Connect with us

U.E.

Decizia Bulgariei de a bloca începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, ”o rușine”, consideră premierul albanez

Published

on

© European Union, 2022

Premierul Albaniei, Edi Rama, critică Bulgaria pentru exercitarea dreptului de veto asupra demarării negocierilor de aderare la UE cu țara sa și cu Macedonia de Nord, calificând gestul drept ”o rușine” în fața căreia liderii UE dau dovadă de ”neputință”, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Este o ruşine că o ţară NATO, Bulgaria, ţine captive alte două ţări NATO, şi anume Albania şi Macedonia de Nord, în toiul unui război sângeros care se desfăşoară lângă Europa, cu celelalte 26 de ţări ale UE stând liniştite într-un îngrozitor spectacol de neputinţă”, s-a arătat revoltat Rama la sosirea la summitul Consiliului European unde sunt invitați și reprezentanții țărilor din Balcanii de Vest, pe care inițial acesta a vrut să îl boicoteze.

Sofia a blocat în 2020 demararea negocierilor de aderare cu  Macedonia de Nord, din cauza unei dispute legate de istoria şi limba celor două ţări. Albania este de asemenea ţinută pe loc, deoarece UE condiţionează progresele din negocierile cu ea de cele cu Macedonia de Nord.

Așa se face că Tirana este pregătită să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord.

Balcanii de Vest au nevoie de un mesaj puternic din partea Uniunii Europene, în contextul dezbaterilor legate de acordarea statutului de țări candidate pentru Ucraina și Republica Moldova, a fost opinia exprimată de șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ce a avut loc la începutul acestei săptămâni. 

Opinia șefei diplomației germane este un ecou a celei exprimate de cancelarul Olaf Scholz cu prilejul unei vizite la Skopje, efectuate la începutul lunii iunie.

”Este foarte important să aducem o nouă dinamică în acest proces”, a declarat Scholz într-o conferință de presă cu prim-ministrul macedonean, Dimitar Kovachevski. ”Voi pleda pentru ca următorii pași să se întâmple”, a adăugat acesta, mai ales că Parlamentul European a solicitat deja lansarea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord.

Reuniunea șefilor de stat sau de guvern care începe astăzi îi oferă prilejul de a aborda aceast aspect, dar și de a ataca chestiunile legate de necesitatea unanimității din partea statelor membre în anumite domenii sensibile, printre care și extinderea Uniunii Europene. 

Astfel, Olaf Scholz este așteptat să prezinte o serie de propuneri astfel încât noilor membri să le fie mai ușor să adere.

A venit timpul nu numai pentru ţări candidate, ci pentru ca Uniunea Europeană însăşi să se pregătească pentru o extindere a clubului, a declarat oficialul german în cadrul unui interviu pentru DPA. 

”Pentru ca asta să se întâmple, (UE) trebuie să-şi modernizeze structurile şi procesele de luare a deciziilor. Nu va fi posibil ca tot ce este decis astăzi prin vot unanim să fie decis în mod similar în viitor”, a spus Scholz.

De aceeași părere este și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care consideră că Uniunea Europeană trebuie să reacționeze mai rapid la evoluțiile geopolitice, așa că ar trebui să pună capăt nevoii de unanimitate în deciziile de politică externă, ce ar trebui adoptate, în viziunea acesteia, cu majoritate calificată.

Schimbarea modului în care sunt adoptate deciziile necesită o modificare a tratatelor, chestiune revitalizată în contextul dezbaterilor desfășurate în mare parte sub umbrela Conferinței privind viitorul Europei, una dintre temele care a suscitat cea mai mare atenție fiind tocmai aceasta.

Primul set de noi propuneri pe baza raportului final al Conferinței privind viitorul Europei va fi anunțat în discursul președintei von der Leyen privind Starea Uniunii în septembrie 2022, precum și în scrisoarea de intenție care îl însoțește.

Aceste propuneri vor face parte din propunerile care vor fi incluse în programul de lucru al Comisiei pentru 2023 și pentru anii următori. În cadrul acestui proces, Comisia se va asigura că noile reforme și politici și discuțiile privind necesitatea modificării tratatelor nu se exclud reciproc, concentrându-se asupra valorificării la maximum a posibilităților actuale și în același timp rămânând deschisă la modificarea tratatelor acolo unde va fi necesar.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat programul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură pentru România, în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și a priorităților politice ale UE prezentate în cadrul Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat la instituției, alocarea financiară totală pentru programul României pentru perioada 2021-2027 se ridică la 232 de milioane de euro pentru următorii șase ani, din care contribuția UE reprezintă 162,4 milioane de euro.

Fondul va promova creșterea durabilă a sectorului românesc al acvaculturii și pescuitului.

”Sunt încântat să anunț adoptarea programului EMFAF pentru România, care va sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit, accelerând tranziția ecologică și digitală a sectorului în România. Programul va contribui, de asemenea, la politica comună în domeniul pescuitului și la prioritățile de politică ale UE în Marea Neagră, prezentate în strategiile <<Pactul verde european>>, <<De la fermă la consumator>> și <<Biodiversitatea>>, prin sprijinirea protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor acvatice și prin sprijinirea tranziției energetice a economiei românești”, a precizat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Comisia Europeană amintește că 24% din contribuția Uniunii va fi dedicată pescuitului sustenabil, 47% vor fi investite în acvacultura sustenabilă și în procesare și comercializare, iar 23% vor fi dedicate economiei albastre sustenabile în regiunile de coastă, insulare și interne, toate acestea contribuind la obiectivele UE în materie de mediu și climă.

Concret, programul va sprijini, printre altele: investițiile pentru respectarea obligației de debarcare și modernizarea infrastructurii de pescuit; politicile de conservare a pescuitului; eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii; încetarea temporară a activității legată de obiectivele politicii de conservare și de criza de sănătate publică; sprijinul pentru pescuitul costier la scară mică; investițiile în proiecte de acvacultură durabilă; sprijinul pentru noile organizații de producători; compensațiile pentru serviciile de mediu; controlul pescuitului și colectarea de date pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); inovarea; dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă și a zonelor interioare în contextul economiei albastre prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL).

Continue Reading

U.E.

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

Published

on

© European Union, 2022

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina după ce Consiliul a adoptat, astăzi, măsurile de asistență în cadrul Facilității Europene pentru Pace (FEP). Totodată, alte trei măsuri au fost adoptate în sprijinul Libanului, Mauritaniei și în sprijinul desfășurării Forței de apărare a Rwandei în Mozambic.

Facilitatea Europeană pentru Pace continuă să dea dovadă de flexibilitate și eficacitate în ceea ce privește răspunsul la nevoile partenerilor noștri. Astăzi, am adoptat cinci noi măsuri de asistență pentru a sprijini Bosnia și Herțegovina, Georgia, Liban, Mauritania și desfășurarea de forțe din Rwanda în Mozambic”, a declarat  Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.

Aceste noi măsuri de asistență sporesc sprijinul pe care UE îl acordă în prezent țărilor partenere din Africa, Parteneriatul Estic și Balcanii de Vest și extind aria geografică a FEP la vecinătatea sudică.

Bosnia și Herțegovina

Consiliul a adoptat o măsură de asistență în valoare de 10 milioane de euro în beneficiul Forțelor Armate ale Bosniei și Herțegovinei (AFBiH). Această decizie face parte din activitatea UE de consolidare în continuare a angajamentului său în materie de securitate cu partenerii săi din Balcanii de Vest.

Măsura de asistență din cadrul FEP va consolida capacitățile AFBiH prin îmbunătățirea și modernizarea echipamentului brigăzii sale de sprijin tactic. Prin furnizarea de echipamente adecvate, măsura de asistență le va ajuta, de asemenea, să contribuie la misiunile și operațiunile militare PSAC ale UE. Aceasta va permite, de asemenea, desfășurarea rapidă și durabilă a batalionului desemnat de NATO, fie ca parte a unei misiuni sau operațiuni PSAC a UE, fie în cadrul unor formate precum cele ale Organizației Națiunilor Unite, NATO, OSCE și, în cele din urmă, va contribui la protecția populației civile.

Măsura de asistență va finanța echipamente de teren, instrumente-cheie pentru geniul militar și material CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear).

Asistența a fost solicitată de ministrul afacerilor externe al Bosniei și Herțegovinei în iunie 2022.

Georgia

Consiliul a adoptat, de asemenea, o măsură de asistență în valoare de 20 milioane de euro în beneficiul forțelor de apărare georgiene.

Măsura de asistență va consolida capacitățile serviciilor medicale militare, logistice, de inginerie și de apărare cibernetică ale Forțelor de Apărare georgiene, prin furnizarea de echipamente neletale, bunuri și servicii relevante, inclusiv formare legată de echipamente.

În plus, va completa măsura de asistență în valoare de 12,75 milioane de euro adoptată în decembrie 2021, care consolidează capacitățile Forțelor de Apărare georgiene.

Cea mai recentă măsură de asistență este o dovadă în plus a angajamentului UE de a consolida capacitățile Georgiei în scopul sporirii securității, stabilității și rezilienței sale naționale.

Continue Reading

CHINA

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele chinez, Xi Jinpin, l-a asigurat joi pe președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită la Beijing, că ”nu există conflicte strategice” între China și Uniunea Europeană și că ambele părți trebuie să-și consolideze comunicarea și să coopereze mai bine în domeniul macroeconomic, conform EFE, citat de Agerpres.

”Nu există niciun conflict strategic între China şi UE. Trebuie să ne consolidăm coordonarea în sfera macroeconomică, să garantăm împreună un lanţ de aprovizionare stabil, să construim motoare pentru economia digitală sau pentru protejarea mediului înconjurător şi să pariem împreună pe noile energii sau pe inteligenţa artificială”, i-a transmis Xi lui Michel în timpul întâlnirii care a avut loc între cei doi înalţi oficiali la Beijing, a anunţat MAE chinez într-un comunicat.

Oficialul chinez a completat că ambele părți trebuie ”să se opună decuplării, unui nou război rece sau protecționismului”.

”China va fi deschisă companiilor europene şi speră că UE va elimina interferenţele şi va oferi un climat de afaceri just şi transparent pentru companiile chineze”, a insistat Xi, care şi-a exprimat speranţa că UE se va transforma într-un ”partener important” pentru ţara asiatică pentru ca ambele părţi ”să profite de ocaziile oferite de piaţă”.

Președintele chinez a mai subliniat că țara sa și UE, precum și comunitatea internațională ”au un interes comun”, și anume ca legăturile ”să progreseze” într-o lume ”mai turbulentă”, în care ne ”confruntăm cu mai multe provocări globale”.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, Xi a indicat că ”o soluţie politică” este ”în interesul Europei şi al ţărilor din Eurasia”. ”China sprijină UE pentru ca aceasta să extindă medierea şi să se afle în fruntea edificării unei arhitecturi de securitate europene echilibrată, eficientă şi sustenabilă”, a spus Xi.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European a listat o serie de ”dificultăți” între cele două părți, precum cele cu care se confruntă companiile europene în ţara asiatică şi care “au exacerbat” pe fondul pandemiei de coronavirus.

”Pentru un proces de globalizare echitabil și corect, este nevoie de reciprocitate și de condiții de concurență echitabile, fără dependențe critice. Aceste principii ar trebui să fie mai bine integrate în relația dintre UE și China. Am convenit să ne continuăm discuțiile în lumina următorului summit UE-China din 2023”, a precizat Michel într-un mesaj publicat pe Twitter.

Războiul rus din Ucraina a reprezentat o altă temă de discuție, oficialul european solicitându-i lui Xi Jinping să ”contribuie pentru ca Rusia să pună capăt distrugerilor şi ocupaţiei sale brutale”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Michel, între cele două părţi a avut loc ”un schimb de experienţe” cu privire la epidemia de coronavirus din China într-un moment de nemulţumire generalizată şi de proteste faţă de politica de ”COVID zero” a Beijingului, care presupune lockdown-uri în oraşe şi campanii de testare în masă.

În cadrul acestui schimb s-a menţionat că ambele părţi au vorbit ”despre măsurile impuse de fiecare în parte şi de răspunsul societăţilor” la acestea.

În ceea ce priveşte dialogul China-UE privind drepturile omului, Michel a evidenţiat că va crea ocazia de a vorbi despre ”situaţia minorităţilor şi a cazurilor individuale”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA11 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.12 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA13 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE13 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN13 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 day ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 day ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 day ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending