Ministrul Bogdan Aurescu a participat, joi, la prima întâlnire de lucru din cadrul reuniunii miniştrilor de Externe ai Formatului Bucureşti 9 (B9), care are loc în Polonia, la Lodz, context în care a anunţat că prima Conferinţă la nivel înalt privind securitatea la Marea Neagră va avea loc în data de 13 aprilie, la Bucureşti, transmite Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conferinţa din 13 aprilie va fi organizată de miniştrii de externe şi ai apărării din România şi Ucraina, cu participarea miniştrilor de externe şi cei ai apărării din statele participante la Platforma Internaţională Crimeea.

La consultările de la Lodz, miniştrii din Formatul B9 s-au concentrat pe implicaţiile pe care războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei le generează în plan regional şi euroatlantic, “cu accent pe necesitatea continuării sprijinului ferm şi robust pentru Ucraina şi consolidării legăturii transatlantice”, precizează MAE.

În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a solicitat miniştrilor B9 menţinerea unei atenţii şi implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, care este de importanţa strategică pentru întreg spaţiul euroatlantic, precum şi consolidarea coordonării transatlantice.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat angajamentul ferm al României pentru continuarea susţinerii multidimensionale a Ucrainei de către ţara noastră.

El a arătat că “scopul şi datoria statelor B9, aflate pe flancul estic, este restabilirea păcii, care nu poate fi atinsă altfel decât prin sprijinirea Ucrainei pentru a câştiga războiul de agresiune declanşat de Rusia”.

Totodată, Aurescu a încurajat aliaţii de pe flancul estic să continue sprijinirea statelor vecine Ucrainei, vulnerabile la acţiunile agresive ale Rusiei, în special Republica Moldova, confruntată inclusiv cu ameninţări hibride care urmăresc destabilizarea statului şi deturnarea parcursului său european, precum şi Georgia.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat de ţara noastră pentru Republica Moldova, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit şi la necesitatea consolidării capacităţilor de apărare a Republicii Moldova şi a rezilienţei acestui stat şi a făcut apel la aliaţii B9 să sprijine aceste demersuri.

Şeful diplomaţiei române a pledat pentru continuarea coordonării, în complementaritate, a eforturilor NATO – UE, pentru sprijinirea acestor state.

Reuniunea reuniunii miniştrilor de externe ai Formatului Bucureşti 9 continuă vineri şi este coprezidată de Bogdan Aurescu şi omologul său polonez, Zbigniew Rau. 

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut o întrevedere cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, joi, la Pentagon,  context în care demnitarul român a precizat că actuala prezență militară a SUA în Europa și în România ar trebui să reprezinte baza de referință pentru o postură permanentă a forțelor SUA în România.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, vizita în SUA reprezintă o reconfirmare a relațiilor excelente pe dimensiunea de apărare în cadrul Parteneriatului Strategic româno-american şi, totodată, o nouă oportunitate pentru discutarea principalelor teme de interes comun. În acest sens, agenda de discuții a celor doi oficiali s-a axat pe subiecte legate de evoluțiile situației regionale de securitate în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse în Ucraina, cu accent pe modalități concrete de consolidare a cooperării militare bilaterale, aprofundarea cooperării la Marea Neagră, continuarea prezenței forțelor armate ale SUA în România și în regiunea Mării Negre, respectiv contribuția la postura aliată de descurajare şi apărare pe flancul estic. 

În cadrul discuțiilor, demnitarul român a punctat relațiile excelente pe dimensiunea de apărare, în cadrul extins al Parteneriatului Strategic Româno-American.

“Vizita mea în Statele Unite vine într-un moment simbolic, când celebrăm 30 de ani de Parteneriat cu Statul Alabama, un pilon important în drumul către dezvoltarea unei relații excelente de Parteneriat Strategic. Alături de consolidarea profilului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene, aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA reprezintă o componentă importantă a politicii externe și de securitate a țării noastre”, a transmis ministrul Tîlvăr la debutul întrevederii. 

Citiți și Secretarul american al apărării l-a primit la Pentagon pe omologul român: Parteneriatul strategic dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, ministrul apărării naționale a evidențiat eforturile României, alături de cele ale comunității statelor democratice. 

“Salut rezultatele deosebite obținute pe palierul sprijinului pentru Ucraina sub conducerea secretarului american al apărării, Lloyd Austin, în cadrul Grupului de Contact în domeniul apărării. România, în calitatea sa de stat membru UE și NATO, a acordat sprijin multidimensional pentru Ucraina și va continua să facă acest lucru atât timp cât va fi nevoie ”, a adăugat oficialul român. 

Oficialul român s-a referit și la situația de securitate regională și aprofundarea cooperării, apreciind că este nevoie de o strategie la Marea Neagră, precum și de o consolidare a prezenței aliate în această regiune și implicit în România. În context, a adresat mulțumiri Statelor Unite pentru contribuția consistentă cu forțe și capabilități dislocate pe flancul estic al Alianței, inclusiv în România. 

“Credem că este nevoie urgentă de o strategie cuprinzătoare, multi-domeniu, pentru Marea Neagră, sub coordonarea SUA, care să implice actori-cheie din regiune. Acest lucru va crea o politică mai solidă, construită în jurul prezenței consecvente și persistente a SUA și a NATO și a unui leadership activ al SUA în regiune. Prezența robustă a forțelor SUA în România, suplimentată anul trecut cu Brigada 2 Infanterie, sub comanda Diviziei 101 Aeropurtate este o altă dovadă de solidaritate a ceea ce înseamnă angajamentul Statelor Unite pentru securitatea la Marea Neagră” , a afirmat ministrul apărării.

“În plus, având în vedere situația de securitate foarte complicată de astăzi în partea noastră de lume, dar cu mare impact asupra întregii stabilități euro-atlantice, evaluăm actuala amprentă a SUA în Europa și care ar trebui să reprezinte noua bază de referință pentru o postură permanentă a forțelor SUA în Europa și în România. Avem deja suficiente dovezi că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră“, a insistat ministrul român al apărării, potrivit Pentagonului.

În perspectiva Summit-ului NATO de la Vilnius, din iulie 2023, oficialul român a menționat necesitatea implementării deciziilor adoptate în cadrul Summit-ului NATO de la Madrid, de anul trecut, adoptarea unor decizii consistente privind securitatea la Marea Neagră, precum și identificarea unor măsuri concrete pentru sprijinul Ucrainei și partenerilor din regiune, precum Republicii Moldova.

“România este astăzi un aliat solid, de încredere, un stat care demonstrează ambiție, voință politică, precum și capacitatea de a contribui concret și credibil la implementarea priorităților comune, de viitor, inclusiv prin asumarea fermă a rolului de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre”, a mai precizat ministrul Angel Tîlvăr. 

Vizita oficialului român marchează celebrarea a 30 de ani de la semnarea parteneriatului dintre Forțele Armate Române și Garda Națională a Statului Alabama.

În acest context, ministrul apărării naționale va avea o serie de întrevederi, în Washington DC și în statul Alabama, cu oficiali americani din cadrul Departamentului Apărării, Consiliului Național de Securitate, cu Guvernatorul statului Alabama și membri ai Congresului, precum și cu reprezentanți ai unor institute de cercetare și analiză renumite în sfera studiilor de securitate.  

De asemenea, va participa la evenimente organizate pentru a marca cei 30 de ani de parteneriat cu Garda Națională din Alabama, în Montgomery.

Parlamentul turc a votat joi în favoarea ratificării aderării Finlandei la NATO, devenind ultimul legislativ din rândul celor 30 de state aliate care aprobă intrarea republicii scandinave în Alianța Nord-Atlantică și oferind Helsinki-ului cale liberă pentru a deveni oficial, în curând, al 31-lea stat membru al NATO.

Candidatura finlandeză, aprobată acum de toate cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată cu voturile celor 276 de deputaţi, potrivit operaţiunilor de vot transmise în direct la televiziune, informează Agerpres.

Ratificarea în plenul legislativului turc a decurs fără probleme, după ce comisia parlamentară de afaceri externe a aprobat-o săptămâna trecută.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat pe data de 17 martie că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, o decizie salutată de Alianţa Nord-Atlantică.

Turcia era ultima membră a NATO care mai trebuie să ratifice aderarea ţării nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după ce luni parlamentul ungar a făcut acelaşi lucru.

O aderare oficială a Finlandei la NATO ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, care va avea loc la sediul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Tratatului Nord-Atlantic, Finlanda trebuie să depună instrumentele de ratificare ale aderării și la Departamentul de Stat, depozitarul Tratatului fondator de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949.

Erdogan și Orban au blocat încă de anul trecut intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia.

Regatul scandinav, care asigură în prezent președinția Consiliului UE, este ținut în șah de Ankara și de Budapesta din motive diferite. Erdogan a spus că va continua discuţiile cu Suedia asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt.

Pe de altă parte, Balazs Orban, directorul politic al guvernului maghiar, a anunțat că parlamentarii ungari aşteaptă asigurări din partea guvernului suedez că membrii acestuia vor renunţa la obiceiul de a emite păreri critice despre executivul condus de Viktor Orban şi statul de drept din Ungaria, pentru ca legislativul de la Budapesta să ratifice, în schimb, aderarea Suediei la NATO.

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a Suediei.

Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.