Connect with us

NATO

De la Varșovia, secretarul general al NATO anunță cinci priorități pentru summitul aliat de la Bruxelles. Care sunt deciziile ce vor viza securitatea României

Published

on

de Robert Lupițu

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni cele cinci teme majore asupra cărora cei 29 de lideri euro-atlantice vor decide la summitul prevăzut să aibă loc între 11 şi 12 iulie la Bruxelles, acestea vizând să contracareze postura agresivă pe care Rusia și-a asumat-o din 2014 încoace.

FOTO: NATO

Într-un discurs susținut în plenul Adunării Parlamentare NATO la Varșovia, acolo unde a avut loc summitul din 2016, Stoltenberg a enumerat descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing) ca fiind temele centrale ale summitului de la Bruxelles la care vor participa Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Theresa May, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern din țările NATO

De altfel, anunțul privind prioritățile aliate cu privire la următorul summit survin după întrevederile lui Jens Stoltenberg cu președintele american Donald Trump și cabinetul său, la Washington, și după întrunirea sa de la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron.

Cele cinci teme evocate de înaltul oficial aliat reflectă un nivel ridicat de interconectare. Dimensiunea descurajării și apărării – o abordare centrată în mod particular pe relația cu Rusia – s-a dezvoltat în mod concret prin seria de măsuri adoptate la Varșovia pentru flancul estic al NATO, unele dintre acestea vizând instalări și deplasări de forțe militare. În acest context, dimensiunea modernizării structurilor de comandament se transformă într-o nouă etapă a măsurilor pe care NATO este dispusă să le pună pe scena politico-militară. Componenta ce vizează un comandament logistic pentru desfășurarea trupelor este un proiect care deține și un nivel de corespondență în cadrul Uniunii Europene – în lista proiectelor inițiale lansate sub egida PeSCo – și care este denumit proiectul „mobilității militare”. În fapt, cu aceste argumente, secretarul general al NATO anunța în decembrie 2017 că mobilitatea militară va deveni emblematică pentru cooperarea dintre Alianță și UE, însăși o temă distinctă pe agenda summitului din iulie. Pe agendă se va afla și împărțirea echitabilă a sarcinilor, un subiect sensibil care nu este axat doar pe partea contribuțiilor financiare cerute de Donald Trump și pe cea privind contribuțiile la misiunile de proiectare a stabilității, o altă temă de sine stătătoare dar dependentă de resorturile financiare și de voința politică a membrilor.

”Referitor la descurajare şi apărare, după summitul de la Varşovia în 2016, axat pe întărirea prezenţei (NATO) în flancul estic, la Bruxelles se va dezbate posibilitatea de a îmbunătăți capacităţile de transportare a forţelor, pentru că descurajarea şi apărarea nu depind doar de prezenţa forţelor desfăşurate, ci şi de capacităţile noastre de a deplasa întăriri peste tot în Atlantic şi în Europa”, a explicat Stoltenberg. (AFP/ Agerpres)

FOTO: Brigada 2 Infanterie ”Rovine”/ Facebook

Secretarul general al NATO a făcut aceste precizări în contextul în care Alianța și-a anunțat intenția la ultimele reuniuni ministeriale de a transforma structura de comandă a NATO prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului – cu sediul la Norfolk (Virginia) în SUA – și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei – cu sediul (probabil) în Germania. O decizie concretă este așteptată a fi conturată la reuniunea miniștrilor Apărării, programată pentru 7-8 iunie la Bruxelles, cu o lună înaintea summitului decizional unde acest subiect reprezintă una din temele distincte enunțate de Jens Stoltenberg la AP NATO.

De altfel, într-un răspuns pentru CaleaEuropeana.ro în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe din luna aprilie, secretarul general al NATO a spus că viitorul summit aliat ar putea determina decizii privind creșterea prezenței forțelor pe întreg flancul estic al Alianței și asigurarea unei mobilități militare care să permită, la nevoie, desfășurarea rapidă a forțelor militare.

Pentru România, această transformare a lanțului de comandată aliată are o semnificație strategică aparte, îndeosebi și prin interesul anunțat de ministrul Mihai Fifor ca țara noastră să găzduiască un land command component ca urmare a modificării structurii de comandă NATO.

Pe de altă parte, România și-a intensificat în ultimul an pledoaria pentru o viziune integrată cu privire la abordarea NATO vis-a-vis de flancul estic, atât prin vocea președintelui Klaus Iohannis, cât și la nivel ministerial, fie în formatul NATO, fie în formatul inaugurat de țara noastră – B9 (summit al țărilor NATO din Europa Centrală și de Est), a cărui primă reuniune la nivelul miniștrilor Apărării a avut loc la București în luna martie a acestui an. 

FOTO: Administrația Prezidențială

Intrinsec acestei abordări politice este poziționată importanța regiunii Mării Negre pe agenda de securitate a României, atât în baza promisiunilor strategice de la summitul de la Varșovia pentru întărirea prezenței NATO în zonă, cât și din privința ultimelor evoluții în materie. Tema a fost abordată zilele trecute de consilierul prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, cu omologul său american, John Bolton, pentru ca ulterior președintele Klaus Iohannis să utilizeze contextul unui program comun al Academiei Naționale de Informații cu Harvard University ce vizează regiunea Mării Negre pentru a lansa mesajul că țărilor europene le revine rolul de a asigura echilibrul în acest areal. Nu în ultimul rând, în aceste zile ministrul Apărării Mihai Fifor se află la Paris, la invitația omologului său Florence Parly, iar una dintre temele de pe agendă este redată de demersurile NATO în vederea asigurării stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre.

La nivelul cooperării UE-NATO, Jens Stoltenberg a lăudat eforturile europene pentru întărirea apărării comune, subliniind totodată că aceste eforturi “nu trebuie să concureze sau să le dubleze pe cele ale NATO, ci să le completeze”. (AFP/ Agerpres)

Deciziile care vor fi luate la summitul de la Bruxelles în această privință urmează să fie construite pe imboldul strategic dat de Declarația UE-NATO semnată la Varșovia în 2016 prin sporirea pachetului de măsuri de cooperare stabilite în decembrie 2017 de către miniștrii de Externe din NATO și Înaltul Reprezentant al UE. Atunci, NATO și UE și-au asumat să transforme mobilitatea militară într-o prioritate emblematică a cooperării noastre.

FOTO: NATO

În această dimensiune, atât secretarul general al NATO, printr-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro la 6 decembrie 2017, cât și Comisia Europeană, printr-un plan de acțiune în această direcție, au arătat că proiectul mobilității militare, dincolo de chestiunile legale și birocratice, este dependent de calitatea infrastructurii.

Transformarea acestei teme atât într-o dimensiune de cooperare UE-NATO, cât și într-un subiect de interes major pentru summitul din iulie generează următoarea semnificație pentru România: infrastructura țării noastre devine temă de interes strategic pentru securitatea euro-atlantică, subiect pe marginea căruia am scris pe larg pe CaleaEuropeana.ro. (Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă)

Potrivit lui Stoltenberg, o altă temă a summitului va fi “împărţirea capacităţilor şi contribuţiilor”: nu este vorba doar de bugete de apărare, care în viziunea NATO ar trebui să ajungă la 2% din PIB pentru fiecare ţară membră, ci şi de participarea ţărilor la misiuni externe în Irak, în Afganistan şi în cadrul “prezenţei avansate”, în Europa Centrală şi de Est (AFP/ Agerpres).

Această temă plasează România într-o dublă postură: deopotrivă furnizor și beneficiar al unei arhitecturi de securitate. Regăsirea țării noastre printre puținele țări aliate care au alocat 2% din PIB pentru bugetul militar în anul 2017 și poziționarea României pe primul loc în rândul națiunilor NATO care au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, sunt exemple care conturează statutul de furnizor de securitate în regiune. Alt exemplu în acest sens este și statutul României de a patra țară NATO care contribuie prin prezenți militară la misiunea NATO din Afganistan.

Urmare a deciziilor de la summiturile din Țara Galilor și de la Varșovia, România, alături de Bulgaria, Polonia și țările baltice, face parte din grupul țărilor care reprezintă flancul estic al NATO și care a beneficiat de la momentul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia de măsuri treptate de adaptare, reasigurare și descurajare în față oricăror potențiale agresiuni.

La Varșovia în 2016, România a obținut cele mai importante garanții de securitate după încheierea Războiului Rece. La Bruxelles, aceste garanții par să graviteze în jurul transformării structurii de comandă aliată cu accent pe mobilitate militară și protejarea liniilor de comunicații între Atlanticul de Nord și Europa, pledoariei României pentru o prezență întărită a NATO la Marea Neagră și înlăturarea unei abordări diferențiate pe flancul estic, tributar conceptelor „prezenței înaintate consolidate” în Polonia și țările baltice și „prezenței înaintate adaptate” în Bulgaria și România.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO denunță un act de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 și 2: Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO s-au declarat joi “foarte îngrijorate” de deteriorarea conductelor Nordstream 1 și Nordstream 2 în apele internaționale din Marea Baltică, denunțând acte de sabotaj deliberate pe faza informațiilor disponibile și cerând determinarea originii daunelor.

“Deteriorarea conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în apele internaționale din Marea Baltică este foarte îngrijorătoare. Toate informațiile disponibile în prezent indică faptul că acestea sunt rezultatul unor acte de sabotaj deliberate, nechibzuite și iresponsabile. Aceste scurgeri provoacă riscuri pentru transportul maritim și daune substanțiale pentru mediu. Susținem investigațiile în curs de desfășurare pentru a determina originea daunelor”, se arată într-o declarație adoptată de Consiliul Nord-Atlantic, organismul care reunește ambasadorii statelor aliate.

Noi, ca aliați, ne-am angajat să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva utilizării coercitive a energiei și a altor tactici hibride de către actori statali și nestatali. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât“, mai arată sursa citată.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atribuit miercuri actelor de sabotaj scurgerile de gaz din conductele Nord Stream şi a menţionat că a discutat cu ministrul apărării danez despre protejarea infrastructurii esenţiale în ţările membre ale Alianţei.

Separat, Uniunea Europeană a anunțat că va sprijini orice investigație privind scurgerile din gazoductele Nord Stream după ce Guvernul danez a evaluat că ar fi rezultatul unui act deliberat.

Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm.

Seismologii din Danemarca şi Suedia înregistraseră luni explozii puternice în zona respectivă.

Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

Continue Reading

NATO

Studiul “The Strategic Importance of Snake Island”, prezentat în cadrul CEPA Forum de la Washington cu sprijinul companiei Leviatan Design

Published

on

© Leviatan Design/ Facebook

Compania Leviatan Design specializată în proiectare și construcții în domeniul infrastructurilor strategice și proiectelor de apărare NATO, a susținut realizarea și publicarea studiului “The Strategic Importance of Snake Island”, primul astfel de demers conceput de două think tank-uri din România și SUA, New Strategy Center și CEPA, și prezentat în cadrul CEPA Forum, ce a avut loc în Washington.

Studiul reprezintă o analiză de maxim interes pentru Ucraina, România și NATO, din perspectiva libertății de navigație în Marea Neagră și la gurile Dunării și a securității energetice a regiunii.

“Leviatan Design înțelege rolul pe care îl are mediul de business în demersuri de acest gen și continuă să susțină inițiative care contribuie la identificarea și rezolvarea problemelor de securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis compania, prin intermediul unei postări pe Facebook.

The Strategic Importance of Snake Island” este primul studiu realizat de un think tank român și unul american, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, pe o temă de interes vital pentru Ucraina, România și NATO, pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și la gurile Dunării și pentru securitatea energetică a regiunii.

“The Strategic Importance of Snake Island” este produsul colaborării dintre CEPA și New Strategy Center, fiind redactat atât de autori români, cât și americani. Este o analiză a importanței strategice pe mai multe domenii a Insulei Șerpilor și a impactului pe care prezența Rusiei în zonă o are asupra regiunii, lucrarea beneficiind de expertiza Antoniei Colibășanu, Senior Associate Expert în cadrul New Strategy Center, analist gepolitic și director operațional al Geopolitical Futures, și a lui George Scutaru, director general al New Strategy Center, fost consilier prezidențial pentru securitate națională, precum și a lui Joel Hickman, director adjunct al programului de apărare și securitate transatlantică al CEPA și a lui Glenn Alexander Crowther, expert asociat al CEPA.

“The Strategic Importance of Snake Island” este o pledoarie pentru susținerea Ucrainei, pentru implicarea mai substanțială a SUA și NATO în susținerea României în domeniul naval și pentru promovarea intereselor Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră. Această lucrare face parte din eforturile New Strategy Center de a contribui la o mai bună înțelegere a contextului strategic regional și de a promova interesele de securitate ale României și parteneriatul strategic dintre România și SUA.

Continue Reading

NATO

Studiu GMF: România, în top trei țări NATO care consideră că Alianța este cea mai importantă pentru securitatea lor și care susțin implicarea SUA în apărarea Europei

Published

on

© NATO/ Flickr

Importanţa Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în calitate de garant al securităţii naţionale a crescut cu 11 puncte procentuale în decurs de un an în percepţia publică din 14 ţări europene şi nord-americane, potrivit unui studiu anual al German Marshall Fund intitulat “Transatlantic Trends 2022″ și care cuprinde în premieră și România. Mai mult, majoritatea covârșitoare a cetățenilor celor state de pe flancul estic incluse în studiu – Lituania, Polonia, și România – văd NATO ca fiind foarte importantă pentru securitatea țării lor. Astfel, țările apropiate geografic de Rusia şi de Ucraina sunt cele care acordă NATO mai multă importanţă: 91% în Polonia, 88% în România, 87% în Lituania. O percepție similară se manifestă în cazul României și în ceea ce privește importanța Uniunii Europene și a implicării SUA în apărarea și securitatea Europei. Paradoxal, România este singura țară NATO dintre cele 14 analizate în care aproape jumătate dintre cetățeni consideră influența Chinei ca fiind pozitivă și țara europeană și euro-atlantică cu cea mai ridicată percepție pozitivă cu privire la influența Rusiei (25%). Cu toate acestea, românii sunt în topul cetățenilor europeni care consideră că tot SUA vor fi cea mai influentă putere din lume în următorii cinci ani.

Raportul publicat și remis CaleaEuropeană.ro analizează percepția cetățenilor din țările menționate în ceea ce privește cei mai influenți actori, care vor fi cele mai influente state în următorii cinci ani, care sunt cele mai influente țări din Europa și cuprinde nu mai puțin de 82 de referiri la România. De asemenea, sunt analizate percepțiile cu privire la influența Statelor Unite, Uniunii Europene, Chinei sau Rusiei, susținerea față de politica președintelui american Joe Biden și care sunt partenerii externi pe care fiecare se poate baza cel mai mult.

Studiul intitulat “tendinţe transatlantice” a fost desfăşurat în iulie în 14 ţări (Canada, Franţa, Germania, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Spania, SUA, Suedia, Turcia, Ţările de Jos), pe un eşantion de 1500 de persoane în fiecare ţară.

Importanța NATO: Polonia, Lituania și România – statele care acordă cea mai mare susținere Alianței Nord-Atlantice, implicării SUA în apărarea Europei și politicii lui Joe Biden

Astfel, 78% dintre persoanele intervievate sunt de părere că NATO este “foarte” sau “mai degrabă” importantă pentru securitatea ţării lor, comparativ cu 67% în 2021, relevă studiul.

De anul trecut, importanța NATO a crescut mult în ochii publicului. Aproape jumătate dintre respondenți (46% în medie în toate țările) consideră chiar că NATO este “foarte important”, ceea ce reprezintă un salt de 20 de puncte procentuale față de 2021.

Respondenții din “țările europene de pe linia frontului” – adică cele mai apropiate de Rusia și Ucraina – acordă o valoare deosebit de mare NATO: 91% dintre polonezi, 88% dintre români și 87% dintre lituanieni îl văd ca fiind oarecum important sau foarte important.

În Polonia, s-a înregistrat o creștere de 23 de puncte procentuale din 2021 încoace în ceea ce privește ponderea respondenților care consideră că NATO este foarte important (66%). În Europa de Vest, Portugalia (65%), Germania (53%), și Țările de Jos (52%) consideră, de asemenea, că NATO este foarte important, cu un salt de 30 de puncte procentuale în Germania.

Tot Polonia (88%), Lituania (86%) și România (84%) sunt țările care susțin cel mai mult implicarea SUA în apărarea și securitatea Europei și care au oferit cel mai ridicat nivel de aprobare politicii președintelui american Joe Biden.

© German Marshall Fund

Importanța Uniunii Europene: România, în top trei țări care percep UE drept importantă pentru securitatea națională

De asemenea, și Uniunea Europeană este percepută ca fiind importantă pentru securitatea naţională a ţărilor de pe continent, potrivit acestui studiu, iar țările care atribuie cea mai ridicată importanță sunt Portugalia, Lituania și România.

În ceea ce priveşte continentul european, o medie de 81% dintre cei intervievaţi din ţări ale UE consideră că Uniunea Europeană este de asemenea importantă pentru securitatea lor naţională, cu procente de 94% în Portugalia, 88% în România, 87% în Lituania, 85% în Polonia, 82% în Spania, 75% în Italia şi 73% în Franţa.

Este de remarcat faptul că ţări care nu sunt membre ale UE, precum Regatul Unit (67%) şi Turcia (58%), descriu de asemenea UE drept un actor important pentru securitatea lor.

Influența globală a SUA

© German Marshall Fund

O viziune pozitivă asupra influenței SUA în afacerile globale prevalează în 11 din cele 14 țări analizate. Cele mai optimiste opinii sunt în țările cele mai apropiate de Rusia: respondenții din Polonia (74%), Lituania (73%), România (65%) și Suedia (61%) percep influența SUA ca fiind foarte sau în general pozitivă.

Respondenții portughezi (72%) sunt, de asemenea, printre cei mai pozitivi în această privință.

În special, respondenții din țările care sunt aliați istorici ai Statelor Unite au o percepție oarecum opinii mai puțin pozitive cu privire la influența acestora: Regatul Unit și Canada (ambele 54%), Germania (53%) și Franța (49%).

Italienii sunt mai ambivalenți, 45% dintre ei având opinii pozitive. și 39% negative. Turcia este singura țară cu o mare majoritate (67%) cu opinii negative față de influența SUA

© German Marshall Fund

Influența globală a Uniunii Europene

În toate țările, 65% dintre respondenți descriu influența Uniunii Europene ca fiind foarte pozitivă sau în general pozitivă. Prin urmare, UE este percepută ca având o influență mai benefică decât cea a Statele Unite (57%) și semnificativ mai mult decât China (27%) și Rusia (15%).

Respondenții portughezi dețin de departe cea mai pozitivă părere despre influența UE, cu 87%. descriind-o ca fiind foarte sau în general pozitivă. De asemenea, majorități semnificative în Lituania (78%), România (74%), Polonia (71%), Suedia (70%), Spania și Țările de Jos (69% în ambele cazuri) au o părere opinii foarte sau în general pozitive cu privire la influența globală a UE.

© German Marshall Fund

Influența globală a Chinei

Percepțiile privind influența Chinei în afacerile globale s-au modificat foarte puțin față de 2021.

Opiniile negative sunt cele mai puternice în Suedia (66%), Germania (65%), Canada (62%), Statele Unite ale Americii Britanie (61%), precum și în Țările de Jos și Portugalia (ambele 61%). De asemenea, percepțiile negative prevalează în Franța (58%), Spania (56%) și Statele Unite (53%).

România este singura țară în care aproape jumătate dintre respondenți consideră influența Chinei ca fiind pozitivă (49%), în timp ce 40% dintre respondenți o consideră, în general, negativă sau foarte negativă.

În afară de România, cele mai mari ponderi de respondenți care descriu influența Chinei ca fiind foarte sau în general pozitivă sunt în Turcia (30%) și Italia (29%), spre deosebire de 58% și, respectiv, 51% care o văd ca fiind negativă.

© German Marshall Fund

Influența globală a Rusiei

Publicul de pe ambele maluri ale Atlanticului este foarte critic la adresa influenței Rusiei în afacerile globale după invazia sa în Ucraina.

O medie de 73% dintre țări o descriu ca fiind foarte sau în general negativă. Acest lucru nu se corelează cu mediul geografic proximitatea geografică față de Rusia: țările cu cea mai mare pondere de respondenți care consideră influența Rusiei ca fiind negativă sunt Portugalia (84%) și Țările de Jos (81%), urmate de Polonia (80%), Suedia (78%), Lituania (77%), Regatul Unit (77%) și Spania (74%).

Comparativ, cele mai puțin negative percepții negative sunt deținute de respondenții din Turcia (66%), din Statele Unite (65%), România (64%) și Italia (62%).

Mai mult, România este țara NATO și UE analizată în acest studiu cu cea mai ridicată percepție pozitivă la adresa Rusiei (25%).

© German Marshall Fund

Cele mai influente țări din Europa

Atunci când li s-a cerut să aleagă cele mai influente trei țări din Europa, 75% dintre respondenți au ales Germania, 65% dintre respondenți au ales Franța și 55% Regatul Unit. În comparație cu media tuturor țărilor intervievate, respondenții din UE sunt chiar mai predispuși să includă Germania (81%) și Franța (70%) printre cele mai influente trei țări și la fel de probabil să aleagă Regatul Unit (54%).

În România, 84% dintre cetățeni percep Germania drept cea mai influentă țară, 71% Franța și 60% Regatul Unit.

© German Marshall Fund

Cine va fi cea mai influentă putere din lume în următorii cinci ani: Românii, în topul cetățenilor europeni care consideră că tot SUA vor fi cea mai influentă în 2027

Deşi SUA sunt în continuare percepute drept puterea cea mai influentă din lume de 64% dintre persoanele intervievate în cele 14 ţări, această influenţă va urma să scadă drastic, în opinia lor. Doar 37% dintre ei consideră că SUA vor fi principalul actor mondial în următorii 5 ani, în timp ce 25% cred că titlul de cea mai influentă putere îi va reveni Chinei. Totodată, 15% sunt de părere că Uniunea Europeană va deveni principalul actor mondial, iar 10% văd Rusia în această postură.

În ciuda faptului că respondenții americani percep influența SUA ca fiind puternică, aceștia sunt pesimiști în ceea ce privește viitorul. În timp ce 86% dintre ei afirmă că Statele Unite sunt în prezent cea mai influentă actor global, doar 60% spun că vor fi în continuare pe această poziție și în peste cinci ani.

În mod similar, în timp ce 62% dintre europeni și 68% dintre dintre canadieni consideră că Statele Unite sunt în prezent cel mai influentă, 36% și, respectiv, 35% dintre ei afirmă că același lucru se va întâmpla și în 2027.

Respondenții din Lituania (47%), Polonia (43%), Portugalia (43%) și România (42%) sunt europenii cei mai predispuși să prezică faptul că Statele Unite vor fi cea mai influentă putere globală în 2027.

Continue Reading

Facebook

ENGLISH10 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH14 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR14 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA15 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Grupul PPE a adoptat un document de poziție privind soluțiile pentru combaterea inflației și a creșterii prețurilor la energie

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Socialiștii europeni: Parlamentul European va cere suspendarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE

CHINA17 hours ago

Președintele chinez și premierul japonez promit să dezvolte relațiile dintre Tokyo și Beijing, la 50 de ani de la normalizarea lor

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending