Connect with us

#RO2019EU

Declarația de la București, care prevede stabilirea unui cadru comun pentru dezvoltare urbană în UE, adoptată grație eforturilor Președinției României la Consiliul UE

Published

on

Declaraţia de la Bucureşti – „Către un cadru comun pentru dezvoltare urbană în Uniunea Europeană“ – document care urmărește stabilirea unui acord politic pentru inițierea activităților de dezvoltare a unui cadru strategic european, a fost adoptată pe 14 iunie, la reuniunea miniștrilor responsabili cu dezvoltarea urbană din statele membre, se arată într-un comunicat.

Evenimentul, organizat sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a fost găzduit și prezidat de către viceprim-ministrul Vasile–Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Discuțiile au debutat cu o sesiune dedicată principalelor realizări ale Agendei Urbane a Uniunii Europene, mecanism inovator pentru intensificarea guvernanței multinivel, și s-au încheiat cu adoptarea unui  set de concluzii ministeriale sub forma Declaraţiei de la Bucureşti – „Către un cadru comun pentru dezvoltare urbană în Uniunea Europeană“, document care urmărește stabilirea unui acord politic pentru inițierea activităților de dezvoltare a unui cadru strategic pentru Uniunea Europeană.

Documentul a fost construit pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în baza recomandărilor făcute de președințiile anterioare (Trio-ul Estonia-Bulgaria-Austria) și a contribuțiilor transmise de statele membre, instituțiile și organizațiile europene active în domeniu.

© romania2019.eu/Flickr

Viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu a făcut următoarele precizări cu privire la adoptarea Declarației de la București:

„Aveam nevoie de o viziune comună, incluzivă și orientată spre rezultate, de un cadru care să asigure convergența la nivel european și să întărească dimensiunea urbană în acord cu importanța pe care aceasta o deține pentru o guvernare eficientă. Mă bucur că, împreună cu omologii mei din statele membre, am dat un semnal puternic în favoarea unei Uniuni Europene al cărei fundament sunt cetățenii săi. De altfel, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, am urmărit în permanență ca, prin demersurile întreprinse în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, să contribuim la eforturile comune de a sprijini și promova dimensiunea teritorială a politicii de coeziune, în acord cu rolul major pe care aceasta îl are pentru îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii”.

Astfel, obiectivele stabilite în cadrul Declarației de la Bucureşti vizează:

  • un angajament comun pentru crearea unui cadru de dezvoltare urbană la nivel european, prin stabilirea cadrului strategic reprezentat de Carta de la Leipzig și prin stabilirea cadrului operaţional în care Agenda Urbană pentru UE are un rol major;
  • corelarea celor două procese (dezvoltarea noii Carte de la Leipzig și Agenda Urbană pentru UE), precum și asigurarea conexiunii dintre coeziunea teritorială și dezvoltarea urbană;
  • menținerea sprijinului politic pentru Agenda Urbană pentru UE și pentru cooperarea pe mai multe niveluri (multi-level governance);
  • susținerea vizibilității și implementării Agendei Urbane pentru UE;
  • continuarea Agendei Urbane pentru UE și stabilirea unui calendar pe termen scurt, precum și lansarea ultimelor două parteneriate (Cultură și patrimonial cultural, respectiv Securitate în spațiul public);
  • stabilirea unui mandat politic pentru revizuirea Cartei de la Leipzig;
  • asigurarea unei punți de legătură între reuniunea ministerială anterioară (Președinția Olandei) și reuniunea următoare (Președinția Germaniei), menținându-se, astfel, nivelul de atenție pentru zona urbană, mai ales în contextul procesului de negociere pentru perioada de finanțare 2021-2027.

La reuniune au mai participat, alături de miniștrii responsabili cu dezvoltarea urbană din statele membre, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, precum şi reprezentanți din: Norvegia, Elveția, Comitetul European al Regiunilor, Consiliul Municipalităților și Regiunilor Europene, Consiliul European al Urbaniștilor, Rețeaua Europeană de Cunoştinţe în Urbanism, Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială, Eurocities, Banca Europeană de Investiții și Programul de Cooperare Interregională URBACT.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending