Connect with us

NATO

De la Varșovia, secretarul general al NATO anunță cinci priorități pentru summitul aliat de la Bruxelles. Care sunt deciziile ce vor viza securitatea României

Published

on

de Robert Lupițu

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni cele cinci teme majore asupra cărora cei 29 de lideri euro-atlantice vor decide la summitul prevăzut să aibă loc între 11 şi 12 iulie la Bruxelles, acestea vizând să contracareze postura agresivă pe care Rusia și-a asumat-o din 2014 încoace.

FOTO: NATO

Într-un discurs susținut în plenul Adunării Parlamentare NATO la Varșovia, acolo unde a avut loc summitul din 2016, Stoltenberg a enumerat descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing) ca fiind temele centrale ale summitului de la Bruxelles la care vor participa Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Theresa May, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern din țările NATO

De altfel, anunțul privind prioritățile aliate cu privire la următorul summit survin după întrevederile lui Jens Stoltenberg cu președintele american Donald Trump și cabinetul său, la Washington, și după întrunirea sa de la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron.

Cele cinci teme evocate de înaltul oficial aliat reflectă un nivel ridicat de interconectare. Dimensiunea descurajării și apărării – o abordare centrată în mod particular pe relația cu Rusia – s-a dezvoltat în mod concret prin seria de măsuri adoptate la Varșovia pentru flancul estic al NATO, unele dintre acestea vizând instalări și deplasări de forțe militare. În acest context, dimensiunea modernizării structurilor de comandament se transformă într-o nouă etapă a măsurilor pe care NATO este dispusă să le pună pe scena politico-militară. Componenta ce vizează un comandament logistic pentru desfășurarea trupelor este un proiect care deține și un nivel de corespondență în cadrul Uniunii Europene – în lista proiectelor inițiale lansate sub egida PeSCo – și care este denumit proiectul „mobilității militare”. În fapt, cu aceste argumente, secretarul general al NATO anunța în decembrie 2017 că mobilitatea militară va deveni emblematică pentru cooperarea dintre Alianță și UE, însăși o temă distinctă pe agenda summitului din iulie. Pe agendă se va afla și împărțirea echitabilă a sarcinilor, un subiect sensibil care nu este axat doar pe partea contribuțiilor financiare cerute de Donald Trump și pe cea privind contribuțiile la misiunile de proiectare a stabilității, o altă temă de sine stătătoare dar dependentă de resorturile financiare și de voința politică a membrilor.

”Referitor la descurajare şi apărare, după summitul de la Varşovia în 2016, axat pe întărirea prezenţei (NATO) în flancul estic, la Bruxelles se va dezbate posibilitatea de a îmbunătăți capacităţile de transportare a forţelor, pentru că descurajarea şi apărarea nu depind doar de prezenţa forţelor desfăşurate, ci şi de capacităţile noastre de a deplasa întăriri peste tot în Atlantic şi în Europa”, a explicat Stoltenberg. (AFP/ Agerpres)

FOTO: Brigada 2 Infanterie ”Rovine”/ Facebook

Secretarul general al NATO a făcut aceste precizări în contextul în care Alianța și-a anunțat intenția la ultimele reuniuni ministeriale de a transforma structura de comandă a NATO prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului – cu sediul la Norfolk (Virginia) în SUA – și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei – cu sediul (probabil) în Germania. O decizie concretă este așteptată a fi conturată la reuniunea miniștrilor Apărării, programată pentru 7-8 iunie la Bruxelles, cu o lună înaintea summitului decizional unde acest subiect reprezintă una din temele distincte enunțate de Jens Stoltenberg la AP NATO.

De altfel, într-un răspuns pentru CaleaEuropeana.ro în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe din luna aprilie, secretarul general al NATO a spus că viitorul summit aliat ar putea determina decizii privind creșterea prezenței forțelor pe întreg flancul estic al Alianței și asigurarea unei mobilități militare care să permită, la nevoie, desfășurarea rapidă a forțelor militare.

Pentru România, această transformare a lanțului de comandată aliată are o semnificație strategică aparte, îndeosebi și prin interesul anunțat de ministrul Mihai Fifor ca țara noastră să găzduiască un land command component ca urmare a modificării structurii de comandă NATO.

Pe de altă parte, România și-a intensificat în ultimul an pledoaria pentru o viziune integrată cu privire la abordarea NATO vis-a-vis de flancul estic, atât prin vocea președintelui Klaus Iohannis, cât și la nivel ministerial, fie în formatul NATO, fie în formatul inaugurat de țara noastră – B9 (summit al țărilor NATO din Europa Centrală și de Est), a cărui primă reuniune la nivelul miniștrilor Apărării a avut loc la București în luna martie a acestui an. 

FOTO: Administrația Prezidențială

Intrinsec acestei abordări politice este poziționată importanța regiunii Mării Negre pe agenda de securitate a României, atât în baza promisiunilor strategice de la summitul de la Varșovia pentru întărirea prezenței NATO în zonă, cât și din privința ultimelor evoluții în materie. Tema a fost abordată zilele trecute de consilierul prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, cu omologul său american, John Bolton, pentru ca ulterior președintele Klaus Iohannis să utilizeze contextul unui program comun al Academiei Naționale de Informații cu Harvard University ce vizează regiunea Mării Negre pentru a lansa mesajul că țărilor europene le revine rolul de a asigura echilibrul în acest areal. Nu în ultimul rând, în aceste zile ministrul Apărării Mihai Fifor se află la Paris, la invitația omologului său Florence Parly, iar una dintre temele de pe agendă este redată de demersurile NATO în vederea asigurării stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre.

La nivelul cooperării UE-NATO, Jens Stoltenberg a lăudat eforturile europene pentru întărirea apărării comune, subliniind totodată că aceste eforturi “nu trebuie să concureze sau să le dubleze pe cele ale NATO, ci să le completeze”. (AFP/ Agerpres)

Deciziile care vor fi luate la summitul de la Bruxelles în această privință urmează să fie construite pe imboldul strategic dat de Declarația UE-NATO semnată la Varșovia în 2016 prin sporirea pachetului de măsuri de cooperare stabilite în decembrie 2017 de către miniștrii de Externe din NATO și Înaltul Reprezentant al UE. Atunci, NATO și UE și-au asumat să transforme mobilitatea militară într-o prioritate emblematică a cooperării noastre.

FOTO: NATO

În această dimensiune, atât secretarul general al NATO, printr-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro la 6 decembrie 2017, cât și Comisia Europeană, printr-un plan de acțiune în această direcție, au arătat că proiectul mobilității militare, dincolo de chestiunile legale și birocratice, este dependent de calitatea infrastructurii.

Transformarea acestei teme atât într-o dimensiune de cooperare UE-NATO, cât și într-un subiect de interes major pentru summitul din iulie generează următoarea semnificație pentru România: infrastructura țării noastre devine temă de interes strategic pentru securitatea euro-atlantică, subiect pe marginea căruia am scris pe larg pe CaleaEuropeana.ro. (Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă)

Potrivit lui Stoltenberg, o altă temă a summitului va fi “împărţirea capacităţilor şi contribuţiilor”: nu este vorba doar de bugete de apărare, care în viziunea NATO ar trebui să ajungă la 2% din PIB pentru fiecare ţară membră, ci şi de participarea ţărilor la misiuni externe în Irak, în Afganistan şi în cadrul “prezenţei avansate”, în Europa Centrală şi de Est (AFP/ Agerpres).

Această temă plasează România într-o dublă postură: deopotrivă furnizor și beneficiar al unei arhitecturi de securitate. Regăsirea țării noastre printre puținele țări aliate care au alocat 2% din PIB pentru bugetul militar în anul 2017 și poziționarea României pe primul loc în rândul națiunilor NATO care au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, sunt exemple care conturează statutul de furnizor de securitate în regiune. Alt exemplu în acest sens este și statutul României de a patra țară NATO care contribuie prin prezenți militară la misiunea NATO din Afganistan.

Urmare a deciziilor de la summiturile din Țara Galilor și de la Varșovia, România, alături de Bulgaria, Polonia și țările baltice, face parte din grupul țărilor care reprezintă flancul estic al NATO și care a beneficiat de la momentul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia de măsuri treptate de adaptare, reasigurare și descurajare în față oricăror potențiale agresiuni.

La Varșovia în 2016, România a obținut cele mai importante garanții de securitate după încheierea Războiului Rece. La Bruxelles, aceste garanții par să graviteze în jurul transformării structurii de comandă aliată cu accent pe mobilitate militară și protejarea liniilor de comunicații între Atlanticul de Nord și Europa, pledoariei României pentru o prezență întărită a NATO la Marea Neagră și înlăturarea unei abordări diferențiate pe flancul estic, tributar conceptelor „prezenței înaintate consolidate” în Polonia și țările baltice și „prezenței înaintate adaptate” în Bulgaria și România.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA, la Baza Aeriana Câmpia Turzii unde sunt staționate drone MQ-9 Reaper: ”Poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite”

Published

on

© Forțele Aeriana Române/ Facebook

Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, a declarat, marţi, la Baza 71 Aeriană ”General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, că aceasta este o dovadă a puternicului Parteneriat de securitate existent între SUA şi România.

“Vreau să ştiţi că poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite. Ceea ce vedeţi astăzi aici este un exemplu esenţial al puternicului Parteneriat de securitate existent între Statele Unite şi România, parteneriat început în urmă cu aproape 20 de ani, atunci când, după ce a ieşit din perioada întunecată a comunismului şi înainte să devină stat membru NATO, România a stat alături de Statele Unite în Irak şi Afganistan, unde am lucrat şi, da, am făcut sacrificii împreună, pentru a-i învinge pe cei care ne-ar răpi libertăţile”, a spus ambasadorul SUA, citat de Agerpres.

El a adăugat că cele două ţări trebuie să rămână împreună și a transmis şi salutul preşedintelui SUA, Donald Trump.

“Trebuie să decidem să rămânem împreună şi să continuăm să construim pe baza puternicei cooperări de care ne bucurăm, pentru a-i împiedica pe alţii să provoace o ruptură între noi, slăbindu-ne astfel pe toţi, ca să îşi poată extinde influenţa malignă şi mai departe. Un alt exemplu al cooperării noastre este baza de aici, de la Câmpia Turzii, care găzduieşte una dintre cele mai bune escadrile de vânătoare ale României. Tot aici este una dintre cele mai bune zone pentru antrenamente de luptă aeriană din Europa. Statele Unite au investit peste 14 milioane de dolari aici în ultimii cinci ani, pentru a ajuta la apărarea României şi a flancului de est al NATO. Câmpia Turzii a găzduit de asemenea mai mulţi Aliaţi NATO, care protejează România ca parte a operaţiunii Atlantic Resolve, care ne permite să răspundem rapid şi să îi asigurăm pe Aliaţii noştri că suntem aici şi suntem pregătiţi să ne apărăm reciproc. (…) Aşa cum a spus preşedintele Trump în 2017,  când s-a aflat alături de preşedintele Iohannis în Rose Garden: ‘Suntem aici pentru a-i sprijini şi apăra pe Aliaţii noştri’. În numele preşedintelui Trump şi al poporului american, vă mulţumesc foarte mult pentru prietenie şi ospitalitate. Doresc să mulţumesc de asemenea tuturor membrilor Forţelor armate americane, române şi ale altor Forţe armate NATO pentru serviciul, profesionalismul şi angajamentul lor faţă de cauza libertăţii. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă ţină în siguranţă!”, a menţionat diplomatul american.

Citiți și Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Ambasadorul SUA în România a participat, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, marţi, la Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20.

În perioada ianuarie-martie 2020, Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii este gazda exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20, exerciţiu organizat şi planificat în cursul anului 2019.

Militarii americani fac parte din 52nd Expeditionary Operations Group Detachment 2, unitate care îşi îndeplineşte misiunile de informaţii, supraveghere şi cercetare de pe aeroportul Miroslawiec, Polonia, şi aparţine 52nd Fighter Wing din cadrul Bazei Aeriene Spangdahlem, cu sediul în Germania.

Statele Unite ale Americii colaborează îndeaproape cu România pentru a consolida capacităţile de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat încă de la 22 ianuarie ă vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, au precizat Forțele Aeriene ale SUA.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la München: NATO trebuie să-și consolideze poziția la Marea Neagră prin abordarea ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Corespondență de la München

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a vorbit, în cadrul unei mese rotunde organizată cu ocazia Conferinţei de Securitate de la München, despre necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din zona Mării Negre, subliniind nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a subliniat importanţa strategică “crucială” a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană şi euro-atlantică.

Ministrul Nicolae Ciucă a punctat faptul că, în condiţiile menţinerii posturii asertive a Rusiei în regiune şi a presiunii asupra întregului flanc estic al NATO, este necesară implementarea unei abordări “coerente şi cuprinzătoare” la nivelul Alianţei, în cadrul acţiunilor actuale şi viitoare de consolidare a posturii aliate de descurajare şi apărare, menţionează sursa citată.

“Ministrul Apărării Naţionale a prezentat poziţia României, deopotrivă geostrategică şi geopolitică, pe flancul estic al NATO, într-o regiune vulnerabilă a Alianţei, şi a subliniat necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din regiunea Mării Negre şi, ca o consecinţă a acestora, nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune prin aplicarea unei viziuni de tip ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”. În acest sens, el a punctat importanţa implementării eficiente a prezenţei aliate adaptate şi a Pachetului de la Washington pentru Marea Neagră, prin participarea tuturor aliaţilor şi implicarea partenerilor regionali, în vederea îmbunătăţirii capacităţii aliate de supraveghere şi cunoaştere a situaţiei şi de intervenţie în caz de necesitate”, se precizează în comunicat.

Potrivit MApN, demnitarul român s-a pronunţat pentru creşterea sinergiei implicării NATO şi Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, în domenii concrete cum sunt contracararea acţiunilor hibride şi a ameninţărilor cibernetice, dezvoltarea mobilităţii militare şi a rezilienţei statelor şi societăţilor din această zonă.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, prezent la Conferinţa de Securitate de la Munchen, a participat vineri, în calitate de vorbitor principal, la masa rotundă intitulată “The Greater Black Sea Region: Competition for Sea Control or Sea Denial”, organizată de think tank-urile Center for European Policy Analysis (SUA) şi New Strategy Center (România).

Continue Reading

NATO

De la München, Jens Stoltenberg apără relația transatlantică: NATO este expresia supremă a Occidentului. Orice încercare de a distanța Europa de America de Nord riscă divizarea Europei

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă teza potrivit căreia ”Occidentul și-a pierdut calea” și a afirmat că Alianța Nord-Atlantică ”este expresia supremă a Occidentului” reprezentat de Europa și America de Nord. De asemenea, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

Vorbind în deschiderea zilei de sâmbătă a Conferinței de Securitate de la München, Stoltenberg a încercat să ofere o imagine diferită de proiecția lansată vineri de președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier și de ministrul german de externe Heiko Maas, care au vorbit despre o nouă ”ordine în curs de dezvoltare” și despre realitatea unei competiții strategice între SUA, Rusia și China.

”Conferința de anul acesta ridică întrebarea dacă Occidentul și-a pierdut calea. Într-adevăr, se pun întrebări despre forța legăturii transatlantice. Oamenii se întreabă spre ce ne îndreptăm și dacă vom continua să mergem împreună. (…) Este adevărat, calea nu este ușoară și uneori ne poticnim, dar nu ne-am pierdut calea. Și mai important, valorile noastre nu și-au pierdut valoarea”, a spus înaltul oficial aliat, citând libertatea, democrația și domnia legii care au adus o pace și o prosperitate fără precedent.

În multe privințe, NATO este expresia supremă a Occidentului, Europa și America de Nord”, a subliniat Jens Stoltenberg, în condițiile în care ediția din acest a Conferinței pornește de la premisa ”Westlessness”-ului, se desfășoară sub semnul unei transformări epocale a scenei relațiilor internaționale într-o lume mai puțin occidentală, inclusiv pe fondul unei familii occidentale care devine mai puțin occidentală în sensul postbelic al construcției ordinii internaționale. Acest concept este materializat și prin dubla dilemă a portretizării unei lumi în care Occidentul lasă epicentrul scenei globale în favoarea altora și a unei strategii comune occidentale adaptată erei competiției între marile puteri.

Stoltenberg, care a fost urmat pe scena Conferinței de secretarii de Stat și de Apărare ai SUA, într-un mesaj simbolic conturat transatlantic, a reîmprospătat exemplele care arată angajamentul american față de securitatea europeană și euro-atlantică, insistând în același timp și asupra nevoii de adaptare a NATO față de provocările reprezentate de Rusia, de situația din Orientul Mijlociu și, mai nou, de China.

”Realitatea este că facem mai mult împreună astăzi decât am făcut-o de ani buni. SUA investesc în securitate europeană, cu mai multe trupe, exerciții și infrastructură și cu un sprijin puternic bipartizan. Și în timp ce președintele SUA a cerut aliaților europeni să facă mai mult, el a recunoscut, de asemenea, enormele progrese pe care le facem. (…)  Și când ne-am întâlnit la Londra, liderii NATO au convenit să lanseze un proces de reflecție pentru a consolida și mai mult dimensiunea politică a NATO. Așadar, Europa și America de Nord trebuie să continue să stea împreună în fața unei concurențe globale sporite”, a mai precizat secretarul general al Alianței.

Vineri, Frank-Walter Steinmeier și Heiko Maas au criticat actuala administrație americană, sugerând că noua politică de la Washington este cea care a schimbat regula jocului, dintr-o ordine bazată pe reguli într-una a competiției dintre marile puteri.

În contrapartidă, secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a afirmat sâmbătă, după discursul lui Jens Stoltenberg, că ”Occidentul câștigă” și că cei care clamează ”moartea relației transatlantice” sunt exagerați. De asemenea, Mike Pompeo a cerut o atitudine comună occidentală în fața Rusiei, dând exemplul conductei Nord Stream 2, și a Chinei.

De altfel, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

”Deci, există o competiție acolo. (…)  Unii spun că răspunsul este mai multă Europă și sunt de acord. Dar aceasta este doar o parte. Pentru că mai multă Europă nu poate însemna Europa singură. Orice încercare de a distanța Europa de America de Nord nu numai că slăbește legătura transatlantică și capacitatea noastră de a concura pe o scenă globală, dar riscă și divizarea Europei. Nu cred doar în Europa. Deoarece nu cred doar în America. Cred în Europa și America împreună”, a conchis Jens Stoltenberg.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending