Connect with us

NATO

De la Varșovia, secretarul general al NATO anunță cinci priorități pentru summitul aliat de la Bruxelles. Care sunt deciziile ce vor viza securitatea României

Published

on

de Robert Lupițu

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni cele cinci teme majore asupra cărora cei 29 de lideri euro-atlantice vor decide la summitul prevăzut să aibă loc între 11 şi 12 iulie la Bruxelles, acestea vizând să contracareze postura agresivă pe care Rusia și-a asumat-o din 2014 încoace.

FOTO: NATO

Într-un discurs susținut în plenul Adunării Parlamentare NATO la Varșovia, acolo unde a avut loc summitul din 2016, Stoltenberg a enumerat descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing) ca fiind temele centrale ale summitului de la Bruxelles la care vor participa Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Theresa May, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern din țările NATO

De altfel, anunțul privind prioritățile aliate cu privire la următorul summit survin după întrevederile lui Jens Stoltenberg cu președintele american Donald Trump și cabinetul său, la Washington, și după întrunirea sa de la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron.

Cele cinci teme evocate de înaltul oficial aliat reflectă un nivel ridicat de interconectare. Dimensiunea descurajării și apărării – o abordare centrată în mod particular pe relația cu Rusia – s-a dezvoltat în mod concret prin seria de măsuri adoptate la Varșovia pentru flancul estic al NATO, unele dintre acestea vizând instalări și deplasări de forțe militare. În acest context, dimensiunea modernizării structurilor de comandament se transformă într-o nouă etapă a măsurilor pe care NATO este dispusă să le pună pe scena politico-militară. Componenta ce vizează un comandament logistic pentru desfășurarea trupelor este un proiect care deține și un nivel de corespondență în cadrul Uniunii Europene – în lista proiectelor inițiale lansate sub egida PeSCo – și care este denumit proiectul „mobilității militare”. În fapt, cu aceste argumente, secretarul general al NATO anunța în decembrie 2017 că mobilitatea militară va deveni emblematică pentru cooperarea dintre Alianță și UE, însăși o temă distinctă pe agenda summitului din iulie. Pe agendă se va afla și împărțirea echitabilă a sarcinilor, un subiect sensibil care nu este axat doar pe partea contribuțiilor financiare cerute de Donald Trump și pe cea privind contribuțiile la misiunile de proiectare a stabilității, o altă temă de sine stătătoare dar dependentă de resorturile financiare și de voința politică a membrilor.

”Referitor la descurajare şi apărare, după summitul de la Varşovia în 2016, axat pe întărirea prezenţei (NATO) în flancul estic, la Bruxelles se va dezbate posibilitatea de a îmbunătăți capacităţile de transportare a forţelor, pentru că descurajarea şi apărarea nu depind doar de prezenţa forţelor desfăşurate, ci şi de capacităţile noastre de a deplasa întăriri peste tot în Atlantic şi în Europa”, a explicat Stoltenberg. (AFP/ Agerpres)

FOTO: Brigada 2 Infanterie ”Rovine”/ Facebook

Secretarul general al NATO a făcut aceste precizări în contextul în care Alianța și-a anunțat intenția la ultimele reuniuni ministeriale de a transforma structura de comandă a NATO prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului – cu sediul la Norfolk (Virginia) în SUA – și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei – cu sediul (probabil) în Germania. O decizie concretă este așteptată a fi conturată la reuniunea miniștrilor Apărării, programată pentru 7-8 iunie la Bruxelles, cu o lună înaintea summitului decizional unde acest subiect reprezintă una din temele distincte enunțate de Jens Stoltenberg la AP NATO.

De altfel, într-un răspuns pentru CaleaEuropeana.ro în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe din luna aprilie, secretarul general al NATO a spus că viitorul summit aliat ar putea determina decizii privind creșterea prezenței forțelor pe întreg flancul estic al Alianței și asigurarea unei mobilități militare care să permită, la nevoie, desfășurarea rapidă a forțelor militare.

Pentru România, această transformare a lanțului de comandată aliată are o semnificație strategică aparte, îndeosebi și prin interesul anunțat de ministrul Mihai Fifor ca țara noastră să găzduiască un land command component ca urmare a modificării structurii de comandă NATO.

Pe de altă parte, România și-a intensificat în ultimul an pledoaria pentru o viziune integrată cu privire la abordarea NATO vis-a-vis de flancul estic, atât prin vocea președintelui Klaus Iohannis, cât și la nivel ministerial, fie în formatul NATO, fie în formatul inaugurat de țara noastră – B9 (summit al țărilor NATO din Europa Centrală și de Est), a cărui primă reuniune la nivelul miniștrilor Apărării a avut loc la București în luna martie a acestui an. 

FOTO: Administrația Prezidențială

Intrinsec acestei abordări politice este poziționată importanța regiunii Mării Negre pe agenda de securitate a României, atât în baza promisiunilor strategice de la summitul de la Varșovia pentru întărirea prezenței NATO în zonă, cât și din privința ultimelor evoluții în materie. Tema a fost abordată zilele trecute de consilierul prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, cu omologul său american, John Bolton, pentru ca ulterior președintele Klaus Iohannis să utilizeze contextul unui program comun al Academiei Naționale de Informații cu Harvard University ce vizează regiunea Mării Negre pentru a lansa mesajul că țărilor europene le revine rolul de a asigura echilibrul în acest areal. Nu în ultimul rând, în aceste zile ministrul Apărării Mihai Fifor se află la Paris, la invitația omologului său Florence Parly, iar una dintre temele de pe agendă este redată de demersurile NATO în vederea asigurării stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre.

La nivelul cooperării UE-NATO, Jens Stoltenberg a lăudat eforturile europene pentru întărirea apărării comune, subliniind totodată că aceste eforturi “nu trebuie să concureze sau să le dubleze pe cele ale NATO, ci să le completeze”. (AFP/ Agerpres)

Deciziile care vor fi luate la summitul de la Bruxelles în această privință urmează să fie construite pe imboldul strategic dat de Declarația UE-NATO semnată la Varșovia în 2016 prin sporirea pachetului de măsuri de cooperare stabilite în decembrie 2017 de către miniștrii de Externe din NATO și Înaltul Reprezentant al UE. Atunci, NATO și UE și-au asumat să transforme mobilitatea militară într-o prioritate emblematică a cooperării noastre.

FOTO: NATO

În această dimensiune, atât secretarul general al NATO, printr-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro la 6 decembrie 2017, cât și Comisia Europeană, printr-un plan de acțiune în această direcție, au arătat că proiectul mobilității militare, dincolo de chestiunile legale și birocratice, este dependent de calitatea infrastructurii.

Transformarea acestei teme atât într-o dimensiune de cooperare UE-NATO, cât și într-un subiect de interes major pentru summitul din iulie generează următoarea semnificație pentru România: infrastructura țării noastre devine temă de interes strategic pentru securitatea euro-atlantică, subiect pe marginea căruia am scris pe larg pe CaleaEuropeana.ro. (Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă)

Potrivit lui Stoltenberg, o altă temă a summitului va fi “împărţirea capacităţilor şi contribuţiilor”: nu este vorba doar de bugete de apărare, care în viziunea NATO ar trebui să ajungă la 2% din PIB pentru fiecare ţară membră, ci şi de participarea ţărilor la misiuni externe în Irak, în Afganistan şi în cadrul “prezenţei avansate”, în Europa Centrală şi de Est (AFP/ Agerpres).

Această temă plasează România într-o dublă postură: deopotrivă furnizor și beneficiar al unei arhitecturi de securitate. Regăsirea țării noastre printre puținele țări aliate care au alocat 2% din PIB pentru bugetul militar în anul 2017 și poziționarea României pe primul loc în rândul națiunilor NATO care au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, sunt exemple care conturează statutul de furnizor de securitate în regiune. Alt exemplu în acest sens este și statutul României de a patra țară NATO care contribuie prin prezenți militară la misiunea NATO din Afganistan.

Urmare a deciziilor de la summiturile din Țara Galilor și de la Varșovia, România, alături de Bulgaria, Polonia și țările baltice, face parte din grupul țărilor care reprezintă flancul estic al NATO și care a beneficiat de la momentul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia de măsuri treptate de adaptare, reasigurare și descurajare în față oricăror potențiale agresiuni.

La Varșovia în 2016, România a obținut cele mai importante garanții de securitate după încheierea Războiului Rece. La Bruxelles, aceste garanții par să graviteze în jurul transformării structurii de comandă aliată cu accent pe mobilitate militară și protejarea liniilor de comunicații între Atlanticul de Nord și Europa, pledoariei României pentru o prezență întărită a NATO la Marea Neagră și înlăturarea unei abordări diferențiate pe flancul estic, tributar conceptelor „prezenței înaintate consolidate” în Polonia și țările baltice și „prezenței înaintate adaptate” în Bulgaria și România.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

NATO califică drept ”inacceptabile” amenințările lui Putin la adresa statelor europene cu centre de decizii ale Alianței: Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului INF

Published

on

Alianța Nord-Atlantică a calificat miercuri drept ”inacceptabile” ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie” ale NATO, relatează DPA, citat de Agerpres.

”Ameninţările Rusiei de a lua ca ţintă aliaţi (n.r. din cadrul NATO) sunt inacceptabile”, a transmis într-un comunicat purtătorul de cuvânt adjunct al NATO, Piers Cazalet.

”NATO nu are nicio intenţie de a desfăşura noi arme nucleare terestre în Europa”, a completat acesta.

”Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF)”, a spus Piers Cazalet.

Afirmaţiile făcute de Rusia că sistemele NATO de rachete din Europa de Est încalcă tratatul ”sunt o încercare flagrantă de a distrage atenţia de la nerespectarea” de către Moscova a INF, a adăugat el.

”Apărarea antirachetă a Alianţei este pur defensivă”, a mai declarat Piers Cazalet.

”Sistemele Aegis Ashore din România şi Polonia respectă pe deplin Tratatul INF”, a spus purtătorul de cuvânt adjunct al NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri că Rusia ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie”, în cazul în care SUA vor instala noile sisteme de armament în Europa.

Rusia nu intenţionează să desfăşoare prima astfel de rachete în Europa. Dacă însă acestea sunt desfăşurate şi livrate pe continentul european, aceasta va deteriora grav situaţia şi va genera grave ameninţări pentru Rusia”, a declarat preşedintele rus într-un discurs rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei.

”Voi spune clar şi deschis: Rusia va fi constrânsă să desfăşoare armamente care ar putea fi utilizate nu doar împotriva teritoriilor de unde ar putea apărea o ameninţare directă, ci şi împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”, a ameninţat şeful statului rus.

”Rusia va reacţiona imediat de îndată ce ameninţarea împotriva sa va deveni reală şi-şi va orienta armamentul nu doar asupra ţărilor unde SUA îşi vor instala rachetele, ci şi asupra asupra Statelor Unite”, a avertizat Vladimir Putin în discursul rostit în faţa Adunării Federale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au trimis un nou distrugător în Marea Neagră pentru a consolida ”stabilitatea în regiune”. Reacția Rusiei

Published

on

Distrugătorul american “Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informează site-ul Flotei a VI-a a Forţelor Maritime Militare ale SUA citat de agenţia RIA Novosti, informează Radio România România Actualități.

“Fiecare vizită aici ne oferă unica posibilitate de cooperare cu partenerii noştri maritimi”, a declarat comandorul Mathew Powell.

În comunicat se subliniază că prezenţa distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, “Donald Cook” va desfăşura manevre comune cu nave ale aliaţilor din NATO şi ale partenerilor din regiune.

Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS “Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia şi a participat la exerciţii cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei.

Distrugtorul “Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră “Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip. 

În replică, un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, precizează Agerpres, citând agenţia de presă oficială rusă TASS.

Anul trecut, SUA au trimis în Marea Neagră distrugătorul USS Carney, echipat cu sistem de apărare antirachetă Aegis, cu scopul de a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă şi de a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii din regiune.

Potrivit celei de-a șasea Flote Americane, navele SUA operează cu regularitate în Marea Neagră, prin rotaţie, în conformitate cu Convenţia de la Montreux şi cu dreptul internaţional.

Prezența navalo-militară a SUA în Marea Baltică și Neagră a fost lansată în aprilie 2014 ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră.

În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului ratificarea Protocolului de aderare a Macedoniei de Nord la NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți decretul privind supunea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019.

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 19 februarie a.c., decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019”, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Aminitim faptul că la 6 februarie ambasadorii statelor membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena.

Pentru ca Macedonia de Nord să devină oficial cel de-al 30-lea membru al Alianței, este nevoie ca toate cele 29 de state membre NATO să ratifice protocolul, acest proces urmând să aibă loc până la finalul lui 2019 și începutul anului 2020. Până atunci, Macedonia va deține statutul de observator.

De altfel, Grecia a fost prima țară a Alianței Nord-Atlantice care la 9 februarie ratifica protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO, o dovadă simbolică a angajamentului Atenei de a pune capăt diferendului cu Skopje care dura de 27 de ani.

Mai mult, implicarea celor doi premieri, Zoran Zaev, pe de o parte, și Alexis Tsipras, pe de altă parte, în soluționarea acestui conflict a primit recunoaștere și din partea comunității internaționale, atât la nivel discursiv, cât și faptic, cei doi fiind nominalizați de către Ouided Bouchamaoui, membru al uneia dintre organizaţiile componente ale Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, structură care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2015, la Premiul Nobel pentru Pace 2019.

O altă formă de recunoaștere a ”activității impresionante în menținerea păcii și soluționarea conflictelor” a celor doi a venit din partea Conferinței de Securitate de la Munchen, care le-a acordat lui Zoran Zaev și Alexis Tsipras distincția ”Ewald von Kleist”, care poartă numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă și care, în calitate de lider al Conferinței de Securitate de la Munchen timp de 30 de ani, a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, dar și la ordinea de securitate mai largă din perioada Războiului Rece.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending