NATO
Decizie istorică: Finlanda a hotărât să intre în NATO și va depune “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică
Published
3 years agoon

Finlanda ar trebui să depună o cerere de aderare la alianța militară NATO, au declarat joi președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin într-o declarație comună citată de agențiile internaționale de presă, între care BBC și Deutsche Welle.
“Finlanda trebuie să depună fără întârziere o cerere de aderare la NATO“, au declarat Niinisto și Marin.
Aceasta este o schimbare majoră de politică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina.
“În această primăvară, a avut loc o discuție importantă privind posibila aderare a Finlandei la NATO. A fost nevoie de timp pentru a permite Parlamentului și întregii societăți să își stabilească poziția în această privință. A fost nevoie de timp pentru contacte internaționale strânse cu NATO și cu țările membre ale acesteia, precum și cu Suedia. Am dorit să acordăm discuției spațiul necesar. Acum, când momentul luării deciziilor este aproape, ne expunem punctele noastre de vedere egale, de asemenea pentru informarea grupurilor și partidelor parlamentare. Aderarea la NATO ar consolida securitatea Finlandei. Ca membru al NATO, Finlanda ar consolida întreaga alianță de apărare. Finlanda trebuie să depună fără întârziere cererea de aderare la NATO. Sperăm că pașii naționali care mai sunt necesari pentru a lua această decizie vor fi făcuți rapid în următoarele zile”, au transmis Niinisto și Marin
Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km și un trecut dificil cu Rusia, va pune astfel atitudinii sale neutre în materie de politică de securitate și apărare.
Cu o zi în urmă, Finlanda și Marea Britanie au semnat, la Helsinki, o declarație de asistență reciprocă în materie de securitate, identică textului semnat de premierul britanic Boris Johnson cu Suedia în aceeaşi zi, care are ca scop să ofere asigurări pe perioada între candidatura şi aderarea la NATO, protecţia oferită de Alianţă nefiindu-le garantată decât statelor membre.
Întrebat despre riscul ca o candidatură la NATO să fie percepută de Moscova drept o provocare, preşedintele finlandez a fost de părere că Rusia este cea care a schimbat datele problemei la sfârşitul lui 2021.
“Au cerut ca Finlanda şi Suedia să nu intre în NATO. Au cerut ca NATO să nu primească noi membri. Spunând aceasta, Rusia a spus de fapt că noi nu mai aveam libera alegere. Iar aceasta este o schimbare enormă. Aceasta ne-a făcut să reflectăm, iar ceea ce s-a petrecut pe 24 februarie şi războiul enorm purtat de Rusia în Ucraina, aceasta de asemenea a schimbat datele problemei: ei sunt pregătiţi să atace o ţară vecină“, a menţionat Niinisto.
Suedia este așteptată și ea să anunțe în zilele următoare o decizie de a adera la Alianța Nord-Atlantică, urmând ca alături de Finlanda să extindă blocul politico-militar de la 30 la 32 de membri. De altfel, miniștrii de externe ai celor două țări sunt așteptați sâmbătă și duminică la Berlin, acolo unde omologii lor din NATO vor avea o reuniune informală ca parte a procesului de pregătire a summitului NATO de la Madrid din 28-30 iunie și de adoptare a noului Concept Strategic al Alianței.
Ministrul suedez al apărării a afirmat marți că aderarea Suediei și Finlandei la NATO va consolida apărarea regiunii nordice, iar Comisia de Apărare a Parlamentului finlandez a declarat că aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru Finlanda pentru a-și garanta securitatea națională.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO: A trecut vremea când Alianța dorea să “țină Germania la pământ”. Acum “germanii s-au ridicat”, exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare
Viitorul cancelar german avertizează că „Europa unită este amenințată” atât de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de ascensiunea electorală a extremei drepte pe plan extern
Comisia Europeană este în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia pentru ”a înțelege cauza principală și impactul” întreruperii majore de curent
Vladimir Putin anunță un armistițiu de trei zile în Ucraina, între 8 și 10 mai
Spania, Portugalia și regiuni din Franța, afectate de o pană majoră de curent. Cauza producerii, neclară
Ministrul Burduja, prima întâlnire cu omologul din SUA, la summitul celor Trei Mări din Varșovia: România şi SUA deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie
NATO
70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO: A trecut vremea când Alianța dorea să “țină Germania la pământ”. Acum “germanii s-au ridicat”, exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare
Published
11 hours agoon
April 28, 2025
Germania a marcat luni, la sediul NATO din Bruxelles, 70 de ani de la aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică, evenimentul solemn fiind celebrat printr-o ceremonie oficială la care au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, și ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
Ceremonia a început într-o atmosferă solemnă, acompaniată de fanfara militară a Bundeswehr-ului, care a interpretat marșul “Viribus Unitis” – “Cu forțe unite”, o expresie care reflectă în mod simbolic spiritul Alianței Nord-Atlantice.
Secretarul general Mark Rutte a subliniat importanța acestei devize pentru NATO în prezent. “Suntem 32 de națiuni unite în angajamentul nostru de a proteja toți cetățenii noștri”, a spus el.
În discursul său, Rutte a rememorat momentele istorice cheie ale implicării Germaniei în NATO: de la aderarea din 1955, într-o Europă încă marcată de distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, la rolul de lider pe care Germania și l-a asumat în cadrul Alianței în deceniile ce au urmat.
“Germania a fost în centrul apărării colective a NATO în timpul Războiului Rece. După reunificare, a promovat construcția de punți și integrarea noilor democrații din Europa Centrală și de Est în Alianță”, a declarat Mark Rutte.
La doar un deceniu după cel mai devastator conflict din istoria modernă, Germania de Vest devenea al 15-lea membru al NATO, în contextul consolidării frontului vestic împotriva amenințării sovietice. Aderarea a reprezentat un pas fundamental în integrarea europeană și o reafirmare a angajamentului german pentru pace și cooperare internațională.
În deceniile care au urmat, Germania s-a transformat într-un pilon esențial al securității euro-atlantice. De la participarea la misiuni NATO în Balcani și Afganistan, la angajamentele actuale în Europa de Est și în Marea Baltică, contribuțiile Berlinului au fost decisive.
“Astăzi, Germania are trupe desfășurate în partea estică a Alianței, avioane de luptă care patrulează cerul baltic și nave care protejează liniile de aprovizionare și infrastructura critică din Marea Baltică”, a subliniat secretarul general.
În actualul context geopolitic, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Germania a devenit cel mai mare contributor european de ajutor militar pentru Kiev.
Secretarul general Rutte a evidențiat că sprijinul oferit de Berlin ajută Ucraina să reziste și să lupte pentru un viitor liber și suveran. “O Ucraină puternică este cea mai bună garanție pentru o pace justă și durabilă”, a insistat el.
Mai mult decât atât, Germania a realizat progrese semnificative în privința angajamentelor bugetare pentru apărare. Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Germania alocă 2% din PIB-ul său pentru apărare, în conformitate cu obiectivele stabilite de NATO.
“Parlamentul german a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere masivă a cheltuielilor de apărare. Aceasta este o demonstrație remarcabilă de leadership și responsabilitate într-o perioadă marcată de pericole tot mai mari”, a declarat Mark Rutte.
În discursul său emoționant, Mark Rutte a amintit cum, în perioada fondării NATO, ideea era de a “ține Germania la pământ” – o formulare celebră a primului secretar general al Alianței, Lord Ismay.
“A fost o vreme când NATO dorea “să îi țină pe germani la pământ”, după cum a spus, în mod celebru, primul secretar general al NATO. Acum nu mai este așa… Germanii s-au ridicat. Este exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare”, a adăugat el.
“Germania poate conta pe sprijinul a 31 de aliați și prieteni. Și noi putem conta pe Germania”, a încheiat Rutte.
După ceremoniile de la sediul NATO, Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier a efectuat o vizită oficială la Palatul Laeken, unde s-a întâlnit cu Regele Philippe al Belgiei. Această întrevedere simbolică a evidențiat nu doar legăturile strânse dintre Germania și Belgia, ci și importanța cooperării europene într-un context internațional complex.
Discuțiile au vizat atât cooperarea bilaterală, cât și provocările regionale și globale actuale, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și consolidarea securității europene.
NATO
Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că ”Rusia este amenințarea pe termen lung”, subliniază Mark Rutte
Published
4 days agoon
April 25, 2025By
Teodora Ion
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evidențiat poziția comună a alianței cu privire la Rusia, pe care a calificat-o drept ”o amenințare pe termen lung” la adresa securității euro-atlantice, informează The Kyiv Independent și Reuters.
Acesta a susținut declarațiile în urma unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, la Casa Albă, pe fondul intensificării eforturilor SUA de a ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.
”Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că Rusia este amenințarea pe termen lung la adresa teritoriului NATO – la adresa întregului teritoriu euro-atlantic”, a declarat Rutte reporterilor în fața Casei Albe, în contextul în care, în aceeași zi, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a amenințat că Rusia ar putea utiliza ”măsuri asimetrice”, inclusiv arme nucleare, împotriva Europei ca răspuns la ”acțiuni neprietenoase”.
Rutte a recunoscut eforturile Ucrainei de a ajunge la un acord de pace și a cerut Moscovei să depună eforturi, de asemenea, în această direcție.
”Ucrainenii joacă cu adevărat cartea, iar eu cred că mingea este în mod clar în terenul Rusiei acum”, a continuat secretarul general al NATO.
Rusia a bombardat Kievul joi dimineață, la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru respingerea unei propuneri de acord de pace care ar recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei, informează Politico Europe.
Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina a anunțat că peste 70 de persoane au fost rănite în atac și cel puțin 42 au fost spitalizate, inclusiv șase copii.
NATO
Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu
Published
7 days agoon
April 22, 2025By
Teodora Ion
Premierul spaniol Pedro Sanchez a promis marți că va îndeplini obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare până la sfârșitul anului, într-o schimbare a actualei abordări timide a țării față de bugetele militare, informează Politico Europe.
Invocând ”contextul geopolitic și economic care evoluează rapid”, Sanchez a declarat că țara va cheltui încă 10,4 miliarde de euro pentru apărare, ridicând cheltuielile militare totale la aproximativ 34 de miliarde de euro.
Spania este țara din alianță care cheltuiește cel mai puțin pentru apărare, rezervând doar 1,28% din PIB-ul său pentru armată în 2024 – cu mult sub obiectivul de 2% al alianței și o mică parte din procentul de 5% cerut de președintele american Donald Trump.
Până acum, țara spera să atingă obiectivul NATO abia în 2029, însă în ultimele luni Washingtonul și Bruxellesul au făcut presiuni asupra Madridului pentru a accelera acest calendar. În timpul unei întâlniri cu ministrul spaniol al economiei, Carlos Cuerpo, săptămâna trecută, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a insistat că Spania trebuie să majoreze cheltuielile pentru apărare.
Aproximativ o treime din noile fonduri urmează să fie utilizate pentru îmbunătățirea condițiilor pentru membrii forțelor armate spaniole, care vor primi majorări semnificative. Alte 3,26 miliarde de euro vor fi alocate cheltuielilor pentru telecomunicații și securitate cibernetică, care, potrivit lui Sanchez, vor consolida ”scutul digital” al țării, iar 1,9 miliarde de euro vor fi alocate pentru noi echipamente de apărare și descurajare.
Partenerii de coaliție de stânga ai prim-ministrului și aliații săi tradiționali din cadrul parlamentului spaniol sunt împotriva a ceea ce ei numesc ”militarizarea” țării, în special dacă acest lucru se întâmplă în detrimentul programelor expansive de asistență socială ale Spaniei.
Sanchez a insistat că ”niciun cent” din bugetul majorat al apărării nu va fi luat din programele sociale existente sau colectat prin noi taxe. În schimb, el a spus că banii vor proveni din economiile publice generate de economia spaniolă performantă, din fondurile neutilizate ale bugetului național și din fondurile neutilizate ale UE pentru redresare post-COVID-19.
De asemenea, Sanchez a ținut să sublinieze că Spania rămâne o țară ”pacifistă” și că investițiile sunt menite să îi ”descurajeze pe cei care s-ar putea gândi să atace Europa”.
El a subliniat, de asemenea, că multe dintre măsuri, cum ar fi cele 1,75 miliarde de euro alocate pentru consolidarea capacităților forțelor armate spaniole în situații de urgență, vor ajuta trupele să răspundă crizelor interne, cum ar fi dezastrele naturale asociate schimbărilor climatice.
Creșterea cheltuielilor pare să fi divizat guvernul de coaliție al lui Sanchez. La scurt timp după ce acesta a prezentat planul, miniștrii aparținând grupului de stânga Sumar au criticat cheltuielile ”exorbitante”, despre care au spus că au fost efectuate fără o ”reflecție aprofundată, obiectivă și consensuală”.
Companiile spaniole vor fi cei mai mari beneficiari ai creșterii cheltuielilor, 87% din investiții fiind destinate proiectelor interne. Conform previziunilor guvernului spaniol, noile investiții ar putea crește PIB-ul Spaniei între 0,4 % și 0,7 puncte procentuale și ar putea crea până la 100 000 de noi locuri de muncă.
Planul urmează să fie prezentat miercuri Comisiei Europene și NATO la Bruxelles.
Aliații NATO vor discuta despre creșterea cerințelor privind cheltuielile de apărare de la obiectivul actual de 2% din produsul intern brut la un summit care va avea loc la Haga în această vară.
Până în prezent, Polonia și Lituania sunt singurele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Aderarea Ucrainei la UE: Robert Fico și Viktor Orban se opun abolirii unanimității în deciziile de politică externă

70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO: A trecut vremea când Alianța dorea să “țină Germania la pământ”. Acum “germanii s-au ridicat”, exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare

Viitorul cancelar german avertizează că „Europa unită este amenințată” atât de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de ascensiunea electorală a extremei drepte pe plan extern

Comisia Europeană este în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia pentru ”a înțelege cauza principală și impactul” întreruperii majore de curent

Angel Tîlvăr, întrevedere cu comisarul european pentru apărare: „Investițiile în apărare reprezintă nu doar o necesitate de securitate, ci și o oportunitate de consolidare a solidarității europene”

Ministrul energiei, după întreruperile majore de curent în Spania și Portugalia: România nu are nicio problemă în sistemul energetic național

UE salută criticile lui Trump cu privire la atacurile Rusiei în Ucraina și afirmă că sprijinul Coreei de Nord acordat Moscovei arată disperarea Kremlinului

Vladimir Putin anunță un armistițiu de trei zile în Ucraina, între 8 și 10 mai

Spania, Portugalia și regiuni din Franța, afectate de o pană majoră de curent. Cauza producerii, neclară

Ministrul Burduja, prima întâlnire cu omologul din SUA, la summitul celor Trei Mări din Varșovia: România şi SUA deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară
Trending
- POLITICĂ7 days ago
Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”
- ROMÂNIA7 days ago
Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei Francisc, al doilea Suveran Pontif din istorie care a vizitat România. Acestea vor avea loc sâmbătă la Basilica Sfântul Petru
- COMISIA EUROPEANA7 days ago
Președinta Comisiei Europene avertizează X, Meta, Apple și TikTok să respecte regulile în Europa: Suntem pregătiți să punem în aplicare toate normele digitale de care dispunem
- EDITORIALE7 days ago
Iulian Chifu: Rusia victorioasă, maximalistă, ofensivă în fața Ucrainei condiționată de America lui Trump. Cât vor asuma europenii din apărarea propriului continent
- ROMÂNIA4 days ago
Astăzi în istorie: 20 de ani de la semnarea Tratatului de Aderare a României la UE. Câteva rezultate ale unei integrări istorice