Connect with us

NATO

De la Varșovia, secretarul general al NATO anunță cinci priorități pentru summitul aliat de la Bruxelles. Care sunt deciziile ce vor viza securitatea României

Published

on

de Robert Lupițu

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni cele cinci teme majore asupra cărora cei 29 de lideri euro-atlantice vor decide la summitul prevăzut să aibă loc între 11 şi 12 iulie la Bruxelles, acestea vizând să contracareze postura agresivă pe care Rusia și-a asumat-o din 2014 încoace.

FOTO: NATO

Într-un discurs susținut în plenul Adunării Parlamentare NATO la Varșovia, acolo unde a avut loc summitul din 2016, Stoltenberg a enumerat descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing) ca fiind temele centrale ale summitului de la Bruxelles la care vor participa Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Theresa May, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern din țările NATO

De altfel, anunțul privind prioritățile aliate cu privire la următorul summit survin după întrevederile lui Jens Stoltenberg cu președintele american Donald Trump și cabinetul său, la Washington, și după întrunirea sa de la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron.

Cele cinci teme evocate de înaltul oficial aliat reflectă un nivel ridicat de interconectare. Dimensiunea descurajării și apărării – o abordare centrată în mod particular pe relația cu Rusia – s-a dezvoltat în mod concret prin seria de măsuri adoptate la Varșovia pentru flancul estic al NATO, unele dintre acestea vizând instalări și deplasări de forțe militare. În acest context, dimensiunea modernizării structurilor de comandament se transformă într-o nouă etapă a măsurilor pe care NATO este dispusă să le pună pe scena politico-militară. Componenta ce vizează un comandament logistic pentru desfășurarea trupelor este un proiect care deține și un nivel de corespondență în cadrul Uniunii Europene – în lista proiectelor inițiale lansate sub egida PeSCo – și care este denumit proiectul „mobilității militare”. În fapt, cu aceste argumente, secretarul general al NATO anunța în decembrie 2017 că mobilitatea militară va deveni emblematică pentru cooperarea dintre Alianță și UE, însăși o temă distinctă pe agenda summitului din iulie. Pe agendă se va afla și împărțirea echitabilă a sarcinilor, un subiect sensibil care nu este axat doar pe partea contribuțiilor financiare cerute de Donald Trump și pe cea privind contribuțiile la misiunile de proiectare a stabilității, o altă temă de sine stătătoare dar dependentă de resorturile financiare și de voința politică a membrilor.

”Referitor la descurajare şi apărare, după summitul de la Varşovia în 2016, axat pe întărirea prezenţei (NATO) în flancul estic, la Bruxelles se va dezbate posibilitatea de a îmbunătăți capacităţile de transportare a forţelor, pentru că descurajarea şi apărarea nu depind doar de prezenţa forţelor desfăşurate, ci şi de capacităţile noastre de a deplasa întăriri peste tot în Atlantic şi în Europa”, a explicat Stoltenberg. (AFP/ Agerpres)

FOTO: Brigada 2 Infanterie ”Rovine”/ Facebook

Secretarul general al NATO a făcut aceste precizări în contextul în care Alianța și-a anunțat intenția la ultimele reuniuni ministeriale de a transforma structura de comandă a NATO prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului – cu sediul la Norfolk (Virginia) în SUA – și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei – cu sediul (probabil) în Germania. O decizie concretă este așteptată a fi conturată la reuniunea miniștrilor Apărării, programată pentru 7-8 iunie la Bruxelles, cu o lună înaintea summitului decizional unde acest subiect reprezintă una din temele distincte enunțate de Jens Stoltenberg la AP NATO.

De altfel, într-un răspuns pentru CaleaEuropeana.ro în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe din luna aprilie, secretarul general al NATO a spus că viitorul summit aliat ar putea determina decizii privind creșterea prezenței forțelor pe întreg flancul estic al Alianței și asigurarea unei mobilități militare care să permită, la nevoie, desfășurarea rapidă a forțelor militare.

Pentru România, această transformare a lanțului de comandată aliată are o semnificație strategică aparte, îndeosebi și prin interesul anunțat de ministrul Mihai Fifor ca țara noastră să găzduiască un land command component ca urmare a modificării structurii de comandă NATO.

Pe de altă parte, România și-a intensificat în ultimul an pledoaria pentru o viziune integrată cu privire la abordarea NATO vis-a-vis de flancul estic, atât prin vocea președintelui Klaus Iohannis, cât și la nivel ministerial, fie în formatul NATO, fie în formatul inaugurat de țara noastră – B9 (summit al țărilor NATO din Europa Centrală și de Est), a cărui primă reuniune la nivelul miniștrilor Apărării a avut loc la București în luna martie a acestui an. 

FOTO: Administrația Prezidențială

Intrinsec acestei abordări politice este poziționată importanța regiunii Mării Negre pe agenda de securitate a României, atât în baza promisiunilor strategice de la summitul de la Varșovia pentru întărirea prezenței NATO în zonă, cât și din privința ultimelor evoluții în materie. Tema a fost abordată zilele trecute de consilierul prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, cu omologul său american, John Bolton, pentru ca ulterior președintele Klaus Iohannis să utilizeze contextul unui program comun al Academiei Naționale de Informații cu Harvard University ce vizează regiunea Mării Negre pentru a lansa mesajul că țărilor europene le revine rolul de a asigura echilibrul în acest areal. Nu în ultimul rând, în aceste zile ministrul Apărării Mihai Fifor se află la Paris, la invitația omologului său Florence Parly, iar una dintre temele de pe agendă este redată de demersurile NATO în vederea asigurării stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre.

La nivelul cooperării UE-NATO, Jens Stoltenberg a lăudat eforturile europene pentru întărirea apărării comune, subliniind totodată că aceste eforturi “nu trebuie să concureze sau să le dubleze pe cele ale NATO, ci să le completeze”. (AFP/ Agerpres)

Deciziile care vor fi luate la summitul de la Bruxelles în această privință urmează să fie construite pe imboldul strategic dat de Declarația UE-NATO semnată la Varșovia în 2016 prin sporirea pachetului de măsuri de cooperare stabilite în decembrie 2017 de către miniștrii de Externe din NATO și Înaltul Reprezentant al UE. Atunci, NATO și UE și-au asumat să transforme mobilitatea militară într-o prioritate emblematică a cooperării noastre.

FOTO: NATO

În această dimensiune, atât secretarul general al NATO, printr-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro la 6 decembrie 2017, cât și Comisia Europeană, printr-un plan de acțiune în această direcție, au arătat că proiectul mobilității militare, dincolo de chestiunile legale și birocratice, este dependent de calitatea infrastructurii.

Transformarea acestei teme atât într-o dimensiune de cooperare UE-NATO, cât și într-un subiect de interes major pentru summitul din iulie generează următoarea semnificație pentru România: infrastructura țării noastre devine temă de interes strategic pentru securitatea euro-atlantică, subiect pe marginea căruia am scris pe larg pe CaleaEuropeana.ro. (Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă)

Potrivit lui Stoltenberg, o altă temă a summitului va fi “împărţirea capacităţilor şi contribuţiilor”: nu este vorba doar de bugete de apărare, care în viziunea NATO ar trebui să ajungă la 2% din PIB pentru fiecare ţară membră, ci şi de participarea ţărilor la misiuni externe în Irak, în Afganistan şi în cadrul “prezenţei avansate”, în Europa Centrală şi de Est (AFP/ Agerpres).

Această temă plasează România într-o dublă postură: deopotrivă furnizor și beneficiar al unei arhitecturi de securitate. Regăsirea țării noastre printre puținele țări aliate care au alocat 2% din PIB pentru bugetul militar în anul 2017 și poziționarea României pe primul loc în rândul națiunilor NATO care au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, sunt exemple care conturează statutul de furnizor de securitate în regiune. Alt exemplu în acest sens este și statutul României de a patra țară NATO care contribuie prin prezenți militară la misiunea NATO din Afganistan.

Urmare a deciziilor de la summiturile din Țara Galilor și de la Varșovia, România, alături de Bulgaria, Polonia și țările baltice, face parte din grupul țărilor care reprezintă flancul estic al NATO și care a beneficiat de la momentul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia de măsuri treptate de adaptare, reasigurare și descurajare în față oricăror potențiale agresiuni.

La Varșovia în 2016, România a obținut cele mai importante garanții de securitate după încheierea Războiului Rece. La Bruxelles, aceste garanții par să graviteze în jurul transformării structurii de comandă aliată cu accent pe mobilitate militară și protejarea liniilor de comunicații între Atlanticul de Nord și Europa, pledoariei României pentru o prezență întărită a NATO la Marea Neagră și înlăturarea unei abordări diferențiate pe flancul estic, tributar conceptelor „prezenței înaintate consolidate” în Polonia și țările baltice și „prezenței înaintate adaptate” în Bulgaria și România.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Norvegia își dotează armata cu 54 de tancuri Leopard 2 de nouă generație într-una „dintre cele mai dificile situații de securitate de după cel de-al Doilea RM”

Published

on

© Bundeswehr.de

Norvegia a anunțat vineri că va cumpăra 54 de tancuri Leopard 2 de nouă generație pentru a înlocui versiunile mai vechi, în contextul în care se confruntă cu „una dintre cele mai dificile situații de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial”, relatează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

Planificată pentru mai mulți ani, comanda va permite Norvegiei să își reînnoiască flota de 36 de tancuri Leopard 2A4 învechite, dintre care unele vor fi donate Ucrainei. Doar 36 din cele 52 de tancuri Leopard cumpărate de Norvegia de la Olanda în 2001 sunt încă în serviciu.

Comanda Leopard 2A7 către producătorul german de apărare Krauss-Maffei Wegmann face parte dintr-o alocare de 1,96 miliarde de dolari pentru apărare, deja adoptată de parlament.

Costul exact al tancurilor nu a fost precizat. Există o opțiune pentru achiziționarea a altor 18 tancuri Leopard 2A7 noi.

„Ne aflăm … într-una dintre cele mai dificile situații de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, a declarat premierul Jonas Gahr Store reporterilor de la baza militară Rena. „Avem o situație gravă din cauza invaziei rusești (din Ucraina). Eu numesc acest lucru o nouă ‘Cortină de Fier'”, a adăugat acesta.

Norvegia a ezitat între tancurile de ultimă generație Leopard și cele sud-coreene K2 Black Panther.

Alegerea modelului Leopard va permite țării scandinave să se alinieze cu vecinii săi nordici – inclusiv Suedia și Finlanda, care încearcă să se alăture Norvegiei în NATO – și cu Germania, a declarat guvernul.

Primele livrări sunt așteptate începând cu 2026 și vor dura până în 2031.

Oslo a anunțat la sfârșitul lunii ianuarie că va dona o parte din aceste tancuri Ucrainei, dar nu a precizat exact câte și nici când vor fi livrate.

Șeful forțelor armate norvegiene, Eirik Kristoffersen, și-a exprimat anterior opoziția față de achiziționarea de noi tancuri, spunând că ar prefera să cheltuiască banii pentru achiziționarea altor arme, cum ar fi rachete și obuze cu rază lungă de acțiune.

Continue Reading

NATO

NATO își exprimă îngrijorarea că Rusia nu își respectă obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare

Published

on

© NATO

Cele 30 de state aliate NATO și-au exprimat vineri îngrijorarea, într-o declarație comună semnată și de Finlanda și Suedia, ca state invitate să adere la Alianță, față de faptul că Rusia nu își îndeplinește obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare.

“Aliații NATO sunt de acord că noul Tratat START contribuie la stabilitatea internațională prin limitarea forțelor nucleare strategice ale Rusiei și SUA. Prin urmare, observăm cu îngrijorare că Rusia nu a reușit să respecte obligațiile obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul noului Tratat START”, se arată într-o declarație emisă vineri de Consiliul Nord-Atlantic.

 

Aliații arată că refuzul Rusiei de a convoca o sesiune a Comisiei consultative bilaterale în termenul stabilit prin tratat și de a facilita activitățile de inspecție ale SUA pe teritoriul său începând cu august 2022 împiedică Statele Unite să își exercite drepturi importante în temeiul tratatului și subminează capacitatea Statelor Unite de a verifica în mod adecvat respectarea de către Rusia a limitelor centrale ale tratatului.

“Statele Unite respectă noul Tratat START”, mai subliniază statele aliate.

Aliații NATO continuă să considere că un control eficient al armelor reprezintă o contribuție esențială la obiectivele noastre de securitate.

Consiliul Nord-Atlantic precizează că noul Tratat START rămâne în interesul securității naționale al tuturor statelor, inclusiv al aliaților NATO.

“Aliații NATO au salutat acordul din februarie 2021 dintre Statele Unite și Federația Rusă privind prelungirea cu cinci ani a Noului Tratat START. Cu toate acestea, nerespectarea de către Rusia subminează viabilitatea Noului Tratat START. Facem apel la Rusia să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul tratatului prin facilitarea inspecțiilor New START pe teritoriul rus și prin revenirea la participarea la organismul de punere în aplicare a tratatului”, a mai transmis Alianța.

Statele Unite au acuzat marți Rusia că a încălcat Noul Tratat START, ultimul pilon major al controlului armelor nucleare după Războiul Rece între cele două țări. Washingtonul spune că Moscova refuză să permită activități de inspecție pe teritoriul său.

Tratatul a intrat în vigoare în 2011 și a fost prelungit în 2021 pentru încă cinci ani, fiind una dintre primele și singurele acțiuni comune ale președintelui american Joe Biden și ale omologului său rus, Vladimir Putin.

Prelungirea noului Tratat START asigură limite verificabile pentru ICBM-urile, SLBM-urile și bombardierele grele până la data de 5 februarie 2026. Regimul de verificare al noului Tratat START permite SUA să monitorizeze modul în care Rusia se conformează cu obligațiile ce decurg din tratat și oferă o perspectivă mai mare asupra poziției nucleare a Rusiei, inclusiv prin schimburi de date și inspecții la fața locului care permit inspectorilor americani să urmărească forțele și instalațiilor nucleare rusești.

Noul Tratat START, semnat în 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – ultimul tratat major dintre SUA şi Rusia -, limitează arsenalele celor două ţări la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele şi la 1.550 numărul focoaselor nucleare, adică o reducere de aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002.

Cele două țări dețin împreună aproximativ 90% din focoasele nucleare ale lumii.

Continue Reading

NATO

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

Published

on

French Forces in Romania/ Twitter

Aproximativ 600 militari francezi și 200 vehicule militare din cadrul grupului de luptă al NATO dislocat în România, cu Franța ca națiune-cadru, și elementul național de sprijin francez au desfășurat în perioada 23 – 27 ianuarie, exercițiul cu trageri de luptă ,,EAGLE MEDA 23”, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din localitatea Smârdan, județul Galați.

Scopul principal al exercițiului a fost antrenarea forțelor din cadrul grupului de Luptă privind capacitatea rapidă de dislocare și executarea unei misiuni de luptă, într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operațiuni NATO – Apărare colectivă, în conformitate cu articolul 5, desfășurate pe flancul de sud-est al Alianței.

În cadrul exercițiului au fost executate și trageri de luptă cu principalele mijloace de lovire ale grupului de luptă, tancurile Leclerc, dislocate ca urmare a unei decizii a președintelui francez Emmanuel Macron.

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului trecut, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național, integrând, pe bază rotațională, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos.

Grupul de luptă contribuie la creșterea cooperării militare a României cu Franța, și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic.

Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

Facebook

CHINA4 hours ago

Balon de spionaj chinez deasupra SUA: Antony Blinken își amână vizita în China, în timp ce Beijingul afirmă că “dirijabilul este de natură civilă”, regretând incidentul

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Gheorghe Falcă sprijină înăsprirea regulilor privind publicitatea politică în UE: Vorbim despre sănătatea democrației noastre

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Transportul animalelor vii trebuie să continue indiferent de distanță și durată, câtă vreme bunăstarea este asigurată

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provine din surse regenerabile

U.E.8 hours ago

UE sprijină Ucraina în acțiunea de deminare a zonelor eliberate de ocupația rusă printr-un program suplimentar de 25 de milioane de euro

NATO8 hours ago

Norvegia își dotează armata cu 54 de tancuri Leopard 2 de nouă generație într-una „dintre cele mai dificile situații de securitate de după cel de-al Doilea RM”

U.E.9 hours ago

Summitul UE-Ucraina: Ursula von der Leyen anunță un nou sprijin pentru Ucraina pentru 2023. Pachetul se ridică la 450 de milioane de euro și va fi destinat asistenței umanitare, redresării și susținerii reformelor

NATO10 hours ago

NATO își exprimă îngrijorarea că Rusia nu își respectă obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare

ROMÂNIA10 hours ago

Bogdan Aurescu: Hotărârea CIJ de la Haga privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă

ROMÂNIA11 hours ago

Virgil Popescu, la Baku: Alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vom stabili cadrul pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră

ENERGIE1 day ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO1 week ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending