Connect with us

ROMÂNIA

Decizie majoră la București: România va semna declarația UE care stabilește că investiţiile din Pactul Ecologic European vor fi element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene

Published

on

© Guvernul României

România va semna declaraţia privind utilizarea investiţiilor din Pactul Ecologic European ca element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene (UE), după pandemia COVID-19, a anunţat, joi, într-o declaraţie de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe. Ulterior declarațiilor sale, Guvernul a aprobat Memorandumul pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, în cadrul căruia României îi sunt alocate 757 de milioane de euro, una dintre cele mai mari finanțări atribuite unui stat membru.

“Astăzi am luat o decizie care va schimba viitorul modelului economic din România şi va pune în siguranţă viaţa şi mediul din ţara noastră şi din Europa. România a hotărât să semneze declaraţia privind utilizarea investiţiilor din Pactul Ecologic European ca element cheie în planul de redresare a Uniunii Europene, după pandemia COVID-19. Ţara noastră se alătură, aşadar, grupului statelor membre care susţin Redresarea Ecologică a Uniunii Europene şi mă bucur că am fost desemnat să semnez această declaraţie în numele Guvernului României. Semnăm cu asumarea şi cu ambiţia de o urma calea investiţiilor durabile, într-o economie cu emisii reduse de carbon, a eficienţei energetice ridicate, a economiei circulare, energiilor regenerabile şi recuperării păstrării biodiversităţii. Prin decizia de astăzi (joi, n.r.), ne declarăm în favoarea unui răspuns ecologic în faţa provocărilor economice din întreaga Europă. La fel ca celelalte 18 state membre ale UE semnatare ale declaraţiei, ne dorim ca Pactul Ecologic European să rămână în centrul planului de relansare economică după COVID-19”, a spus Alexe, citat de Agerpres.

Conform ministrului, Pactul Ecologic European propune un model economic sigur şi durabil, în sensul utilizării mai eficiente a resurselor, printr-un grad mai mare de refolosire şi reciclare.

“Credem că, odată cu ieşirea din criză, Redresarea Ecologică este soluţia pentru a acţiona, astfel încât să ţinem cont de fragilul echilibru al naturii. Acesta este cea mai bună strategie de creştere pentru fiecare stat european în parte şi pentru fiecare cetăţean al planetei. În acelaşi timp, este şi instrumentul prin care pot fi mobilizate resurse financiare care să stimuleze economiile statelor membre şi să creeze noi locuri de muncă în perioada post-criză şi pe termen mediu şi lung. Pactul Ecologic European propune un model economic sigur şi durabil: utilizarea mai eficientă a resurselor, printr-un grad mai mare de refolosire şi reciclare. O redresare economică ecologică va contribui, de asemenea, la consolidarea rezilienţei noastre faţă de riscurile majore pentru sănătate, cum ar fi COVID-19. Vom direcţiona fondurile UE din Planul de Investiţii al Pactului Ecologic European către investiţii durabile, care să sprijine tranziţia la o economie circulară şi neutră din punct de vedere climatic, cu atât mai mult în condiţiile excepţionale cauzate de pandemia de COVID-19”, a subliniat demnitarul.

Acesta a adăugat că orice amânare sau ratare a politicilor şi măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, atât în orizonturile anilor 2025 şi 2030, cât şi pe termen lung – aferent anului 2050 – va conduce la costuri viitoare infinit mai mari. “Pactul Ecologic European este cel mai bun răspuns de ţară la pandemia de COVID-19, la provocarea schimbărilor climatice şi la nevoia de siguranţă a mediului şi a vieţii”, a completat Costel Alexe.

Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050, a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 11 decembrie anul trecut, la 10 zile distanță de la preluarea mandatului. von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”.

Confruntată cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a mutat în planul secund dezbaterea despre Pactul Ecologic European.

Citiți și Ursula von der Leyen: Pactul Ecologic European va fi motorul relansării Europei. După pandemie, nu trebuie să revenim la vechile obiceiuri poluante

Citiți și Comisarul european Paolo Gentiloni: Amânarea Pactului Ecologic European “ar fi o eroare tragică”

Pe de altă parte, însă, liderii statelor membre i-au dat, săptămâna trecută, mandat Ursulei von der Leyen să vină cu o nouă propunere de cadru financiar multianual 2021-2027, care să cuprindă un fond european de relansare economică. Președinta Comisiei Europene a precizat că în noua sa propunere de buget, Comisia Europeană va avea în vedere patru domenii, inclusiv mai multe investiții în politicile moderne precum Pactul Ecologic European, politica digitală și autonomia strategică sporită a UE.

Într-o foaie de parcurs trimisă de președintele Consiliului European către cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, se sublinia faptul că în relansarea economică a Uniunii Europene post-coronavirus “tranziția verde și transformarea digitală vor juca un rol central și prioritar”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Directorul executiv al FMI a remarcat consolidarea reputației României în plan european și internațional, prin performanțele economice obținute și reformele asumate

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, luni, la Palatul Victoria, cu directorul executiv al Fondului Monetar Internațional, Paul Hilbers, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro. Cu această ocazie, a fost analizată evoluția economiei României, cu accent pe impactul pozitiv al creșterilor fără precedent din ultimul an, atât în privința absorbției banilor europeni, precum și din perspectiva investițiilor străine directe.

Premierul a arătat că țara noastră a reușit să atingă unul dintre cele mai dinamice ritmuri de dezvoltare la nivel european, înregistrând, în ultimii 20 de ani, o creștere de opt ori a economiei. România a consolidat aceste rezultate inclusiv anul trecut, când creșterea economică de 49 de miliarde de euro a reprezentat echivalentul întregului PIB din 2002. În acest sens, a mulțumit FMI pentru sprijinul oferit constant, pe parcursul evoluției țării noastre în trecerea de la economia planificată din perioada comunistă la modelul occidental, bazat pe piața liberă, respectând valorile democratice.

În cadrul dialogului, a fost menționată, de asemenea, importanța aderării țării noastre la OCDE, ca obiectiv național, după intrarea în NATO și UE, cu accent pe beneficiile pentru mediul de afaceri și de investiții.

„Stabilitatea politică generată de actuala coaliție de guvernare și predictibilitatea politicilor fiscale reprezintă două atuuri importante, în contextul interesului tot mai crescut al investitorilor străini pentru România”, a afirmat șeful guvernului. „Nevoia de a controla efectele inflației și de a scădea valoarea acesteia în perioada următoare reprezintă o prioritate pe care Guvernul o urmărește, armonizându-și eforturile cu cele ale Băncii Naționale din România”, a adăugat Nicolae Ciucă.

În acest sens, premierul a dat asigurări privind responsabilitatea asumată din perspectiva politicilor fiscale.

„Guvernul ia toate măsurile necesare pentru a consolida și dezvolta sectorul de afaceri, atât în privința companiilor cu capital românesc, precum și în relația cu investitorii străini. Consolidarea clasei de mijloc va asigura susținerea ritmului de dezvoltare economică și soliditatea economiei românești. Avem perspective bune de creștere, iar deciziile pe care le luăm se bucură de stabilitate politică” a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

La rândul său, directorul executiv al FMI, Paul Hilbers, a remarcat consolidarea reputației României în plan european și internațional, prin performanțele economice obținute, reformele asumate, inclusiv în domenii precum  politicile de mediu, digitalizare sau aplicarea standardelor din statele mai dezvoltate.

Oficialul FMI a mulțumit României pentru sprijinul oferit Ucrainei și refugiaților ucraineni, precum și Republicii Moldova.

În acest sens, premierul Nicolae Ciucă a oferit detalii despre ajutorul oferit celor peste  3,4 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele țării noastre din cauza agresiunii militare ruse,  110.000 dintre aceștia alegând să rămână în România.

„Solidaritatea românilor și dorința lor de a fi alături de poporul ucrainean s-au regăsit atât în sprijinul umanitar, precum și în organizarea platformelor de facilitare a asistenței umanitare internaționale, țara noastră fiind prima care a lansat un plan de integrare a refugiaților”, a remarcat șeful guvernului.

În cele din urmă, prim-ministrul României a cerut o mai mare susținere pentru economia Republicii Moldova, afectată de agresiunea militară asupra Ucrainei, prezentând măsurile pe care țara noastră le-a luat pentru a asigura curent electric, gaze naturale, lemne pentru perioada iernii, precum și asistență în procesul de integrare europeană.

Continue Reading

ROMÂNIA

Lituania susține ferm aderarea României la Schengen. Miniștrii de externe ai celor două țări au discutat despre cooperarea în cadrul UE, NATO și a Inițiativei celor Trei Mări

Published

on

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut luni o convorbire telefonică cu omologul său lituanian, Gabrielius Landsbergis, despre susținerea acordată de Lituania pentru aderarea României la Schengen și despre cooperarea româno-lituaniană în calitate de membri ai Uniunii Europene și ai NATO de pe flancul estic.

“Am avut convorbire telefonică foarte bună cu ministrul de externe Gabrielius Landsbergis, reconfirmând excelenta noastră cooperare româno-lituaniană. Am mulțumit pentru sprijinul ferm și extins al Lituaniei pentru aderarea României la Schengen. Confruntându-ne cu provocări similare ca membri UE și NATO pe flancul estic, ne extindem constant coordonarea în domeniul afacerilor regionale”, a scris Aurescu, pe Twitter, după discuție.

De asemenea, șefii diplomațiilor română și lituaniană au discutat și despre cooperarea bilaterală în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, a formatului București 9 și a obiectivelor comune la nivelul NATO.

În context, Aurescu a reamintit că România și va relua participarea la misiunile de poliție aeriană a NATO în regiunea Mării Baltice și a subliniat că România este implicată pentru un summit de succes al NATO, la Vilnius, în acest an.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Săptămâna trecută, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din Italia, BelgiaCroația, Germania, Polonia și Olanda.

Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit vinerea trecută, în România, pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România continuă să se bazeze în proporție de 72% pe combustibili fosili pentru aprovizionarea sa globală cu energie

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE continuă să se bazeze în mare măsură pe combustibilii fosili pentru aprovizionarea sa globală cu energie, după cum ilustrează raportul dintre combustibilii fosili și energia brută disponibilă (cererea totală de energie a unei țări sau regiuni), arată datele publicate pe 30 ianuarie de Eurostat. În 2021, combustibilii fosili au reprezentat 70% din energia brută disponibilă în UE, rămânând la același nivel ca în 2020. Acest procent scăzuse semnificativ în ultimele decenii. Din 1990, primul an pentru care sunt disponibile date, acesta a scăzut cu 13 puncte procentuale (pp), în principal din cauza creșterii consumului de energie regenerabilă.

În 2021, Malta (96%) a rămas țara din UE cu cea mai mare pondere a combustibililor fosili în energia brută disponibilă, urmată de Cipru și Olanda (89%), Irlanda și Polonia (88%). Cele mai multe dintre celelalte țări din UE aveau cote cuprinse între 50% și 85%. Doar Suedia (32%), Finlanda (38%) și Franța (48%) au avut cote sub 50%.

Comparativ cu 2020, în 2021, cele mai mari, dar destul de mici, scăderi ale ponderii combustibililor fosili în energia disponibilă brută au fost înregistrate în Finlanda (-3 pp), Belgia (-3 pp), Lituania (-3 pp), Portugalia (-2 pp) și Danemarca (-2 pp). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Bulgaria (+4 pp), Estonia (+3 pp), Polonia și Slovacia (ambele +2 pp) și Spania (+1 pp).

Danemarca: cea mai bună performanță în ceea ce privește scăderea ponderii combustibililor fosili în perioada 2010-2021

În ultimul deceniu, toți membrii UE au înregistrat o scădere a ponderii combustibililor fosili în energia brută disponibilă. Cea mai mare scădere a fost măsurată în Danemarca (de la 81% la 57%; -25 pp), urmată de Estonia (de la 91% în 2010 la 69% în 2021; -22 pp) și Finlanda (de la 57% la 38%; -19 pp).

Alte scăderi semnificative au fost înregistrate în Letonia (de la 69% la 57%; -12 pp), Luxemburg (de la 90% la 79%; -11 pp) și Lituania (de la 75% la 64%; -10 pp).

Pe de altă parte, cele mai mici scăderi au fost măsurate în Germania (de la 81% la 79%; -2 pp), urmată de România (de la 75% la 72%; -3 pp), Malta (de la 100% la 96%; puțin peste -3 pp), Ungaria (de la 73% la 69%; -4 pp) și Franța (de la 52% la 48%; -4 pp).

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 hours ago

Directorul executiv al FMI a remarcat consolidarea reputației României în plan european și internațional, prin performanțele economice obținute și reformele asumate

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Vasile Blaga apreciază că rezultatul alegerilor din Austria mai degrabă încurcă decât ajută România în eforturile de aderare la Schengen: Subiectul nu trebuie să se stingă. Demersul diplomatic trebuie să continue

SUA5 hours ago

Antony Blinken îndeamnă Israelul și Palestina să ia măsuri pentru aplanarea tensiunilor care au dus la un nou val de violențe

ROMÂNIA6 hours ago

Lituania susține ferm aderarea României la Schengen. Miniștrii de externe ai celor două țări au discutat despre cooperarea în cadrul UE, NATO și a Inițiativei celor Trei Mări

U.E.7 hours ago

Franța se angajează să lupte mai eficient împotriva rasismului, antisemitismului şi discriminării printr-un plan menit să facă tânăra generație mai puțin vulnerabilă la mesajele bazate pe ură

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Protecția consumatorilor: Comisia Europeană a identificat practici manipulatoare în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări

ROMÂNIA8 hours ago

Eurostat: România continuă să se bazeze în proporție de 72% pe combustibili fosili pentru aprovizionarea sa globală cu energie

U.E.9 hours ago

Polonia își crește bugetul pentru apărare la 4% din PIB în 2023. Morawiecki: Războiul din Ucraina ne determină să ne înarmăm și mai repede

CONSILIUL UE9 hours ago

Consiliul UE recomandă consolidarea plaselor de siguranță socială prin promovarea unui venit minim adecvat și garantarea accesului la servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente

ROMÂNIA10 hours ago

Bogdan Aurescu anunță că România și Austria vor demara “discuții la nivel de experți în perioada imediat următoare”: Rezultatul alegerilor arată absenţa impactului folosirii temei Schengen

NATO2 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.3 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO3 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO4 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL5 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending