Connect with us

NATO

De la Washington, SUA și România au decis: Anul 2017, termen limită pentru finalizarea brigăzii multinaționale NATO din România și pentru o prezență aliată în Marea Neagră

Published

on

Statele Unite și România și-au luat angajamentul de a lucra împreună la implementarea angajamentelor decise la summitul de la Varșovia prin înființarea brigăzii multinaționale din România și consolidarea prezenței aeriene și maritime a NATO în regiunea Mării Negre prin intermediul inițiativei de instruire intensificată pentru training propusă de România până la finalul anului 2017, anunță un comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

deveselu featured”Cooperarea pentru o securitate robustă este o componentă vitală a Parteneriatului Strategic SUA-România”, au reafirmat reprezentanții celor două guverne cu ocazia reuniunii grupului de lucru în cadrul celui de-al cincilea dialog anual al Parteneriatului Strategic care a avut loc luni la Washington, concentrat pe teme sectoriale (energie, politico-militar, economie, educație și cercetare), însă cu un profnd caracter strategic dat de implicațiile deciziilor summitului NATO de la Varșovia.

Succesul finalizării facilității antirachetă de la Deveselu va fi continuat prin consolidarea eforturilor comune în ceea ce privește comunicarea strategică, combaterea terorismului și cooperare în domeniul securității cibernetice, priorități ce se regăsesc și în declarația summitului NATO din Polonia.

Această rundă a Dialogului strategic româno-american, care a marcat 5 ani de la adoptarea Declarației Comune, a scos în evidenţă atât profunzimea parteneriatului dintre cele două state, cât şi perspectivele concrete de dezvoltare. 

Brigada multinațională – sprijinită de SUA

FOTO: US Mission to NATO

FOTO: US Mission to NATO

Totodată, reuniunea a avut loc în contextul în care la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele Klaus Iohannis și membrii CSAT au decis asupra planului privind Constituirea și operaționalizarea Brigăzii Multinaționale pentru dezvoltarea și consolidarea elementelor esențiale ale prezenței Aliate înaintate adaptate.

Brigada multinațională, propusă de România și regăsită în declarația finală de la Varșovia, se va constitui din Brigada 2 Infanterie Rovine și își va avea sediul la Craiova, aflată la aproximativ 60 de km de baza antirachetă de la Deveselu.

România și-a fixat ca termen anul 2017 pentru declararea capacității inițiale a brigăzii, iar în 2018, funcționalitatea completă a acesteia. Inițial, pentru componența militară a acestei brigăzi au fost anunțate un batalion din Bulgaria și o companie din Polonia, însă președintele Klaus Iohannis a arătat că încă se poartă mai multe negocieri cu state aliate.

În paralel, la Washington, reprezentanții guvernelor SUA și ai României reuniți în formula dialogului privind Parteneriatul-Strategic și-au luat angajamentul de a ”coopera bilateral pentru a asigura constituirea brigăzii multinaționale conduse de România”. Discuțiile au avut loc și în contextul în care SUA au anunțat încă de la începutul acestui an creșterea de până la patru ori a bugetului alocat Inițiativei de Reasigurare Europeană, fiind așteptată și o prezență militară americană în cadrul brigăzii.

Prezență NATO în Marea Neagră

nato_black sea”Opțiunile pentru o prezență navală și aeriană NATO în regiune urmează a fi evaluate, autoritățile militare NATO fiind însărcinate să întocmească până în septembrie 2016 o evaluare a situației de securitate și să avizeze militar o posibilă prezență aliată la Marea Neagră. Această evaluare va fi discutat la ministeriala Apărării NATO din octombrie”, decideau aliații la summitul NATO din Polonia din iulie.

În cadrul dialogului bilateral româno-american din aceste zile, cele două părți au convenit că ”asigurarea prezenței aeriene și maritime Aliate întărite în regiunea Mării Negre, susținute de un program consolidat de exerciții și antrenamente întrunite și multinaționale” sunt o prioritate atât bilaterală, cât și la nivel NATO.

Atât Brigada multinaţională, cât şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, care vor fi relaţionate între ele, vor fi plasate sub coordonarea Comandamentului Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est din România.

La finalul reuniunii grupului de lucru româno-american, reunit la Washington, a fost adoptată următoarea declarație comună:

Declarație Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii

„Cea de-a V-a ediție anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României s-a desfăşurat la Washington, la 26 septembrie 2016. Parteneriatul Strategic se fundamentează pe angajamentul comun pentru valorile democratice – statul de drept, piață liberă, respectarea drepturilor omului și relațiile inter-umane. Cele două guverne au reafirmat aceste principii și s-au angajat să conlucreze asupra unei game de teme de interes. 

Statele Unite ale Americii și România au evidențiat importanța eforturilor continue de promovare a democrației, statului de drept și bunei guvernări pentru păstrarea unor societăți deschise și sustenabile. Angajamentul și reziliența României în a apăra aceste valori și în a continua să progreseze în domenii precum aplicarea legii, guvernare responsabilă și anti-corupție constituie un exemplu puternic în acest sens. Vom continua să cooperăm în ceea ce privește promovarea programelor comune de dezvoltare și asistență tehnică pentru Republica Moldova, Balcanii de Vest, precum și în alte zone.

Cooperarea robustă în domeniul securității reprezintă o componentă vitală a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Pe baza proiectelor de succes, cum ar fi operaționalizarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice de la Deveselu, cei doi parteneri vor continua să coopereze bilateral și în NATO pentru a asigura implementarea rapidă și completă, până în 2017, a angajamentelor Summit-ului Aliat de la Varșovia, în special constituirea brigăzii multinaționale conduse de România, asigurarea prezenței aeriene și maritime Aliate întărite în regiunea Mării Negre, susținute de un program consolidat de exerciții și antrenamente întrunite și multinaționale. Totodată, SUA și România au convenit să își consolideze activitatea în ceea ce privește comunicarea strategică, combaterea terorismului și cooperarea în domeniul securității cibernetice.

Statele Unite ale Americii și România își exprimă susținerea pentru o piață regională a energiei mai transparentă, predictibilă, integrată, diversificată și competitivă. Vom acorda prioritate schimbului de experiență în ceea ce privește elaborarea politicilor în domeniu și expertiza de cercetare. Acordăm o atenție specială realizării interconectorilor de gaz între România, Bulgaria, Ungaria și Austria, și între România și Republica Moldova, precum și accelerării dezvoltării rezervelor off shore din Marea Neagră. Un regim de taxare transparent și stabil, care permite investiții suplimentare pe termen lung în sectorul de explorare și producție din România, precum și dezvoltarea de programe în domeniul energiei sustenabile pentru a combate schimbările climatice și a încuraja investițiile în sectoarele de tehnologii avansate din domeniul energiei din România sunt de importanță deosebită.

Comerțul și investițiile sunt dimensiuni cruciale ale Parteneriatului nostru Strategic, deoarece oferă avantaje comune și regionale, stimulează creșterea economică reciprocă și asigură prosperitatea comună. Vom continua să cooperăm pentru reforme semnificative ale mediului de afaceri prin Planul de Acțiune al României pentru implementarea unor măsuri de bună guvernare în economie. Vom acorda prioritate misiunilor reciproce de comerț și investiții și programelor destinate să sprijine micile întreprinderi, tinerii antreprenori și comunităţile inovatoare de start-up. Ne afirmăm susținerea pentru un Parteneriat Transatlantic ambițios, cuprinzător și reciproc avantajos privind Comerţul şi Investiţiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană.

Parteneriatul dintre țările noastre este stimulat de schimbul liber și deschis de idei și de angajamentul pentru dezvoltarea oportunităților educaționale. Vom dezvolta pe mai departe fundamentul solid al programului Fulbright dintre SUA și România, punând accentul asupra unei cooperări mai strânse în domeniul cercetării și inovării. Infrastructura de expertiză și de cercetare pot susține o gamă largă de explorări științifice. Statele Unite și România vor continua să acorde prioritate vizitelor reciproce și schimburilor inter-umane; ne angajăm să implementăm pe deplin măsurile de creștere a securității din cadrul legislației aferente Programului Visa Waiver şi să cooperăm pentru includerea României în Programul Visa Waiver.

Cea de-a V-a ediţie anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic a inclus reprezentanți din partea ambelor guverne și a fost găzduit de Departamentul de Stat al Statelor Unite. Părțile au convenit ca următoarea reuniune anuală să se desfăşoare în România, la București, în anul 2017.”

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Galerie FOTO Defender Europe 20: Cum se pregătesc forțele SUA de cele mai ample manevre militare efectuate în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© NATO

Primul contingent de trupe, tancuri și echipamente americane care vor luat parte la exercițiul militar ”Defender Europe 20” a început să sosească la finele săptămânii trecute în portul german din nordul Bremerhaven, dând startul celei mai mari desfășurări de forțe americane în Europa din ultimii 25 de ani.

În total, peste 20.000 de trupe și 20.000 de echipamente sunt transportate peste Atlantic, ajungând în șase porturi europene. Acestea urmează a fi transferate apoi în zonele amenajate pentru manevrele militare cu parteneri europeni, a spus Armata SUA.

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armatei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

O parte semnificativă a forțelor militare și a echipamentelor vor fi desfășurate în partea de nord-est a flancului estic al NATO, în Polonia, Letonia, Lituania și Estonia, mișcarea în masă a trupelor americane de-a lungul Atlanticului în Germania și Europa de Est fiind considerată un test al cooperării și capacității militare transatlantice, mai ales în contextul conceptului de mobilitate militară promovat la nivelul Alianței Nord-Atlantice în ultimii ani.

Galerie FOTO – via NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

 

Continue Reading

NATO

Aliații NATO sunt solidari cu Turcia. Secretarul general Jens Stoltenberg cere Rusiei și Siriei să înceteze ofensiva din Idlib

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut vineri Rusiei şi Siriei să oprească ofensiva din Idlib, în nord-vestul Siriei, precizând, după o reuniune a ambasadorilor statelor membre, că Alianţa Nord-Atlantică este solidară cu Turcia

“Cerem regimurilor rus şi sirian să oprească atacurile, să oprească atacurile aeriene aleatorii. Cerem de asemenea Rusiei şi Siriei să respecte pe deplin dreptul internaţional”, a afirmat Stoltenberg într-o conferinţă de presă, conform transcrierii oficiale de pe site-ul NATO.

“Cerem Siriei şi Rusiei să se angajeze pe deplin în eforturile depuse de ONU pentru găsirea unei soluţii paşnice la conflictul din Siria”, a adăugat el.

Ambasadorii celor 29 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice s-au reunit vineri la nivelul Consiliului Nord-Atlantic în baza articolului 4 din Tratatul NATO invocat de Turcia pe fondul situației din Siria.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Înaltul oficial aliat a mai precizat că reuniunea a reprezentat ”un semnal clar de solidaritate cu Turcia”.

”Turcia este un aliat NATO și Turcia este aliatul NATO cel mai afectat de teribilul conflict din Siria, care a suferit cele mai multe atacuri teroriste și care găzduiește milioane de refugiați. NATO continuă să sprijine Turcia cu o serie de măsuri, inclusiv prin sporirea apărării aeriene. Acest lucru ajută Turcia împotriva amenințării de atacuri de rachete din Siria. Aliații vor continua să urmărească evoluțiile de la granița de sud-est a NATO și să se consulte foarte îndeaproape”, a conchis Jens Stoltenberg.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorii țărilor NATO se reunesc după ce Turcia a invocat articolul 4 al Tratatului Nord-Atlantic pentru consultări privind situația din Siria

Published

on

© Jean Yves Le Drian/ Twitter

Ambasadorii celor 29 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice se vor reuni vineri la nivelul Consiliului Nord-Atlantic în baza articolului 4 din Tratatul NATO invocat de Turcia pe fondul situației din Siria, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Astăzi, Consiliul NATO se reuneşte la cererea Turciei pentru consultări în baza Articolului 4 al Tratatului fondator de la Washington al NATO, cu privire la situaţia din Siria”, a transmis Stoltenberg pe Twitter.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Jens Stoltenberg a avut joi seară o discuţie telefonică cu ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu.

Secretarul general al NATO a condamnat ”loviturile aeriene oarbe ale regimului sirian şi aliatului său rus” în provincia siriană Idlib şi a lansat un apel la ”detensionare”, după moartea a cel puţin 33 de militari turci în bombardamente atribuite de Ankara Damascului.

În cursul nopţii, preşedintele Tayyip Erdogan a prezidat o reuniune de urgenţă consacrată acestui atac la Ankara, în timp ce ministrul apărării Hulusi Akar şi comandanţii forţelor turce au condus operaţiuni în Siria la graniţa turcă, a anunţat agenţia de presă de stat Anadolu.

Turcia a trimis mii de militari şi armament greu în Siria, iar Erdogan a avertizat că Ankara va lansa o ofensivă la scară largă pentru a respinge forţele siriene dacă ele nu se retrag din faţa posturilor de observaţie turce instalate în regiune.

Mai mult, un înalt oficial de la Ankara a anunțat că Turcia nu va mai opri refugiaţii sirieni să ajungă în Europa.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending