Connect with us

NATO

De la Washington, SUA și România au decis: Anul 2017, termen limită pentru finalizarea brigăzii multinaționale NATO din România și pentru o prezență aliată în Marea Neagră

Published

on

Statele Unite și România și-au luat angajamentul de a lucra împreună la implementarea angajamentelor decise la summitul de la Varșovia prin înființarea brigăzii multinaționale din România și consolidarea prezenței aeriene și maritime a NATO în regiunea Mării Negre prin intermediul inițiativei de instruire intensificată pentru training propusă de România până la finalul anului 2017, anunță un comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

deveselu featured”Cooperarea pentru o securitate robustă este o componentă vitală a Parteneriatului Strategic SUA-România”, au reafirmat reprezentanții celor două guverne cu ocazia reuniunii grupului de lucru în cadrul celui de-al cincilea dialog anual al Parteneriatului Strategic care a avut loc luni la Washington, concentrat pe teme sectoriale (energie, politico-militar, economie, educație și cercetare), însă cu un profnd caracter strategic dat de implicațiile deciziilor summitului NATO de la Varșovia.

Succesul finalizării facilității antirachetă de la Deveselu va fi continuat prin consolidarea eforturilor comune în ceea ce privește comunicarea strategică, combaterea terorismului și cooperare în domeniul securității cibernetice, priorități ce se regăsesc și în declarația summitului NATO din Polonia.

Această rundă a Dialogului strategic româno-american, care a marcat 5 ani de la adoptarea Declarației Comune, a scos în evidenţă atât profunzimea parteneriatului dintre cele două state, cât şi perspectivele concrete de dezvoltare. 

Brigada multinațională – sprijinită de SUA

FOTO: US Mission to NATO

FOTO: US Mission to NATO

Totodată, reuniunea a avut loc în contextul în care la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele Klaus Iohannis și membrii CSAT au decis asupra planului privind Constituirea și operaționalizarea Brigăzii Multinaționale pentru dezvoltarea și consolidarea elementelor esențiale ale prezenței Aliate înaintate adaptate.

Brigada multinațională, propusă de România și regăsită în declarația finală de la Varșovia, se va constitui din Brigada 2 Infanterie Rovine și își va avea sediul la Craiova, aflată la aproximativ 60 de km de baza antirachetă de la Deveselu.

România și-a fixat ca termen anul 2017 pentru declararea capacității inițiale a brigăzii, iar în 2018, funcționalitatea completă a acesteia. Inițial, pentru componența militară a acestei brigăzi au fost anunțate un batalion din Bulgaria și o companie din Polonia, însă președintele Klaus Iohannis a arătat că încă se poartă mai multe negocieri cu state aliate.

În paralel, la Washington, reprezentanții guvernelor SUA și ai României reuniți în formula dialogului privind Parteneriatul-Strategic și-au luat angajamentul de a ”coopera bilateral pentru a asigura constituirea brigăzii multinaționale conduse de România”. Discuțiile au avut loc și în contextul în care SUA au anunțat încă de la începutul acestui an creșterea de până la patru ori a bugetului alocat Inițiativei de Reasigurare Europeană, fiind așteptată și o prezență militară americană în cadrul brigăzii.

Prezență NATO în Marea Neagră

nato_black sea”Opțiunile pentru o prezență navală și aeriană NATO în regiune urmează a fi evaluate, autoritățile militare NATO fiind însărcinate să întocmească până în septembrie 2016 o evaluare a situației de securitate și să avizeze militar o posibilă prezență aliată la Marea Neagră. Această evaluare va fi discutat la ministeriala Apărării NATO din octombrie”, decideau aliații la summitul NATO din Polonia din iulie.

În cadrul dialogului bilateral româno-american din aceste zile, cele două părți au convenit că ”asigurarea prezenței aeriene și maritime Aliate întărite în regiunea Mării Negre, susținute de un program consolidat de exerciții și antrenamente întrunite și multinaționale” sunt o prioritate atât bilaterală, cât și la nivel NATO.

Atât Brigada multinaţională, cât şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, care vor fi relaţionate între ele, vor fi plasate sub coordonarea Comandamentului Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est din România.

La finalul reuniunii grupului de lucru româno-american, reunit la Washington, a fost adoptată următoarea declarație comună:

Declarație Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii

„Cea de-a V-a ediție anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României s-a desfăşurat la Washington, la 26 septembrie 2016. Parteneriatul Strategic se fundamentează pe angajamentul comun pentru valorile democratice – statul de drept, piață liberă, respectarea drepturilor omului și relațiile inter-umane. Cele două guverne au reafirmat aceste principii și s-au angajat să conlucreze asupra unei game de teme de interes. 

Statele Unite ale Americii și România au evidențiat importanța eforturilor continue de promovare a democrației, statului de drept și bunei guvernări pentru păstrarea unor societăți deschise și sustenabile. Angajamentul și reziliența României în a apăra aceste valori și în a continua să progreseze în domenii precum aplicarea legii, guvernare responsabilă și anti-corupție constituie un exemplu puternic în acest sens. Vom continua să cooperăm în ceea ce privește promovarea programelor comune de dezvoltare și asistență tehnică pentru Republica Moldova, Balcanii de Vest, precum și în alte zone.

Cooperarea robustă în domeniul securității reprezintă o componentă vitală a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Pe baza proiectelor de succes, cum ar fi operaționalizarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice de la Deveselu, cei doi parteneri vor continua să coopereze bilateral și în NATO pentru a asigura implementarea rapidă și completă, până în 2017, a angajamentelor Summit-ului Aliat de la Varșovia, în special constituirea brigăzii multinaționale conduse de România, asigurarea prezenței aeriene și maritime Aliate întărite în regiunea Mării Negre, susținute de un program consolidat de exerciții și antrenamente întrunite și multinaționale. Totodată, SUA și România au convenit să își consolideze activitatea în ceea ce privește comunicarea strategică, combaterea terorismului și cooperarea în domeniul securității cibernetice.

Statele Unite ale Americii și România își exprimă susținerea pentru o piață regională a energiei mai transparentă, predictibilă, integrată, diversificată și competitivă. Vom acorda prioritate schimbului de experiență în ceea ce privește elaborarea politicilor în domeniu și expertiza de cercetare. Acordăm o atenție specială realizării interconectorilor de gaz între România, Bulgaria, Ungaria și Austria, și între România și Republica Moldova, precum și accelerării dezvoltării rezervelor off shore din Marea Neagră. Un regim de taxare transparent și stabil, care permite investiții suplimentare pe termen lung în sectorul de explorare și producție din România, precum și dezvoltarea de programe în domeniul energiei sustenabile pentru a combate schimbările climatice și a încuraja investițiile în sectoarele de tehnologii avansate din domeniul energiei din România sunt de importanță deosebită.

Comerțul și investițiile sunt dimensiuni cruciale ale Parteneriatului nostru Strategic, deoarece oferă avantaje comune și regionale, stimulează creșterea economică reciprocă și asigură prosperitatea comună. Vom continua să cooperăm pentru reforme semnificative ale mediului de afaceri prin Planul de Acțiune al României pentru implementarea unor măsuri de bună guvernare în economie. Vom acorda prioritate misiunilor reciproce de comerț și investiții și programelor destinate să sprijine micile întreprinderi, tinerii antreprenori și comunităţile inovatoare de start-up. Ne afirmăm susținerea pentru un Parteneriat Transatlantic ambițios, cuprinzător și reciproc avantajos privind Comerţul şi Investiţiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană.

Parteneriatul dintre țările noastre este stimulat de schimbul liber și deschis de idei și de angajamentul pentru dezvoltarea oportunităților educaționale. Vom dezvolta pe mai departe fundamentul solid al programului Fulbright dintre SUA și România, punând accentul asupra unei cooperări mai strânse în domeniul cercetării și inovării. Infrastructura de expertiză și de cercetare pot susține o gamă largă de explorări științifice. Statele Unite și România vor continua să acorde prioritate vizitelor reciproce și schimburilor inter-umane; ne angajăm să implementăm pe deplin măsurile de creștere a securității din cadrul legislației aferente Programului Visa Waiver şi să cooperăm pentru includerea României în Programul Visa Waiver.

Cea de-a V-a ediţie anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic a inclus reprezentanți din partea ambelor guverne și a fost găzduit de Departamentul de Stat al Statelor Unite. Părțile au convenit ca următoarea reuniune anuală să se desfăşoare în România, la București, în anul 2017.”

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Forțele Aeriene Române vor fi dotate cu încă cinci avioane multirol F-16 în următorii doi ani. Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege

Published

on

©️ Forțele Aeriene Române

Proiectul de lege care prevede achiziţia a cinci avioane F16 în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” a fost adoptat miercuri de Camera Deputaţilor, cu 256 de voturi favorabile, două împotrivă şi o abţinere. Cu două zile în urmă, proiectul a fost adoptat și de Senat.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, prezent în plenul Camerei, a arătat că programul “Avion multirol al Forţelor Aeriene” a fost aprobat prin Hotărârea CSAT S70/2012 şi este inclus pe lista programelor esenţiale ale Ministerului Apărării Naţionale. El a subliniat că proiectul asigură şi cadrul pentru transferul de tehnologie în România, scrie Agerpres.

Ulterior, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, MApN a salutat adoptarea legii pentru continuarea dezvoltării capabilității operaționale aeriene cuprinse în Etapa de tranziție inițială a Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”.

Conform sursei citate, Guvernul României va atribui Guvernului Portugaliei contractul de achiziţie a cinci avioane F-16 A din excedent, a unui pachet de bunuri şi servicii care include şi modernizarea la un standard superior a avioanelor F-16 din Forţelor Aeriene Române, inclusiv a celor 12 aflate deja în dotarea acestora. Contractul mai include elemente de suport logistic şi instruirea personalului tehnic ingineresc.

Pentru achiziționarea pachetului de bunuri şi servicii complementare vor fi atribuite Guvernului Statelor Unite ale Americii contracte de tip Letter of Offer and Acceptance – LOA specifice Programului Foreign Military Sales – FMS.

Primele patru aeronave din acest lot vor sosi în anul 2020, iar ultima în anul 2021. Ele se vor alătura celor 12 care execută deja misiuni de poliție aeriană națională.

Cele cinci aeronave vor avea aceeași configurație cu cele 12 aflate deja în dotarea Forțelor Aeriene Române, respectiv M.5.2R, iar pachetul de bunuri și servicii include și modernizarea tuturor celor 17 avioane F-16 ale Armatei României la o configurație superioară, respectiv M.6.X.

Ministerul Apărării Naționale continuă, astfel, procedurile de modernizare și achiziționare a tehnicii militare, 2019 fiind al treilea an în care au fost alocate două procente din PIB pentru apărare. România se află printre primele locuri în cadrul Alianței Nord-Atlantice în acest domeniu, ceea ce confirmă faptul că țara noastră este un partener credibil atât în cadrul NATO și UE.

În afară de achiziția aeronavelor F-16, mai multe programe esențiale de înzestrare a Armatei României sunt, în prezent, în diferite faze de realizare, intenția fiind implicarea cât mai mare a industriei naționale de apărare prin operațiuni compensatorii de tip off-set.

Continue Reading

NATO

Senatul a aprobat proiectul de lege privind achiziția a cinci avioane F-16 ca parte a realizării capabilității de apărare aeriană a României

Published

on

©️ Forțele Aeriene Române

Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege care prevede achiziţia a cinci avioane F16 în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Proiectul de lege pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” a primit 77 de voturi ”pentru”, 2 “contra” şi 5 “abţineri”, informează Agerpres.

Senatul este prima Cameră sesizată pe acest proiect de lege.

Decizia Senatului vine după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat, la 27 noiembrie, proiectul de lege care prevede achiziția a cinci avioane F-16, ca parte a programului de modernizare a forțelor aeriene și ca soluție de îndeplinire a angajamentelor asumate la nivelul NATO cu privire la executarea misiunilor de poliție aeriană.

Amintim faptul că la 6 octombrie 2017, Forţele Aeriene Române au finalizat Faza I de introducere în serviciu a avioanelor multirol F-16 Fighting Falcon cu o escadrilă de 12 avioane multirol. Primele şase aeronave din escadrila de 12 avioane multirol incluse în acordul româno-portughez au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în data de 29 septembrie 2016, iar următoarele trei pe 16 decembrie 2016.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending