Connect with us

G7

Declarația finală a summitului G7: Liderii marilor democrații și-au aliniat valorile și interese, convenind o abordare dură față de China și cerând Rusiei să renunțe la comportamentul destabilizator

Published

on

© No. 10/ Flickr

Liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale.

Întruniți la Carbis Bay, în Marea Britanie, pentru un summit care a durat trei zile – primul pentru președintele american Joe Biden și ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene au adoptat o declarație finală de 25 de pagini, călăuziți de șase principii centrale – sfârșitul pandemiei și pregătirea pentru viitor, revigorarea economiei, asigurarea prosperității, protejarea planetei, consolidarea parteneriatelor globale și îmbrățișarea valorilor democratice -, sub obiectivul “Build back better”.

Liderii G7, încântați de revenirea SUA și alinierea valorilor democratice

“Împreună construim din nou mai bine, mai verde și mai echitabil”, a spus premierul britanic Boris Johnson, gazda reuniunii, care a salutat prezența președintelui american Joe Biden, cu care a adoptat o nouă Cartă a Atlanticului.

Venirea la putere a lui Joe Biden în Statele Unite a adus “un nou” elan lucrărilor G7, a afirmat cancelarul german Angela Merkel, la finalul ultimului său summit G7, în timp ce Emmanuel Macron s-a arătat “categoric” că Joe Biden i-a convins pe aliați că “Statele Unite au revenit” și că vor construi împreună cu aliații democratici “un leadership prin parteneriat”.

“Încrederea a revenit în G7. Punctele de vedere, valorile și interesele noastre sunt aliniate”, a exclamat, la finalul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj menit să salute schimbarea de paradigmă din partea SUA, prin venirea la putere a lui Joe Biden.

“Următoarea oprire pentru premierul Justin Trudeau și președintele Joe Biden este Bruxelles pentru summiturile UE-Canada și UE-SUA. Capitala Europei vă va primi cu brațele deschise. Următorul pas în revigorarea relației noastre transatlantice”, a spus și Charles Michel, președintele Consiliului European.

B3W – inițiativa G7 de a contrabalansa “noile drumuri ale mătăsii” cu care China își extinde influența globală

“Suntem într-o competiţie, nu cu China în sine, cu autocraţii şi guvernele autocrate din lume, în lumea secolului XXI care se schimbă rapid”, a spus și președintele american Joe Biden, la finele summitului de la Cornwall.

Astfel, liderii G7 au lansat Parteneriatul Build Back Better World (B3W), o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală. Ei au convenit să lanseze o nouă și îndrăzneață inițiativă globală de infrastructură, Build Back Better World (B3W) – “Să construim din nou o lume mai bună”, un parteneriat de infrastructură bazat pe valori, de înaltă calitate și transparent, condus de marile democrații, pentru a contribui la reducerea nevoilor de infrastructură de peste 40 de trilioane de dolari în țările în curs de dezvoltare, care au fost afectate de pandemia COVID-19.

Aceasta reprezintă o idee menită să concureze economic şi politic cu iniţiativa chineză Belt and Road (BRI), lansată de preşedintele chinez Xi Jinping în anul 2013 ca un plan pentru proiecte de infrastructură şi alte investiţii realizate de China în special în Asia şi Europa. Peste 100 de ţări au semnat cu China acorduri în cadrul iniţiativei Belt and Road, pentru proiecte precum construcţia de căi ferate, porturi, autostrăzi şi alte elemente de infrastructură.

Țările G7 strâng rândurile în fața concurenței globale cu China

Poziția țărilor G7 cu privire la China a devenit extrem de nuanțată, reliefând deopotrivă stările de concurență sistemică și de cooperare.

“În ceea ce privește China și concurența în economia globală, vom continua să ne consultăm cu privire la abordări noastre colective pentru a contesta politicile și practicile care nu sunt de piață și care subminează funcționarea echitabilă și transparentă a economiei globale”, se arată în textul final al summitului, fiind prima dată când liderii G7 îşi exprimă criticile la adresa Chinei atât de explicit într-o declaraţie finală.

În acelaşi timp, declaraţia evidenţiază un interes comun în ce priveşte cooperarea cu China în provocări globale cum sunt lupta împotriva schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii.

Liderii statelor G7 au îndemnat China să “respecte drepturile omului” ale minorităţii musulmane uigure din regiunea Xinjiang, precum şi în Hong Kong.

Liderii marilor democrații globale au invocat și “importanţa păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwan”, declarându-se în favoarea unei zone indo-pacifice libere pe fondul tensiunilor îngrijorătoare din Mările Chinei de Est și de Sud.

Statele G7 cer Rusiei să pună capăt activităților destabilizatoare și să își retragă trupele din Crimeea și de la frontiera cu Ucraina

Trecând de la China la Rusia, statele G7 au îndemnat Federația Rusă să pună capăt “activităţilor destabilizatoare”, să respecte drepturile omului şi să-i “tragă la răspundere” pe responsabilii de atacuri informatice de pe teritoriul său.

“Cerem Rusiei să ancheteze de urgenţă, să explice într-un mod credibil şi să furnizeze explicaţii credibile privind utilizarea de arme chimice pe teritoriul său, să pună capăt represiunii sistematice împotriva societăţii civile şi a media independente şi să-i identifice şi tragă la răspundere pe cei care, dintre graniţele sale, lansează atacuri cibernetice”, se arată în comunicatul final al summitului de la Cornwall, agreat de Joe Biden și ceilalți șefi de state sau de guverne înaintea summit-ului pe care liderul SUA îl va avea cu președintele rus, Vladimir Putin, la Geneva.

În același context, liderii G7 și-au reiterat apelul pentru o relație predictibilă și stabilă cu Rusia, însă au arătat că această evoluție este condiționată de respectarea și sprijinirea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

“Facem apel la Rusia să atenueze tensiunile și să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale și să își retragă trupele militare și materiale de la frontiera de est a Ucrainei și din peninsula Crimeea”, au adăugat liderii G7, format din care Rusia a fost exclusă în 2014 după anexarea ilegală a Crimeei.

Nu în ultimul rând, liderii statelor G7 s-au angajat să distribuie un miliard de doze de vaccin anti-COVID-19 statelor sărace, până la sfârşitul anului viitor, a anunţat premierul britanic Boris Johnson.

Vaccinurile vor fi livrate prin donaţii din partea statelor membre şi prin mecanismul COVAX.

Summitul G7 din Marea Britanie a reprezentat primul moment de referință democratică și transatlantică dintr-o suită care mai cuprinde summitul NATO de la Bruxelles, din 14 iunie, și summitul Uniunea Europeană – Statele Unite, prilejuri prin care democrațiile lumii caută să se adapteze noi ere a competiției strategice cu autocrațiile, marcate de ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe din țărilor G7 și șeful diplomației UE au asigurat vineri că nu vor recunoaște presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor, într-o declarație comună adoptată ca urmare a decretelor de anexare a regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie semnate de președintele Vladimir Putin.

În declarația adoptată, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit, Statelor Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, condamnă în cei mai fermi termeni posibili războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și încălcările continue ale suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei.

Diplomații de top ai cancelariilor occidentale subliniază cum eforturile președintelui Putin de a încorpora cele patru regiuni în teritoriul Federației Ruse constituie un nou nivel cel mai redus în ignorarea flagrantă a dreptului internațional de către Rusia și încă un exemplu de încălcare inacceptabilă de către Rusia a suveranității Ucrainei, a Cartei ONU și a principiilor și angajamentelor convenite de comun acord din Actul final de la Helsinki și din Carta de la Paris.

“Nu vom recunoaște niciodată aceste presupuse anexări și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor”, au precizat miniștrii.

De asemenea, miniștrii de externe occidentali asigură că vor impune costuri economice suplimentare Rusiei, vor rămâne de neclintit în sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva războiului de agresiune al Rusiei și pentru dreptul incontestabil al acesteia de a-și revendica teritoriul de la Rusia.

“Ne reiterăm condamnarea retoricii nucleare iresponsabile a Rusiei. Aceasta nu ne va distrage atenția și nu ne va descuraja să susținem Ucraina, atât timp cât va fi necesar”, au mai punctat ei.

“Rusia trebuie să înceteze imediat războiul său de agresiune, să își retragă toate trupele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Reafirmăm că regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijie, precum și Crimeea sunt părți integrante ale Ucrainei”, au conchis șefii diplomațiilor din rândul clubului G7.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

G7

Miniștrii de externe ai G7 condamnă „escaladarea deliberată din partea Rusiei” și promit noi sancțiuni

Published

on

© European Union, 2022

Miniştrii de externe din G7 au condamnat „escaladarea” din partea Moscovei în conflictul din Ucraina şi au promis că vor adopta „noi sancţiuni”, în urma anunţării mobilizării parţiale în Rusia, se arată într-un comunicat publicat joi, potrivit Agerpres.

La sfârşitul unei întâlniri pe marginea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, miniştrii „au deplâns escaladarea deliberată din partea Rusiei, inclusiv mobilizarea parţială a rezerviştilor şi retorica nucleară iresponsabilă”.

De asemenea, miniştrii de externe ai Germaniei, Canadei, Statelor Unite, Franţei, Italiei, Japoniei şi Marii Britanii, precum şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, au condamnat „referendumurile fictive de pe teritoriul suveran al Ucrainei”, anunţate de autorităţile proruse din regiunea ocupată Donbas.

„Votul nu poate fi liber sau just când forţe ruse sunt prezente”, au declarat aceștia.

Citiți și: UE condamnă referendumurile ilegale anunțate în teritoriile ocupate din estul Ucrainei și pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei

Josep Borrell a precizat că G7 ar trebui să adopte noi sancţiuni specifice şi să menţină o presiune economică şi politică susţinută asupra Rusiei. 

„Vom studia şi adopta noi măsuri restrictive, atât personale, cât şi sectoriale”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE.

Mai mult, miniştrii şi-au reafirmat angajamentul de „a finaliza pregătirile” pentru punerea în aplicare a plafonării preţului petrolului rusesc și au cerut Rusiei „să predea controlul” centralei nucleare de la Zaporojie.

Miercuri, miniștrii de externe din Uniunea Europeană au convenit să pregătească noi sancțiuni împotriva Rusiei și să crească livrările de arme către Kiev, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare pe timp de război a țării, de după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a lupta în Ucraina, a anunțat Josep Borrell. 

Uniunea Europeană a adoptat deja șapte pachete de măsuri restrictive ca urmare a războiului ilegal contra Ucrainei. Cel mai recent vizează o nouă interdicție asupra importurilor de aur din Rusia și consolidează, în același timp, controalele asupra exporturilor de tehnologii cu dublă utilizare și de tehnologii avansate.

Continue Reading

G20

Liderii SUA, UE, Uniunii Africane și președințiile G7 și G20 își afirmă angajamentul de ”a acționa la scară largă și în mod concret pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară”

Published

on

© European Union, 2022

Liderii Uniunii Europene, Uniunii Africane, Statelor Unite, Spaniei, Columbiei, Nigeriei, Germaniei, țară care deține președinția G7 și Indoneziei, țară care deține președinția G20, și-au afirmat ”angajamentul de a acționa urgent, la scară largă și în mod concret, pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară și de nutriție a sute de milioane de oameni din întreaga lume”.

”Sistemele alimentare și securitatea alimentară globală se află într-un moment critic.  Efectele combinate ale unei pandemii globale, presiunile tot mai mari cauzate de criza climatică, prețurile ridicate ale energiei și ale îngrășămintelor, precum și conflictele prelungite, inclusiv invadarea Ucrainei de către Rusia, au perturbat producția și lanțurile de aprovizionare și au sporit în mod dramatic insecuritatea alimentară la nivel mondial, în special pentru cei mai vulnerabili”, este precizat în declarația comună adoptată la finalul Summitului global privind securitatea alimentară, desfășurat în contextul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Liderii mai sus amintiți consideră că ”putem depăși insecuritatea alimentară globală doar prin colaborare în vederea creării unor parteneriate inovatoare – inclusiv cu instituții financiare internaționale și alte părți interesate cheie – în cadrul comunității mondiale”. 

”Ne angajăm să consolidăm cooperarea internațională și inițiativele de parteneriat între Organizația Națiunilor Unite și organizațiile regionale și subregionale, precum și organizațiile societății civile. Până la 20 septembrie 2022, peste 100 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite au aprobat Foaia de parcurs pentru securitatea alimentară globală – Apel la acțiune”, mai este precizat în declarație.

Liderii își asumă astfel să construiască ”o agricultură și sisteme alimentare reziliente, în conformitate cu șapte linii de acțiune specifice”:

  • noi donații către organizațiile umanitare cheie pentru a permite o furnizare sporită de asistență umanitară imediată pentru salvarea de vieți, ori de câte ori este posibil;
  • să furnizeze, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, donații în natură și costurile asociate necesare organizațiilor umanitare cheie pentru transportul și livrarea de produse alimentare, pe baza nevoilor evaluate de guvernele țărilor afectate sau de organizațiile umanitare;
  • să mențină deschise piețele de alimente, de îngrășăminte și de produse agricole și să evite măsurile restrictive nejustificate, cum ar fi interzicerea exporturilor de alimente și de îngrășăminte, care sporesc volatilitatea pieței și amenință securitatea alimentară și nutriția la nivel mondial;
  • să sprijine o creștere a producției de îngrășăminte, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, pentru a compensa deficitul, să accelereze și să extindă inovațiile în materie de îngrășăminte, să sprijine comercializarea acestora și să promoveze metode de maximizare a eficienței îngrășămintelor;
  • să accelereze eforturile de sprijinire a agriculturii și a sistemelor alimentare durabile, prin consolidarea productivității agricole, în special în țările cele mai afectate, pentru a le spori rezistența și a sprijini producția internă, inclusiv, după caz, prin eforturi de sprijinire a unei tranziții energetice care să fie justă și echitabilă, pentru a le face mai rezistente și mai disponibile pentru producătorii de toate dimensiunile, inclusiv pentru micii fermieri;
  • să crească investițiile în cercetare și tehnologie pentru a dezvolta și a pune în aplicare inovații agricole bazate pe știință și rezistente la schimbările climatice, inclusiv semințe, care să contribuie la construirea unor sectoare agricole și sisteme alimentare durabile și rezistente;
  • să monitorizeze piețele care afectează sistemele alimentare, inclusiv piețele futures, pentru a asigura o transparență deplină și pentru a împărtăși date și informații fiabile și oportune privind evoluțiile pieței alimentare mondiale, în special prin intermediul organizațiilor internaționale relevante.

Uniunea Europeană și-a adus deja aportul la acest efort global menit să evite o criză alimentară mondială. ” Împreună cu statele noastre membre, am propus un răspuns global cuprinzător în materie de securitate alimentară, în valoare de aproape 8 miliarde de euro până în 2024, pentru a oferi ajutor umanitar, împreună cu soluții pe termen scurt și pe termen lung, în special pentru țările care au cea mai mare nevoie, în special în Africa”, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel în intervenția sa.

De altfel, scoaterea cerealelor din Ucraina a reprezentat una dintre prioritățile Uniunii Europene, prin culoarele de solidaritate fiind transportate până acum 10 milioane de tone de produse alimentare.

Cât privește producția de îngrășăminte, Charles Michel a subliniat că modelul european de achiziție comună a vaccinurilor poate reprezenta o sursă de inspirație.

”Niciunul dintre noi nu poate face acest lucru de unul singur. Știm că Statele Unite au lansat, de asemenea, Provocarea globală a îngrășămintelor. Trebuie să îi implicăm și pe alții – donatori, guverne, bănci și companii private. Trebuie să ne asigurăm că toate inițiativele noastre globale sunt bine coordonate și adaptate la nevoile celor mai vulnerabili”, a mai spus președintele Consiliului European.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European a adoptat o serie de recomandări menite să îmbunătățească situația precară a așezărilor romilor din UE

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Charles Michel propune liderilor UE crearea unei “veritabile Uniuni a energiei ca pilon esențial al suveranității UE”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Incendii de pădure: Comisia Europeană propune 170 de milioane de euro pentru consolidarea flotei rescEU

CONSILIUL UE3 hours ago

Țările UE au ajuns la un acord cu privire la noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru anexarea ilegală de teritorii ucrainene

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE: Războiul din Ucraina nu se poate încheia din cauza ”oboselii” lumii occidentale

Eugen Tomac3 hours ago

Din Parlamentul European, Eugen Tomac cere instituirea unei ”pensii minime europene”: Pensionarii merită respect și o viață demnă

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi: UE trebuie să ofere în continuare o finanțare adecvată pentru prevenirea cancerelor. Să facem tot posibilul pentru a salva cât mai multe vieți

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis participă, la Praga, la prima reuniune a Comunității Politice Europene, summit la care vor lua parte și liderii R. Moldova, Marii Britanii și Turciei

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană este pregătită să discute despre ”o plafonare a prețului gazului utilizat pentru a genera electricitate”: Trebuie să limităm impactul inflaționist al gazului asupra energiei electrice

EDUCAȚIE4 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare număr de școlari în grija unui singur profesor

Eugen Tomac3 hours ago

Din Parlamentul European, Eugen Tomac cere instituirea unei ”pensii minime europene”: Pensionarii merită respect și o viață demnă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană este pregătită să discute despre ”o plafonare a prețului gazului utilizat pentru a genera electricitate”: Trebuie să limităm impactul inflaționist al gazului asupra energiei electrice

INTERVIURI2 days ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO5 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL5 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE1 week ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

Team2Share

Trending