Finlanda ar trebui să depună o cerere de aderare la alianța militară NATO, au declarat joi președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin într-o declarație comună citată de agențiile internaționale de presă, între care BBC și Deutsche Welle.
“Finlanda trebuie să depună fără întârziere o cerere de aderare la NATO“, au declarat Niinisto și Marin.
Aceasta este o schimbare majoră de politică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina.
“În această primăvară, a avut loc o discuție importantă privind posibila aderare a Finlandei la NATO. A fost nevoie de timp pentru a permite Parlamentului și întregii societăți să își stabilească poziția în această privință. A fost nevoie de timp pentru contacte internaționale strânse cu NATO și cu țările membre ale acesteia, precum și cu Suedia. Am dorit să acordăm discuției spațiul necesar. Acum, când momentul luării deciziilor este aproape, ne expunem punctele noastre de vedere egale, de asemenea pentru informarea grupurilor și partidelor parlamentare. Aderarea la NATO ar consolida securitatea Finlandei. Ca membru al NATO, Finlanda ar consolida întreaga alianță de apărare. Finlanda trebuie să depună fără întârziere cererea de aderare la NATO. Sperăm că pașii naționali care mai sunt necesari pentru a lua această decizie vor fi făcuți rapid în următoarele zile”, au transmis Niinisto și Marin
Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km și un trecut dificil cu Rusia, va pune astfel atitudinii sale neutre în materie de politică de securitate și apărare.
Cu o zi în urmă, Finlanda și Marea Britanie au semnat, la Helsinki, o declarație de asistență reciprocă în materie de securitate, identică textului semnat de premierul britanic Boris Johnson cu Suedia în aceeaşi zi, care are ca scop să ofere asigurări pe perioada între candidatura şi aderarea la NATO, protecţia oferită de Alianţă nefiindu-le garantată decât statelor membre.
Întrebat despre riscul ca o candidatură la NATO să fie percepută de Moscova drept o provocare, preşedintele finlandez a fost de părere că Rusia este cea care a schimbat datele problemei la sfârşitul lui 2021.
“Au cerut ca Finlanda şi Suedia să nu intre în NATO. Au cerut ca NATO să nu primească noi membri. Spunând aceasta, Rusia a spus de fapt că noi nu mai aveam libera alegere. Iar aceasta este o schimbare enormă. Aceasta ne-a făcut să reflectăm, iar ceea ce s-a petrecut pe 24 februarie şi războiul enorm purtat de Rusia în Ucraina, aceasta de asemenea a schimbat datele problemei: ei sunt pregătiţi să atace o ţară vecină“, a menţionat Niinisto.
Suedia este așteptată și ea să anunțe în zilele următoare o decizie de a adera la Alianța Nord-Atlantică, urmând ca alături de Finlanda să extindă blocul politico-militar de la 30 la 32 de membri. De altfel, miniștrii de externe ai celor două țări sunt așteptați sâmbătă și duminică la Berlin, acolo unde omologii lor din NATO vor avea o reuniune informală ca parte a procesului de pregătire a summitului NATO de la Madrid din 28-30 iunie și de adoptare a noului Concept Strategic al Alianței.
Ministrul suedez al apărării a afirmat marți că aderarea Suediei și Finlandei la NATO va consolida apărarea regiunii nordice, iar Comisia de Apărare a Parlamentului finlandez a declarat că aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru Finlanda pentru a-și garanta securitatea națională.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
