Connect with us

NATO

De Ziua Națională, România are un nou șef al Statului Major al Apărării. Klaus Iohannis i-a înmânat drapelul de luptă generalului Daniel Petrescu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a participat duminică, după prezența la parada militară dedicată Zilei Naționale a României, la ceremonia de învestire în funcție a noului șef al Statului Major al Apărării, funcție pe care de la 1 decembrie 2019 o deține generalul-locotenent Daniel Petrescu. Șeful statului a declarat că ”Ziua Națională a României, un moment cu o semnificație profundă pentru Armata României, este cel mai potrivit prilej pentru învestirea domnului general-locotenent Daniel Petrescu ca Șef al Statului Major al Apărării”.

În discursul său, susținut pe esplanada din fața Ministerului Apărării Naționale, președintele a apreciat activitatea actualului ministru al apărării naționale, Nicolae Ciucă, pentru modul în care a gestionat conducerea SMAp în perioada 2015-2019 și a solicitat noului șef al Statului Major al Apărării să continue ”să asigure starea de pregătire a armatei pentru îndeplinirea tuturor misiunilor sale de apărare a țării”.

”Am reușit, în baza acordului politic pe care l-am încheiat în anul 2015, imediat după începerea primului meu mandat de Președinte al României, să asigurăm 2% din PIB pentru finanțarea apărării, începând cu anul 2017, pe o perioadă de zece ani. A fost o decizie majoră, care a conferit țării noastre predictibilitate şi credibilitate în plan internațional, asigurând, totodată, transparența procesului decizional strategic. Astăzi, țara noastră este atât beneficiar, cât și furnizor de securitate, cu o viziune cuprinzătoare despre modul în care trebuie gestionată securitatea internațională. Am înregistrat progrese notabile în context aliat. Datorită eforturilor noastre, Regiunea Mării Negre are o mai bună vizibilitate și o importanță strategică pentru NATO”, a spus Iohannis, referindu-se la progresele ultimilor ani.

În ce-l privește pe generalul Daniel Petrescu, șeful statului a subliniat că acestuia îi revine responsabilitatea de a continua să asigure starea de pregătire a armatei pentru îndeplinirea tuturor misiunilor sale de apărare a țării.

”Viziunea strategică prospectivă este esențială pentru a avea o structură de forțe capabilă să îndeplinească întreaga gamă de misiuni prevăzute de Strategia Națională de Apărare a Țării și de Strategia Militară a României şi în concordanță cu angajamentele asumate de România în cadrul NATO. Subliniez faptul că trebuie să acționați cu multă hotărâre, astfel încât să fie angajate resursele financiare la termenele şi în parametrii planificați. Procentul de 2% din PIB alocat apărării trebuie să asigure, de asemenea, o mai bună instruire pentru toate structurile armatei, precum și condițiile necesare derulării unor exerciții complexe, în concordanță cu realitatea mediului strategic de securitate”, a afirmat Iohannis.

Atât ministrul apărării naționale, cât și noul șef al Statului Major al Apărării vor face parte din delegația președintelui Klaus Iohannis la reuniunea la nivel înalt a NATO de la Londra, din 3-4 decembrie.

Generalul-locotenent Daniel Petrescu este noul șef al Statului Major al Apărării după ce numirea sa a fost avizată miercuri de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Generalul Petrescu, numit locțiitor al șefului Statului Major al Apărării în vara acestui an, era deja împuternicit pe această funcție, după ce generalul Nicolae Ciucă, fostul șef al SMAp, a trecut în rezervă pentru a ocupa postul de ministru al apărării.

Înainte de a fi locțiitorul SMAp, generalul-locotenent Daniel Petrescu a ocupat funcția de comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est, o structură NATO importantă găzduită de România

Generalul Petrescu a fost comandant de batalion și de brigadă și a participat la misiuni externe în Irak, Afganistan, Kosovo, Angola și Bosnia și Herțegovina.

Între anii 2013 – 2016, a fost reprezentant militar la Comandamentul Aliat pentru Transformare, situat in Norfolk, SUA.

Daniel Petrescu este absolvent al Colegiului Întrunit de Comandă și Stat Major din Marea Britanie și a absolvit și un master în studii de apărare la Kings College din Londra.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, pentru implementarea reformelor

Published

on

©NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, în contextul în care aceasta continuă să pună în aplicare reforme importante, a precizat marți, la Bruxelles, adjunctul secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, în cadrul unei intevenții cu ministrul de externe georgian David Zalkaliani, conform unui comunicat al organizației transatlantice.

În acest context, Mircea Geoană a mulțumit Georgiei pentru angajamentul continuu față de securitatea euro-atlantică și pentru contribuția acestui stat în cadrul misiunii NATO în Afganistan.

Acesta a punctat că, în pofida provocărilor pe care le-a reprezentat criza de COVID-19, NATO și Georgia au continuat să își consolideze cooperarea. Astfel, Micea Geoană a lăudat eforturile Georgiei de a lupta împotriva pandemiei.

În urma solicitării înainte de autoritățile georgiene la trei aprilie, către Centrul euro-atlantic de cooperare a răspunsului la dezastre, mai multe state membre au oferit sprijinul lor Georgiei.

În cadrul vizitei sale, ministrul de externe georgian David Zalkaliani, a avut o intervenție în cadrul reuniunii Comisiei NATO-Georgia.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan. Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending