Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Decizia Comisiei Europene: România trebuie să recupereze de la CE Hunedoara aproximativ 60 de milioane de euro din ajutorul incompatibil acordat societății

Published

on

Comisia Europeană a constatat că producătorul de energie Societatea ”Complexul Energetic Hunedoara” (CE Hunedoara) a primit din partea României un ajutor de stat incompatibil, în valoare de aproximativ 60 de milioane euro, prin patru împrumuturi finanţate din fonduri publice, pe care acum statul trebuie să-l recupereze, a informat joi Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Foto: ec.europa.eu

”În prezent, România trebuie să recupereze ajutorul ilegal şi dobânzile aferente”, potrivit unui comunciat al Comisiei Europene.

”Un guvern poate sprijini o societate care are dificultăţi din punct de vedere financiar dacă societatea are un plan de restructurare solid, contribuie la costurile restructurării sale şi dacă denaturarea concurenţei este limitată. În cazul CE Hunedoara, aceste condiţii nu au fost îndeplinite – am constatat că împrumuturile din surse publice acordate de România societăţii CE Hunedoara au conferit acesteia un avantaj economic necuvenit. Aceasta înseamnă că ajutorul de stat a fost ilegal. Acum, România trebuie să recupereze ajutorul ilegal acordat societăţii”, a declarat Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, citat în comunicat.

La 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, un ajutor de salvare temporar în valoare de 37,7 milioane de euro (167 de milioane de lei) pentru Complexul Energetic Hunedoara, aflat în dificultate din punct de vedere financiar din anul 2013.

”În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în eventualitatea în care societatea nu avea să fie în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de şase luni. Ca urmare a nerambursării ajutorului pentru salvare de către societatea CE Hunedoara şi în absenţa unui plan de restructurare credibil sau a unor măsuri efective în direcţia lichidării societăţii, în martie 2018, Comisia a deschis o investigaţie aprofundată”, se precizează în comunicatul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

În cursul investigaţiei, Comisia a examinat conformitatea cu normele UE privind ajutoarele de stat a celor cinci împrumuturi finanţate sau sprijinite din fonduri publice acordate societăţii CE Hunedoara. Împreună, la 30 iunie 2016, împrumuturile se ridicau la aproximativ 73 de milioane de euro, echivalentul a 337 de milioane lei.

În conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, intervenţiile statului în întreprinderi sunt considerate a nu reprezenta ajutor de stat atunci când sunt efectuate în condiţii pe care le-ar fi acceptat, într-o situaţie similară, un investitor privat care operează în condiţii de piaţă – principiul investitorului în economia de piaţă.

”Comisia a constatat că, în cazul de faţă, niciun operator economic privat în economia de piaţă nu ar fi acordat, garantat sau prelungit vreunul dintre cele cinci împrumuturi acordate CE Hunedoara, având în vedere deteriorarea situaţiei financiare a societăţii începând din 2013. Prin urmare, măsurile de sprijin din bani publici acordate de România au conferit CE Hunedoara un avantaj economic necuvenit faţă de concurenţii săi şi, prin urmare, constituie ajutor de stat în sensul normelor UE”, se precizează în comunicat.

Comisia a constatat că planul de restructurare prezentat de România în octombrie 2015 şi modificat în ianuarie 2016 nu asigura viabilitatea pe termen lung a CE Hunedoara fără continuarea ajutorului de stat şi că acest plan nu a fost aplicat de întreprindere.

În plus, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara nu a avut nicio contribuție proprie notabilă la costurile de restructurare și că România nu a propus nicio măsură pentru a limita posibilele denaturări ale concurenței rezultate ca urmare a acordării unui sprijin semnificativ din partea statului.

Comisia a concluzionat că patru dintre cele cinci împrumuturi, în valoare totală de aproximativ 60 de milioane de euro, plus dobânzile aferente, sunt incompatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat și România trebuie să le recupereze. Al cincilea împrumut reprezintă un ajutor existent, acordat înainte de aderarea României la UE și, prin urmare, nu este necesar să fie recuperat.

Normele UE privind ajutoarele de stat impun, ca o chestiune de principiu, recuperarea fără întârziere a ajutoarelor de stat incompatibile, în scopul de a se elimina denaturarea concurenței create de ajutor. Normele UE privind ajutoarele de stat nu prevăd aplicarea de amenzi, iar recuperarea nu are drept scop penalizarea întreprinderii în cauză, ci pur și simplu restabilirea egalității de tratament cu alte întreprinderi.

Comisia a primit asigurări din partea României că, în ipoteza că societatea CE Hunedoara intră în lichidare și activele sale sunt vândute, legislația națională va cuprinde dispoziții pentru evitarea întreruperii bruște a furnizării de energie electrică și termică în regiunea deservită de centralele electrice ale CE Hunedoara. În acest context, România poate, de asemenea, să adopte măsuri adecvate și proporționale pentru a evita orice întrerupere bruscă a serviciilor furnizate. Prin urmare, decizia de astăzi nu aduce atingere adoptării în viitor a unor astfel de măsuri.

Comisia este pe deplin hotărâtă să sprijine România în eforturile sale de reformare a sectorului energetic, abordând în același timp consecințele socioeconomice ale tranziției energetice. Inițiativa pentru regiunile carbonifere aflate în tranziție, lansată în decembrie 2017 în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, este concepută pentru a facilita o tranziție echitabilă în regiunile carbonifere ale UE.

CE Hunedoara este un producător de energie electrică și termică din România, deținut de stat, care exploatează două centrale electrice (la Deva și la Paroșeni) și patru mine de huilă, pentru alimentarea centralelor sale electrice, toate provenind de la întreprinderi de stat aflate în faliment (Electrocentrale Paroșeni și Electrocentrale Deva, și, ulterior, Compania Națională a Huilei S.A. Petroșani). CE Hunedoara datorează în prezent 547 de milioane EUR diferitelor organisme de stat din România, inclusiv banii primiți prin cele cinci împrumuturi care fac obiectul investigației privind ajutoarele de stat încheiate astăzi. Întreprinderea, care are aproximativ 6 500 de angajați, a înregistrat pierderi din 2013 și a intrat temporar în procedura oficială de insolvență în temeiul legislației române, procedură suspendată în ianuarie 2016.

În conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, intervențiile statului în întreprinderi pot fi considerate a nu reprezenta ajutor de stat atunci când sunt efectuate în condiții pe care le-ar fi acceptat un operator privat care operează în condiții de piață (principiul operatorului economic privat în economia de piață). Dacă acest principiu nu este respectat, intervențiile publice constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât îi conferă beneficiarului un avantaj economic de care concurenții săi nu dispun.

În conformitate cu Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare, întreprinderile aflate în dificultate pot beneficia de ajutoare de stat dacă îndeplinesc anumite condiții stricte. Se poate acorda un ajutor pentru o perioadă de 6 luni (”ajutor pentru salvare”). După această perioadă, fie ajutorul trebuie să fie rambursat, fie trebuie notificat Comisiei un plan de restructurare pentru ca ajutorul să fie aprobat (”ajutor de restructurare”). Planul trebuie să asigure faptul că întreprinderea își restabilește viabilitatea pe termen lung fără niciun alt sprijin din partea statului, că aceasta contribuie într-o măsură adecvată la costurile sale de restructurare și că denaturările concurenței generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare.

O versiune neconfidențială a acestei decizii va fi disponibilă pe site-ul Comisiei dedicat concurenței, în Registrul ajutoarelor de stat, cu numărul de caz SA.43785, de îndată ce vor fi soluționate toate eventualele probleme legate de confidențialitate. Deciziile referitoare la ajutoare de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial sunt listate în buletinul electronic Știri săptămânale privind ajutoarele de stat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat, miercuri, 1 februarie, orientări fără caracter obligatoriu pentru a ajuta platformele online și motoarele de căutare care intră în domeniul de aplicare al Legii privind serviciile digitale (DSA) să se conformeze obligației de a comunica numărul de utilizatori în UE, cel târziu până la 17 februarie 2023 și, ulterior, cel puțin o dată la șase luni.

Comisia publică acest ghid pentru a ajuta platformele online și motoarele de căutare online cu întrebări practice privind dispozițiile din DSA referitoare la cerința de a publica numerele de utilizatori. În cazul în care numerele de utilizatori publicate arată că acestea ajung la mai mult de 10 % din populația UE (45 de milioane de utilizatori), Comisia le poate desemna drept platforme online foarte mari (VLOP) sau motoare de căutare online foarte mari (VLOSE). Acest lucru înseamnă că acestea ar face obiectul unor obligații suplimentare, cum ar fi efectuarea unei evaluări a riscurilor și luarea unor măsuri corespunzătoare de reducere a riscurilor, evidențiate aici.

DSA, care a intrat în vigoare la 16 noiembrie 2022, este un set de norme de referință ale UE care vizează promovarea unui mediu online mai sigur și mai responsabil, care se aplică tuturor serviciilor digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut. Acesta creează noi obligații cuprinzătoare pentru platformele online de a reduce prejudiciile și de a contracara riscurile online, introduce protecții puternice pentru drepturile utilizatorilor online și plasează platformele digitale într-un nou cadru unic de transparență și responsabilitate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prezintă astăzi, în perspectiva Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, care va avea loc la 4 februarie, primele profiluri de țară în materie de cancer din Registrul european privind inegalitățile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia și Islanda.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, profilurile arată că țările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde EUR, pentru îngrijiri oncologice (în 2018).

O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar. Există, de asemenea, inegalități mari în ceea ce privește ratele mortalității cauzate de cancer atât între țările din UE, cât și în interiorul lor.

Acest lucru se poate explica parțial prin expunerea variabilă la factorii de risc ai cancerului, dar și prin capacitatea diferită a sistemelor de sănătate de a oferi acces rapid și gratuit la diagnosticarea timpurie, precum și la îngrijiri și tratamente oncologice de înaltă calitate.

Profilurile arată că identificarea provocărilor și schimbul de bune practici între statele membre pot ajuta țările să abordeze inegalitățile în materie de cancer.

Profilurile vor fi lansate cu ocazia unei conferințe la nivel înalt, desfășurate în cadrul Planului de combatere a canceruluiConferința privind cancerul – Echitate, excelență și inovare: îngrijiri oncologice moderne pentru toți”, organizată în comun de Comisie și de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

Profil de țară privind cancerul – România

OCDE relevă în raportul pentru România că mortalitatea prin cancer este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000.

Mai mult, cancerul reprezintă a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor. În anul 2019, 50 324 de persoane au murit prin cancer în România, arată documentul.

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

© OCDE

România, progrese modeste în prevenirea mortalității prin cancer 

În timp ce, în România, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1 % în rândul bărbaților și a crescut cu 1 % în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în UE ea a scăzut cu 10 % în rândul bărbaților și cu 5 % în rândul femeilor. Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1 % la 7 % în cursul deceniului, ca urmarea progresului modest înregistrat în România. Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.

© OCDE

Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt primele două cauze de mortalitate prin cancer

Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.

© OCDE

Ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE

În 2018, în România au fost raportate 15 589 de decese prevenibile  și 6 999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6 % din decesele prevenibile, respectiv prin cauze tratabile din UE, în condițiile în care populația României reprezintă 4 % din populația UE. În anul 2011 existau diferențe procentuale substanțiale între ratele mortalității prevenibile, respectiv între ratele mortalității de cauze tratabile între România și UE (în particular pentru mortalitatea prevenibilă) și aceste diferențe au crescut în timp.

© OCDE

Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.

OCDE recomandă acordarea unei priorități ridicate controlului cancerului în viitor și intensificarea colaborării cu UE în acest domeniu pentru accelerarea progreselor din țara noastră.

În martie 2022 au avut loc o serie de dezbateri publice privind Strategia Națională de Sănătate 2022-2030. Strategia conține obiective pentru controlul cancerului care includ prevenția primară, screeningul, accesul la servicii de diagnostic, tratament, reabilitare și îngrijiri paliative, îmbunătățirea infrastructurii și sporirea calității asistenței medicale. În plus, a fost prezentat spre adoptare Planul național de combatere a cancerului pentru perioada 2022-2027, plan bazat pe cei patru piloni ai Planului european de combatere a cancerului.

Pentru perioada de programare 2021-2027 a UE, România a propus un program specific, Programul Sănătate 2021-2027, care alocă aproximativ 400 de milioane EUR pentru prevenție, depistare timpurie și screening, diagnostic și tratament, infrastructură de cercetare, formarea profesioniștilor și elaborarea de standarde și protocoale de practică în domeniul cancerului.

Factorii de risc și politicile de prevenție

În 2019, principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, constată OCDE, care recomandă intensificarea eforturilor pentru prevenție. În anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat 1,9 % din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4 % din UE.

© OCDE

Depistarea precoce

Depistarea precoce și screeningul pentru cancer au fost recunoscute drept priorități ale intervențiilor de sănătate publică în cadrul strategiei anterioare, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

Cu toate acestea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că în România nu există practici sistematice de screening pentru cancer, iar cheltuielile cu măsurile de prevenție sunt scăzute.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.

În ultimii ani s-a îmbunătățit, de asemenea, informarea publicului cu privire la screeningul pentru cancer.

OCDE amintește de un sondaj național referitor la atitudinile față de cancer, care relevă că peste 50 % din populație consideră că depistarea precoce a cancerului este posibilă, iar 80 % consideră că prevenirea cancerului este posibilă (Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, 2020).

Așadar, oamenii ar fi dispuși să participe la programe de screening pentru cancer, cu condiția ca serviciul să fie disponibil și ușor accesibil.

De altfel, acestea se numără printre principalele provocări identificate de OCDE.

Performanța îngrijirii pacienților oncologici

Chiar dacă îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici, se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile, deplânge organizația, care explică că aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii.

Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire.

Planul european de combatere a cancerului este un pilon esențial al Uniunii europene a sănătății, anunțată de președinta von der Leyen în 2020.

Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabilește o abordare nouă a UE în ceea ce privește prevenirea cancerului și tratamentele și îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile și prin asocierea cu părți interesate din diverse sectoare.

Planul propune 10 inițiative emblematice și numeroase acțiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

Published

on

© Screenshot/European Union 2023 - Source : EC

Comisia Europeană prezintă un Plan Industrial pentru Pactul Verde European pentru a spori competitivitatea industriei europene cu emisii nete zero și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul urmărește să ofere un mediu mai favorabil pentru creșterea capacității de producție a UE în ceea ce privește tehnologiile și produsele cu zero emisii nete necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă.

Planul se bazează pe inițiativele anterioare și se sprijină pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile în curs de desfășurare în cadrul programului și al programului REPowerEU. 

Avem o ocazie unică în această generație de a deschide calea cu celeritate, ambiție și determinare, pentru a asigura poziția de lider industrial a UE în sectorul tehnologiei cu emisii nete zero, aflat în creștere rapidă. Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate. Pentru întreprinderile și cetățenii noștri, aceasta înseamnă transformarea competențelor în locuri de muncă de calitate și a inovării în producție de masă, datorită unui cadru mai simplu și mai rapid. Un acces mai bun la finanțare va permite industriilor noastre cheie din domeniul tehnologiilor curate să se extindă rapid”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Planul se bazează pe patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, îmbunătățirea competențelor și deschiderea comerțului pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.

Un mediu de reglementare previzibil și simplificat

Comisia va propune o Lege privind industria cu emisii nete zero pentru a identifica obiectivele pentru capacitatea industrială cu emisii nete zero și pentru a oferi un cadru de reglementare adecvat pentru implementarea rapidă a acesteia, asigurând o procedură de autorizare simplificată și accelerată, promovând proiecte strategice europene și dezvoltând standarde pentru a sprijini extinderea tehnologiilor pe piața unică.

Cadrul va fi completat de Legea privind materiile prime critice, pentru a asigura un acces suficient la acele materiale, cum ar fi pământurile rare, care sunt vitale pentru fabricarea tehnologiilor-cheie, și de reforma concepției pieței energiei electrice, pentru ca consumatorii să beneficieze de costurile mai mici ale energiei regenerabile.

Acces mai rapid la finanțare

Cel de-al doilea pilon al planului va accelera investițiile și finanțarea pentru producția de tehnologii curate în Europa. În acest scop, pentru a accelera și simplifica acordarea de ajutoare, Comisia va consulta statele membre cu privire la un Cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat modificat și va revizui Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare în lumina Pactului Verde, mărind pragurile de referință pentru sprijinul acordat investițiilor ecologice. 

De asemenea, Comisia va facilita utilizarea fondurilor UE existente pentru finanțarea inovării, producției și implementării tehnologiilor curate. Pe termen scurt, Comisia va colabora cu statele membre, cu accent pe REPowerEU, InvestEU și Fondul de Inovare, în vederea găsirii unei soluții de tranziție pentru a oferi un sprijin rapid și orientat. Pe termen mediu, Comisia intenționează să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții, propunând un Fond Suveran European în contextul revizuirii cadrului financiar multianual înainte de vara anului 2023.

Îmbunătățirea competențelor

Pentru a dezvolta competențele necesare pentru o tranziție ecologică centrată pe oameni, Comisia va propune înființarea unor Academii industriale “Net-Zero” pentru a derula programe de perfecționare și recalificare în industrii strategice. De asemenea, Comisia va analiza modul în care se poate combina o abordare bazată pe competențe, care să recunoască competențele reale, cu abordările existente bazate pe calificări, și cum se poate facilita accesul resortisanților țărilor terțe pe piețele forței de muncă din UE în sectoarele prioritare, precum și măsuri de încurajare și aliniere a finanțării publice și private pentru dezvoltarea competențelor.

Comerț deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente

În acest scop, Comisia va continua să dezvolte rețeaua de acorduri de liber schimb a UE și alte forme de cooperare cu partenerii pentru a sprijini tranziția ecologică. De asemenea, Comisia va analiza crearea unui Club al materiilor prime critice, care să reunească “consumatorii” de materii prime și țările bogate în resurse pentru a asigura securitatea aprovizionării la nivel mondial printr-o bază industrială competitivă și diversificată, precum și a unor parteneriate industriale Clean Tech/Net-Zero.

De asemenea, Comisia va proteja piața unică împotriva comerțului neloial în sectorul tehnologiilor curate și va utiliza instrumentele sale pentru a se asigura că subvențiile străine nu denaturează concurența pe piața unică, inclusiv în sectorul tehnologiilor curate.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE6 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN7 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE8 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO9 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending