

În linii mari, privit în raport comparativ cu propunerea Comisiei Europene din 2018, documentul de concluzii pregătit de președintelui Consiliului European prevede reducerea fondurilor pentru politica de coeziune și o creștere a finanțărilor pentru rubrica resurse naturale și mediu, care cuprinde politica agricolă comună și ambițiilor ambițiile europene în privința mediului. Tăierile care reies din analiza comparativă cu propunerea de buget a Comisiei Europene se adaugă reducerilor prevăzute de executivul european prin comparație cu actualul CFM 2014-2020.

Miniștrii de resort vor face schimb de opinii pe această bază.

Amintim că președintele Klaus Iohannis i-a precizat lui Charles Michel, în cadrul întrevederii de pe 7 februarie, că România  susține un buget multianual ambițios, preferabil la nivelul celui propus de Comisia Europeană, și finanțarea corespunzătoare a politicii de coeziune și a politicii agricole comune, cu accent pe menținerea regulii N+3 sau a unei reguli N+2 pentru accesarea fondurilor de coeziune și a majorării plăților directe în agricultură.

Continue Reading

U.E.

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, în vizită la Bruxelles. Acesta se va întâlni cu Serghei Stanișev, Frans Timmermans și David Sassoli

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele interimar al Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, a început luni o vizită de lucru la Bruxelles, în încercarea de a readuce partidul la ”masa dialogului european”.

Cu prilejul acestei vizite, Ciolacu va avea mai multe întrevederi cu oficiali europeni, printre aceștia numărându-se președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil cu Pactul Ecologic European, Frans Timmermans, și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, membru al Grupului S&D din Legislativul european, familie politică din care face parte și PSD, potrivit unor surse PSD. 

”Îmi doresc și cred că este o necesitate ca PSD să își recâștige dimensiunea sa de partid european. Trebuie să ne reconectăm la Europa. Este nevoie să reluăm dialogul și să consolidăm relația cu prietenii și cu partenerii din familia noastră europeană. Acesta este drumul PSD, acesta este drumul României! PSD trebuie să revină la masa dialogului european și să nu ne mai întoarcem la atitudini închise, neconstructive și fără finalitate”, a declarat Ciolacu într-o postare pe Facebook.

Vizita are loc în contextul în care PSD s-a izolat sub conducerea lui Liviu Dragnea de familia socialiștilor europeni.

Dovadă în acest sens stă decizia anunțată de președintele PES Serghei Stanișev la 11 aprilie 2019.

Citiți și:
Partidul Socialiștilor Europeni anunță ”înghețarea relațiilor cu PSD” până când ”Guvernul României își clarifică angajamentul față de respectarea statului de drept”. Apartenența PSD la familia socialiștilor europeni va fi discutată în iunie

La acel moment, acesta îi informa ”pe șefii de guverne, comisarii și liderii de partid că, până când Guvernul României își clarifică angajamentul față de respectarea statului de drept și respectarea recomandărilor Comisiei Europene, conducerea PES va considera relațiile cu PSD înghețate”, decizie pe care Partidul Social Democrat a calificat-o drept una ”inadmisibilă”. 

Citiți și:
Partidul Social Democrat, prima reacție după ce PES a anunțat înghețarea relațiilor: Aşteptăm cu interes să ne spună concret care sunt aspectele care îi îngrijorează

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending