Un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni economice extinse împotriva Rusiei a câștigat avânt în Senatul SUA, după ce președintele Donald Trump și-a exprimat sprijinul direct pentru inițiativă, informează Politico. Proiectul este susținut de senatorii Lindsey Graham (republican, Carolina de Sud) și Richard Blumenthal (democrat, Connecticut), iar aprobarea sa ar marca un moment important în politica externă americană față de Moscova.

„Ne mișcăm”, a declarat marți senatorul Lindsey Graham, autorul proiectului, adăugând că Trump „mi-a spus că este timpul să acționăm, așa că vom acționa”.

Graham s-a alăturat liderului majorității din Senat, John Thune, și altor senatori republicani care au indicat că o decizie privind calendarul dezbaterii va fi anunțată în cursul acestei săptămâni. Aceasta ar putea deschide calea pentru ca proiectul, blocat de luni de zile, să fie supus votului în plenul Senatului înainte de sfârșitul lunii iulie.

Sprijinul președintelui vine pe fondul frustrării exprimate public de Trump marți, cu privire la refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a intra în negocieri de pace cu Ucraina. În acest context, liderul de la Casa Albă a afirmat că analizează „serios” proiectul de lege privind sancțiunile.

Potrivit senatorului Graham, el și colegul său Blumenthal au modificat proiectul pentru a extinde prerogativele președintelui în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor, în urma solicitărilor Casei Albe. În forma actualizată, legea permite președintelui să suspende sancțiunile pentru o perioadă inițială de 180 de zile pentru țările care cumpără petrol sau uraniu din Rusia. În plus, este prevăzută o a doua perioadă de suspendare de 180 de zile, care ar necesita însă o aprobare prin vot în Congres.

„Sunt încrezător că președintele este pregătit să acționăm”, a subliniat Graham.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să comenteze declarația senatorului, dar a făcut trimitere la remarcile publice ale lui Trump din aceeași zi.

Conform unor surse anonime citate de Politico, proiectul de lege nu va ajunge pe ordinea de zi a Senatului în această săptămână. Cu toate acestea, liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a declarat că lucrează îndeaproape cu administrația Trump și cu Camera Reprezentanților pentru stabilirea calendarului.

„Vom avea mai multe de spus despre asta mai târziu în această săptămână”, le-a spus Thune reporterilor, adăugând că există „un mare interes” pentru înaintarea acestui proiect.

Dacă va fi adoptată, legea ar înăspri regimul sancțiunilor americane împotriva Rusiei, într-un moment în care negocierile de pace între Moscova și Kiev rămân în impas. Proiectul reflectă totodată presiunea crescândă din Congres pentru o linie mai dură față de Kremlin, în contextul în care Casa Albă încearcă să mențină echilibrul între diplomație și fermitate.

Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, a avut o întrevedere cu Michael Dickerson, însărcinat cu afaceri ad interim în cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București.

Potrivit unui comunicat al MAI, cei doi oficiali au trecut în revistă principalele subiecte aflate în atenție în cadrul cooperării bilaterale, precum și perspectivele consolidării acesteia, cu accent pe securitatea frontierelor, combaterea criminalității organizate transfrontaliere, respectiv a migrației ilegale, acestea fiind câteva dintre temele de maxim interes pentru autoritățile de la Washington și București.

De altfel, în contextul noilor politici de migrație adoptate de SUA, Ministerul Afacerilor Interne amintește că își îndeplinește cu responsabilitate atribuțiile ce îi revin pentru implementarea deciziilor de returnare emise de autoritățile americane în cazul cetățenilor români depistați în situații de ședere ilegală pe teritoriul SUA.

Ministrul Predoiu a subliniat că Statele Unite ale Americii reprezintă principalul partener strategic al României și un aliat de încredere, iar cooperarea cu agențiile de aplicare a legii din SUA se derulează cu rezultate foarte bune.

„Am avut astăzi o nouă întâlnire și o discuție foarte bună cu domnul Michael Dickerson, însărcinat cu afaceri a.i. în cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, în care am abordat probleme de cooperare în domeniul securitar și economic. Consolidarea parteneriatului cu SUA în aceste sectoare reprezintă o prioritate strategică pentru siguranța națională a României. MAI derulează acțiuni concrete de cooperare cu SUA pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri și migrației ilegale”, a subliniat Predoiu.

Acesta a amintit că „operaționalizata TCIU (Unitatea de Investigații Criminale Transfrontaliere) funcționează, iar partenerii americani, ca și noi, constată cu mulțumire că aceasta își demonstrează eficiența și utilitatea în combaterea crimei transfrontaliere și a crimei organizate”.

„De asemenea, creșterea investițiilor străine americane în România are un dublu efect: consolidarea economiei naționale, dar și consolidarea nivelului de securitate al țării noastre, pentru că orice investiție directă americană în economia României este pentru noi și o investiție indirectă în nivelul nostru de securitate. Personal, în calitate de ministru de Interne și vicepremier cu atribuții în domeniul siguranței naționale, voi continua să acționez în ambele direcții: consolidarea cooperării securitare cu SUA și atragerea cât mai multor investiții directe americane în economia națională, în conformitate cu decizia de coordonare emisă de Prim-Ministrul pentru activitățile mele de vicepremier”, a conchis vicepremierul Cătălin Predoiu.

Președintele american Donald Trump și-a exprimat iritarea față de Vladimir Putin, afirmând în cadrul unei ședințe de cabinet că este tot mai frustrat de liderul rus.

Liderul de la Casa Albă a declarat, în cadrul reuniunii televizate a cabinetului său, că „ni se aruncă o mulțime de prostii din partea lui Putin, dacă vreți să știți adevărul”.

„Este tot timpul foarte amabil, dar până la urmă nu înseamnă nimic”, a continuat el, conform The Guardian.

Întrebat dacă dorește să impună sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, Trump a răspuns că „analizez acest lucru.”

El a refuzat să ofere detalii suplimentare, dar a spus că orice acțiune va fi „o mică surpriză”.

Pe lângă exprimarea frustrării față de Putin, Trump a promis că va trimite Ucrainei 10 rachete Patriot, potrivit unui oficial familiarizat cu decizia, precizează The Guardian. Trump anunțase luni că livrările de arme ale SUA vor fi reluate, la doar câteva zile după ce fuseseră suspendate de Pentagon.

Luni, președintele a declarat că este „dezamăgit” de președintele Rusiei și că va trimite „mai multe arme” Ucrainei.

„O să le trimitem mai multe arme, trebuie să se poată apăra. Sunt loviți foarte puternic acum”, a punctat Trump.

Ucraina a declarat marți că încearcă să clarifice detaliile după ce Donald Trump a anunțat luni seara că livrările de arme americane vor fi reluate la doar câteva zile după ce au fost oprite de Pentagon, subliniind că are nevoie de „predictibilitate” în ceea ce privește livrările de la Washington.

La instrucțiunile președintelui Donald Trump, Departamentul Apărării al SUA a anunțat trimiterea de noi arme defensive către Ucraina, a transmis marți Pentagonul într-un comunicat.

Această nouă abordare din partea administrației de la Casa Albă și a lui Trump personal vine ca urmare a recentelor discuții telefonice pe care președintele american le-a avut săptămâna trecută cu președinții Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.