Extinderea Uniunii Europene este o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate, au stabilit vineri liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene într-o declarație comună intitulată “Declarația de la Granada” și adoptată la finalul unui summit informal prin care șefii de stat sau de guvern din UE au lansat și discuțiile privind viitoarea agendă strategică 2024-2029.

Declarația adoptată în unanimitate este un document succesor al Declarației de la Versailles din martie 2022, la două săptămâni de la izbucnirea invaziei militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, textul final al documentului nu a cuprins tema migrației, asupra căreia țările UE negociază intens și tensionat pentru agrearea unui pact pe migrație și azil.  Astfel, opoziţia Poloniei şi Ungariei faţă de pactul UE privind migraţia a împiedicat adoptarea unei declaraţii finale comune care să includă şi acest subiect la summitul european desfăşurat vineri în oraşul spaniol Granada, astfel că preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a publicat o declaraţie proprie separată pe tema migraţiei, iar declaraţia comună a summitului se referă doar la celelalte subiecte înscrise pe agendă, în special extinderea UE.

More robust, more capable, more sovereign.

That is our vision for the future of the EU.

Today we started discussions on our strategic priorities for the coming years.

— Charles Michel (@CharlesMichel) October 6, 2023

“Noi, liderii Uniunii Europene, ne-am reunit la Granada pentru a marca începutul procesului de definire a direcțiilor și priorităților politice generale ale Uniunii pentru anii următori, stabilind un curs strategic de acțiune pentru a ne modela viitorul comun în beneficiul tuturor. Reiterăm promisiunea inițială a proiectului european de a asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea pentru cetățenii noștri, ghidați de valorile și principiile noastre, de drepturile fundamentale, de democrație și de statul de drept. Agenda strategică convenită în iunie 2019 a fost ghidul nostru de acțiune. Pandemia și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne-au pus la încercare reziliența, subliniind necesitatea ca Uniunea să își consolideze suveranitatea și determinându-ne să luăm decizii majore pentru a ne proteja cetățenii și economiile”, arată textul adoptat de liderii UE, între care Emmanuel Macron, Pedro Sancez, Olaf Scholz sau Klaus Iohannis.

Press conference with @sanchezcastejon and @vonderleyen following the informal European Council in Granada #EUCO ↓ https://t.co/PrEq7BSJlW

— Charles Michel (@CharlesMichel) October 6, 2023

Documentul adoptat evaluează progresul acțiunilor “decisive” ale UE, bazat pe reducerea dependenței energetice, diversificarea surselor de aprovizionare, consolidare bazei economice și industriale europene în fața concurenței internaționale și a vulnerabilizării lanțurilor de aprovizionare, pe sprijinirea Ucrainei și intensificarea capabilităților Ucrainei.

La Versailles “am confirmat, de asemenea, că viitorul membrilor noștri aspiranți și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene”, au reiterat liderii europeni, care de această dată au consacrat un paragraf substanțial extinderii.

“Extinderea Uniunii Europene este o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate. Este un motor pentru îmbunătățirea condițiilor economice și sociale ale cetățenilor europeni, reducând disparitățile dintre țări și trebuie să promoveze valorile pe care se bazează Uniunea”, arată documentul citat.

Totuși, în perspectiva unei noi extinderi a Uniunii, atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite, arată Declarația.

Potrivit liderilor UE, membrii aspiranți trebuie să își intensifice eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept, în conformitate cu natura bazată pe merit a procesului de aderare și cu asistența UE.

“În paralel, Uniunea trebuie să pună bazele și să realizeze reformele interne necesare. Vom stabili ambițiile noastre pe termen lung și modalitățile de realizare a acestora. Vom aborda întrebări-cheie legate de prioritățile și politicile noastre, precum și de capacitatea noastră de acțiune. Acest lucru va face UE mai puternică și va consolida suveranitatea europeană”, conchid liderii europeni.

Enlargement is an investment in our future.

It’s not about getting bigger. It’s about getting stronger, more prosperous and being able to shape a better world.

It’s time to do our homework. pic.twitter.com/HwAe5yrsGl

— Charles Michel (@CharlesMichel) October 6, 2023

Citiți și

Olaf Scholz atenționează că extinderea UE va transforma statele “beneficiare nete” în contributori la finanțarea dezvoltării ţărilor care aderă

Roberta Metsola le cere “voință politică” liderilor UE: Europa înseamnă să schimbi cursul istoriei. Extinderea este cel mai puternic instrument geopolitic al UE

Președintele Consiliului European: Ucraina poate fi membră a UE în 2030. O aderare accelerată ar dovedi că “UE este capabilă de acțiune geopolitică”

Discuțiile dintre liderii europeni – impulsionate politic de poziționări ale cancelarului german Olaf Scholz, președintelui francez Emmanuel Macron și liderilor instituțiilor UE – au ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei, care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.

Un document intern al UE care simulează impactul extinderii și care a fost consultat de Financial Times în această săptămână a constatat că Kievul ar avea dreptul la 186 miliarde de euro din bugetul european pe șapte ani după aderarea la UE, dintr-un total de 257 de miliarde de euro pentru Ucraina, Moldova, Georgia și țările din Balcanii de Vest. Intrarea a nouă state ar forța o serie de ajustări “de anvergură” care ar putea include o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate, precum Germania, Franța și Olanda, precum și transformarea unor state, precum Cehia, Estonia sau Letonia, din “net beneficiare” în țări cu contribuții nete.

Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.

În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.

Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.