Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Deceniul digital al Europei: Comisia Europeană a propus o Busolă pentru dimensiunea digitală, trasând calea către o Europă suverană din punct de vedere digital până în 2030

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Comisia Europeană a prezentat marți viziunea, obiectivele și căile pentru a asigura o transformare digitală reușită a Europei până în 2030, propunând o Busolă pentru dimensiunea digitală, un obiectiv considerat esențial pentru realizarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și rezilientă.

Comunicarea de marți vine în urma apelului președintei von der Leyen de a transforma următorii ani în „deceniul digital” al Europei, răspunde apelului lansat de Consiliul European privind prezentarea unei o „busole pentru dimensiunea digitală” și se bazează pe Strategia digitală a Comisiei din februarie 2020. Comunicarea propune să se stabilească un set de principii digitale, să se lanseze rapid proiecte multinaționale importante și să se pregătească o propunere legislativă care să prevadă un cadru de guvernanță solid pentru a monitoriza progresele înregistrate – Busola pentru dimensiunea digitală.

“Ambiția UE este să fie suverană din punct de vedere digital într-o lume deschisă și interconectată și să aplice politici digitale care să permită cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze de un viitor digital sustenabil și mai prosper, care pune oamenii pe primul plan. Pentru aceasta este nevoie, printre altele, de abordarea vulnerabilităților și a dependențelor, precum și de accelerarea investițiilor”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comisia propune o Busolă pentru dimensiunea digitală prin care să se transpună ambițiile digitale ale UE pentru 2030 în dispoziții concrete. Acestea se axează pe patru elemente esențiale:

1) cetățeni cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital; până în 2030, cel puțin 80 % dintre adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, iar în UE ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști angajați în sectorul TIC; de asemenea, mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de posturi;

2) infrastructuri digitale securizate, performante și sustenabile; până în 2030, toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate de ordinul gigabiților, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă generație și sustenabili în Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială; în UE ar trebui să fie instalate 10 000 de noduri de procesare la periferie (edge computing) foarte securizate, neutre din punct de vedere climatic, iar Europa ar trebui să dispună de primul său calculator cuantic;

3) transformarea digitală a întreprinderilor; până în 2030, trei din patru companii ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, sisteme de tip big data și inteligența artificială, peste 90 % dintre IMM-uri ar trebui să ajungă cel puțin la un nivel de bază de adoptare a tehnologiilor digitale, iar numărul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui să se dubleze;

4) digitalizarea serviciilor publice; până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii vor avea acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % dintre cetățeni ar trebui să utilizeze o soluție de identificare electronică.

Busola stabilește o structură de guvernanță solidă, comună cu statele membre, bazată pe un sistem de monitorizare cu raportare anuală sub forma unor coduri de culoare. Obiectivele vor fi înscrise într-un program strategic care urmează să fie convenit cu Parlamentul European și cu Consiliul.

Proiecte multinaționale

Pentru a se remedia mai bine deficiențele capacităților critice ale UE, Comisia va facilita lansarea rapidă a unor proiecte multinaționale, combinând investiții din bugetul UE, din partea statelor membre și din partea industriei, pe baza Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE. În planurile lor de redresare și reziliență, statele membre se angajează să aloce cel puțin 20 % din fonduri priorității digitale. Posibilele proiecte multinaționale ar putea include o infrastructură de prelucrare a datelor interconectată la nivel paneuropean, proiectarea și implementarea următoarei generații de procesoare fiabile cu consum redus de energie sau conectarea administrațiilor publice.

Drepturile și principiile digitale pentru europeni

Drepturile și valorile UE se află în centrul abordării europene a domeniului digital, centrată pe factorul uman, iar aceste drepturi și valori ar trebui să se reflecte pe deplin în spațiul online, la fel ca în lumea reală. Din acest motiv, Comisia propune dezvoltarea unui cadru de principii digitale, cum ar fi accesul la conectivitate de înaltă calitate, la competențe digitale suficiente, la servicii publice, la servicii online echitabile și nediscriminatorii și, în general, asigurarea faptului că drepturile care se aplică offline pot fi exercitate pe deplin și online. Aceste principii ar urma să fie discutate în cadrul unei ample dezbateri la nivelul întregii societăți și ar putea fi consacrate într-o declarație solemnă, interinstituțională, formulată de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Aceasta ar urma să se bazeze pe Pilonul european al drepturilor sociale, completându-l. În fine, Comisia propune ca, în cadrul unui sondaj Eurobarometru anual, să se monitorizeze dacă europenii consideră că drepturile lor digitale sunt respectate.

O Europă digitală pe scena mondială

Transformarea digitală dă naștere la provocări globale. UE va depune eforturi pentru a-și promova agenda digitală pozitivă și centrată pe factorul uman în cadrul organizațiilor internaționale și prin intermediul unor parteneriate digitale internaționale solide. Combinarea investițiilor interne ale UE cu fondurile semnificative disponibile în cadrul noilor instrumente de cooperare externă va permite UE să colaboreze cu parteneri din întreaga lume în vederea atingerii obiectivelor globale comune. Comisia a propus deja înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie UE-SUA. Comunicarea de astăzi subliniază importanța investițiilor în îmbunătățirea conectivității cu partenerii externi ai UE, de exemplu prin crearea unui Fond pentru conectivitate digitală.

Declarațiile membrilor colegiului

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: „Europa are ocazia unică de a se reconstrui mai bine. Prin intermediul noului buget multianual și al Mecanismului de redresare și reziliență, am mobilizat resurse fără precedent pentru investiții în tranziția digitală. Pandemia a arătat cât de importante sunt tehnologiile și competențele digitale pentru muncă, studii și comunicare, dar a revelat și aspectele care trebuie îmbunătățite. Acum trebuie să facem din acest deceniu deceniul digital al Europei, astfel încât toți cetățenii și toate întreprinderile să poată avea acces la cele mai bune condiții pe care le poate oferi lumea digitală. Busola pentru dimensiunea digitală propusă astăzi ne oferă o imagine clară a modului în care putem realiza acest lucru.”

Vicepreședinta executivă pentru „o Europă pregătită pentru era digitală”, Margrethe Vestager, a declarat: „Propunerea de astăzi marchează începutul unui proces incluziv. Împreună cu Parlamentul European, cu statele membre și cu alte părți interesate, vom depune eforturi pentru ca Europa să devină partenerul prosper, încrezător și deschis la care aspirăm, asigurându-ne că toți beneficiem pe deplin de bunăstarea oferită de o societate digitală incluzivă.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Europa, la nivelul întregului continent, trebuie să asigure faptul că cetățenii și întreprinderile au acces la o gamă largă de tehnologii de ultimă generație care să le facă viața mai bună, mai sigură și chiar mai ecologică – cu condiția ca aceștia să fie și în măsură să utilizeze tehnologiile respective. În lumea post-pandemie, așa vom modela împreună o Europă rezilientă și suverană din punct de vedere digital. Acesta este deceniul digital al Europei.”

Context

Tehnologiile digitale au avut un rol esențial în menținerea vieții economice și sociale pe tot parcursul crizei provocate de coronavirus. Acestea vor fi factorul principal de diferențiere pentru o tranziție reușită către o economie și o societate sustenabile în perioada de după pandemie. Întreprinderile și cetățenii europeni pot beneficia de mai multe oportunități digitale, care să favorizeze reziliența și să atenueze dependențele la toate nivelurile, de la sectoarele industriale la tehnologiile individuale. Abordarea europeană a transformării digitale este, de asemenea, un factor-cheie care stă la baza influenței mondiale a UE.

În discursul său din 2020 privind starea Uniunii, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a solicitat ca Europa să își asume o poziție mai puternică de lider în domeniul digital, cu o viziune comună pentru 2030, bazată pe obiective și principii clare, cum ar fi conectivitatea universală și respectarea dreptului la viață privată și la libertatea de exprimare. În concluziile sale din octombrie 2020, Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o busolă cuprinzătoare pentru dimensiunea digitală, care să stabilească ambițiile UE pentru 2030.

Nivelul de finanțare din partea UE disponibil în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va permite o cooperare de o amploare și o intensitate fără precedent între statele membre, necesară pentru realizarea unei transformări digitale reușite. Pentru fiecare plan național, care însoțește componenta digitală a bugetului european aferent perioadei 2021-2027, s-a stabilit un obiectiv de 20 % pentru cheltuielile digitale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

Published

on

© Raluca Turcan/ Facebook

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și despre digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii.

”Reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii sunt principalele subiecte pe care le-am abordat în cursul întrevederii de astăzi cu Nicolas Schimt, Comisar european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale. Comisia Europeană ne-a furnizat un sprijin important în definirea obiectivelor noastre de reformă și a investițiilor incluse în PNRR. De asemenea, consultările pe care le avem permanent, la nivel tehnic, cu direcțiile de specialitate ale Comisiei ne sunt cu adevărat utile în demersurile noastre de a moderniza serviciile oferite de instituțiile noastre”, a precizat Turcan într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul întrevederii, ministrul Muncii și comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale au discutat și convenit asupra unor proiecte importante. 

Astfel, Turcan a anunțat că România a prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, ministerul Muncii având sprijnul Comisiei Europeen pentru a întări rolul acestei instituții. 

”Creșterea gradului de ocupare, obiectiv important al Ministerului Muncii, depinde în foarte mare măsură de gradul de calificare a forței de muncă în profesiile cerute pe piață. La nivel național, participarea adulților la programele de formare și învățare continuă este una foarte scăzută comparativ cu alte țări din Uniune. În plus, pandemia din ultimul an a subliniat, pe de o parte, necesitatea de a forma competențe digitale și, pe de alta, aceea de a adapta programele de formare specificului unei economii post-pandemie. ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, are nevoie să fie eficientizată și modernizată. Am prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a acestei instituții, dar la aceasta se va adăuga o schimbare de abordare în modul de furnizare a serviciilor, printr-o mai strânsă colaborare cu angajatorii”, a explicat Turcan. 

Aceasta a prezentat concluziile evaluărilor pe care le-am făcut, la minister, în ceea ce privește eficiența serviciilor sociale furnizate în momentul de față grupurilor vulnerabile, precum și viziunea României asupra modului în care ”ne dorim să arate asistența socială în România”.

”Garanția pentru copii este o prioritate și pentru Comisie, și pentru România. Vom primi sprijinul necesar din partea Comisiei pentru a putea implementa garanția pentru copii, la nivel național și ne propunem să stabilim, în acest sens, o colaborare cu ministerele implicate. Ne propunem să folosim fondurile europene pentru investiții în economia socială, instrument insuficient folosit până acum pentru crearea de locuri de muncă și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare poate include o axă de intervenție dedicată zonei de economie socială, mai ales în zonele rurale defavorizate unde astfel de întreprinderi pot face diferența pentru categoriile vulnerabile. Comisia ne va furniza asistență pentru dezvoltarea economiei sociale în România”, a mai spus ministrul Muncii.

Citiți și: 
Ministrul Raluca Turcan a discutat cu comisarul european Elisa Ferreira despre îmbunătățirea serviciilor sociale: România va avea la dispoziție, în premieră, un Program Operațional de Incluziune și Demnitate Socială

Oficiaul român a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles. Pe lângă cei doi comisari, ministrul Muncii a avut o întrevedere și cu secretarul general al PPE, Antonio Lopez, ”un prieten al României care cunoaște marea diaspora românească din Spania și un politician european care a pledat pentru țara noastră în fața liderilor europeni”.  

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat miercuri primul plan de redresare și reziliență, pe cel al Portugaliei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, fiind un pas important în vederea deblocării celor 16,6 miliarde de euro detaliate în documentul depus de Lisabona la 22 aprilie.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, cele 13,9 miliarde de euro sub formă de granturi și cele 2,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) oferă Portugaliei sprijinul necesar pentru a implementa măsurile cruciale de investiții și de reformă.

Comisia Europeană a evaluat PNRR-ul Portugaliei pornind de la criteriile stabilite în cadrul Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență: dacă investițiile și reformele cuprinse în documentul depus sprijină tranziția verde și digitală, dacă acestea contribuie la gestionarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul Semestrului European și dacă consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

În urma acestei analize, instituția europeană a constatat că Planul Național de Redresare și Reziliență al Portugaliei include un set extins de reforme și investiții a căror sinergie contribuie la abordarea provocărilor economice și sociale prezentate în recomandările specifice de țară înaintate Lisabonei în cadrul evaluărilor Semestrului European din 2019 și 2020: accesibilitatea și reziliența serviciilor sociale și a sistemului de sănătate, piața forței de muncă, educație, cercetare, dezvoltare și inovare, tranziție verde și digitală.

Planul Portugaliei cuprinde proiecte distribuite pe șase domenii europene. Aceste proiecte de investiții abordează aspecte comune tuturor statelor membre, contribuind la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

De asemenea, Lisabona a direcționat 38% dintre fondurile alocate prin MRR către măsuri menite să sprijine obiectivele climatice, transpuse în: investiții prin care va fi finanțat un program de renovare la scară largă pentru a crește eficiența energetică a clădirilor sau pentru promovarea utilizării surselor alternative de energie în procesele industriale.

În egală măsură, Portugalia va folosi 22% dintre fondurile alocate pentru a sprijini tranziția digitală. Obiectivele în acest sector sunt: digitalizarea administrației publice și modernizarea sistemelor informatice ale Serviciului Național de Sănătate, crearea laboratoarelor de informatică în școlile gimnaziale și centre de formare profesională.

Prin acest aviz pozitiv, Comisia Europeană invită Consiliul să aprobe formal, în maximum patru săptămâni, planul Portugaliei.

Acceptul dat de Consiliu va permite astfel Comisiei Europene să vireze Portugaliei primele fonduri din Mecanismul de Redresare și reziliență, sub formă de prefinanțare de până la 13% din bugetul total al planului, adică 2,2 miliarde de euro.

După Portugalia, este de așteptat ca și Spania să primească această veste pozitivă, în contextul în care Ursula von der Leyen a început turneul NextGenerationEU, statul iberic fiind al doilea popas al oficialului european. 

În ceea ce privește țara noastră, Planul Național de Redresare și Reziliență al României ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

În preambulul Consiliului European și la solicitarea celor 27 de lideri ai statelor membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au dat publicității comunicarea comună, sub formă de recomandări înaintea reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie cu privire la modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a politicii UE față de Rusia. De asemenea, documentul Comisiei Europene apare la o zi distanță după ce președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor europene au decis marți, la summitul de la Bruxelles, demararea negocierilor UE-SUA pentru instituirea unui dialog strategic cu privire la Rusia.

“Istoria, geografia și oamenii leagă UE și Rusia. Starea relațiilor noastre este complexă. Trebuie să identificăm provocările și să profităm de oportunități. Alegerile deliberate și acțiunile agresive ale guvernului rus din ultimii ani au creat o spirală negativă. Gestionarea relației UE-Rusia continuă să reprezinte o provocare strategică esențială pentru UE. Ca răspuns, UE trebuie să continue să acționeze în unitate și cu consecvență, apărând valorile și interesele noastre fundamentale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în comunicatul remis de executivul de la Bruxelles.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că “în circumstanțele actuale, un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată.

“Ambiția noastră ar trebui să fie aceea de a explora căi care ar putea contribui la schimbarea treptată a dinamicii actuale într-o relație mai previzibilă și mai stabilă. UE va respinge, va constrânge și se va angaja simultan cu Rusia, pe baza unei înțelegeri comune puternice a obiectivelor Rusiei și a unei abordări pragmatice bazate pe principii”, a adăugat el.

Gestionarea unei provocări strategice, o triplă abordare: presiuni, constrângere, implicare

Dacă condițiile politice permit acest lucru, potențialul de cooperare UE-Rusia este considerabil. Cu toate acestea, guvernul rus urmărește în mod activ obiective care merg în direcția opusă. Rusia sfidează și subminează adesea dreptul internațional și principiile-cheie ale OSCE și ale Consiliului Europei la care s-a angajat. Aceasta încearcă să influențeze, să intervină și să destabilizeze UE și statele sale membre, precum și țările noastre partenere. Iar Rusia recurge la o represiune politică din ce în ce mai mare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru a menține actuala ordine politică și economică din țară.

Având în vedere această provocare, comunicarea comună analizează stadiul de punere în aplicare a celor cinci principii care ghidează relațiile UE cu Rusia, și anume: punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk; consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini; consolidarea capacității de reziliență a UE; angajamentul selectiv cu Rusia în chestiuni de interes pentru UE; contacte interumane și sprijin pentru societatea civilă rusă.

Pentru a face față provocării strategice reprezentate de conducerea rusă, în conformitate cu aceste principii, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca UE să respingă, să constrângă și să angajeze simultan Rusia, cu scopul de a se îndrepta către un angajament mai constructiv și un angajament politic mai ferm din partea conducerii ruse. Acest lucru este indispensabil pentru a schimba cursul neproductiv actual al acestei relații importante.

A face presiuni

UE va continua să facă presiuni împotriva încălcărilor drepturilor omului și va apăra valorile democratice, inclusiv în forurile internaționale. UE va continua să aducă în discuție încălcările constante ale dreptului internațional comise de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte părți. UE își va reafirma sprijinul față de Ucraina și față de integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Aceasta include solicitarea adresată Rusiei de a-și asuma responsabilitatea în calitate de parte la conflict și de a pune în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. UE va continua să răspundă în mod corespunzător la acțiunile răuvoitoare ale guvernului rus, inclusiv la amenințările hibride, și va urmări să limiteze resursele de care guvernul rus se poate folosi pentru a-și duce la îndeplinire politica externă perturbatoare.

Constrângerea

Pentru a constrânge încercările Rusiei de a submina interesele UE, Uniunea însăși trebuie să devină mai robustă și mai rezistentă. Comunicarea comună propune contracararea amenințărilor și a acțiunilor rău intenționate într-un mod mai sistematic și în mod concertat, asigurând în același timp coordonarea cu parteneri cu vederi similare, cum ar fi NATO și G7. UE ar trebui să își dezvolte în continuare capacitatea de securitate și apărare cibernetică, precum și capacitățile de comunicare strategică. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne consolidăm capacitățile împotriva amenințărilor hibride și să folosim mai bine pârghiile oferite de tranziția noastră energetică.

UE va intensifica sprijinul acordat partenerilor noștri estici, depunând eforturi pentru a realiza întregul potențial al Parteneriatului estic. Viitorul summit al Parteneriatului estic va fi o ocazie importantă pentru a crea această agendă comună post-2020.

Implicare

Pentru a-și promova propriile interese, UE ar trebui să implice Rusia în câteva provocări cheie. Pandemia COVID-19 a demonstrat interesul comun pentru un angajament constructiv în domeniul sănătății publice, în timp ce noi împărtășim, de asemenea, un interes comun pentru combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, ceea ce necesită un dialog mai strâns cu Rusia, cel mai imediat în perioada premergătoare COP-26 și COP-15 ale Organizației Națiunilor Unite. Comunicarea comună propune, de asemenea, un angajament mai tehnic cu guvernul rus în ceea ce privește numeroasele probleme economice iritante, valorificând avantajele competitive ale UE. UE va intensifica contactele interumane, ceea ce ar putea include o mai mare facilitare a eliberării vizelor pentru anumiți cetățeni ruși, și își va consolida, de asemenea, sprijinul acordat societății civile ruse și apărătorilor drepturilor omului. Este necesară, de asemenea, cooperarea în cadrul Dimensiunii Nordice, în Arctica, în ceea ce privește prevenirea conflictelor și problemele regionale și globale, de la Iran și Orientul Mijlociu la Afganistan, de la combaterea terorismului la neproliferare.

Ce urmează?

Comunicarea comună va fi prezentată în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie. Pe baza acestei comunicări comune, liderii vor discuta despre relațiile UE-Rusia și despre calea de urmat în politica UE privind Rusia.

Pe baza evoluțiilor generale și a orientărilor Consiliului European, Comisia și Înaltul Reprezentant vor operaționaliza propunerile prezentate în comunicarea comună.

Comunicarea privind relațiile UE cu Rusia a fost prezentat[ în contextul mai larg vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021). Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilateraleRusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

În luna martie, miniștrii de externe europeni au adoptat noi măsuri restrictive sub regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului, între cele 11 persoane și patru entități sancționate regăsindu-se și persoane și entități responsabile de represiunea împotriva persoanelor LGBTI și a oponenților politici din Cecenia în Rusia. De asemenea, statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR5 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș5 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE6 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ6 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D1 day ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO2 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending