La primul summit NATO cu Joe Biden președinte al SUA și la ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii celor 30 de state aliate au trasat calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030, reafirmând angajamentul solemn față de articolul V din Tratatul de la Washington, în timp ce au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia.
“Ne menținem angajamentul ferm față de Tratatul fondator al NATO de la Washington, inclusiv față de faptul că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva noastră a tuturor, așa cum este prevăzut la articolul 5”, au transmis liderii în debutul unei Declarații Finale consistente, în 79 de puncte.
Reafirmând că NATO este cea mai puternică și mai de succes Alianță din istorie, atașamentul față de valorile democratice și respectul față de ordinea internațională bazată pe reguli, liderii NATO admit concurența sistemică din partea autocrațiilor.
“Ne confruntăm cu amenințări multidimensionale, concurență sistemică din partea puterilor asertive și autoritare, precum și cu provocări de securitate crescânde la adresa statelor noastre și a cetățenilor noștri, din toate direcțiile strategice“, continuă liderii.
Sub semnul acestei competiții cu autocrații, reprezentanții statelor NATO plasează China și Rusia laolaltă încă de la punctul al 3-lea al comunicatului final.
“Acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Actori statali şi nestatali subminează ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia din întreaga lume. (…) Influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei pot prezenta provocări pe care trebuie să le gestionăm împreună, ca Alianță. Vom angaja China în vederea apărării intereselor de securitate ale Alianței“, au decis Biden, Macron, Merkel, Iohannis și ceilalți aliați.
De asemenea, în același registru, liderii au stabilit că “schimbările climatice sunt un factor de multiplicare a ameninţărilor cu implicaţii asupra securităţii Alianţei”.
Cele 79 de puncte incluse în comunicatul aprobat în spiritul consensului care guvernează Alianța Nord-Atlantică conțin 62 de referi la Federația Rusă și 10 referi la China, în timp ce sunt cuprinse și referiri importante pentru securitatea aliaților, precum România, de la importanța strategică a Mării Negre la postura avansată a NATO pe flancul estic și de la salutarea inaugurării Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București la sprijinul pentru partenerii din vecinătatea estică.
Rusia rămâne principala amenințare
Liderii aliați au consemnat că “timp de mai mult de 25 de ani, NATO a depus eforturi pentru a construi un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC). În timp ce NATO își onorează angajamentele internaționale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea și angajamentele stipulate în documentele pe care este fundamentată relația NATO-Rusia. Reafirmăm deciziile cu privire la Rusia agreate la Summitul din Țara Galilor din 2014 și la toate reuniunile NATO ulterioare”.
Astfel, aliații au decis că vor continua să răspundă “acestui mediu de securitate în continuă deteriorare prin consolidarea posturii de descurajare și apărare, inclusiv printr-o prezență înaintată pe Flancul Estic al Alianței”, denunțând activitățile hibride ale Rusiei, sau recapitalizarea de către Rusia a aproximativ 80% din forțele nucleare strategice.
“Solicităm Rusiei să își reducă prezența militară și să renunțe la restricțiile de navigație în anumite părți din Marea Neagră” au mai transmis șefii de stat și de guvern euro-atlantici.
Prima abordare consolidată și dură a NATO cu privire la China
Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.
“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în paragrafele 55-56 din comunicatul final.
Documentul abordează cazurile de război hibrid și arată că NATO ar putea activa articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca în cazul unui atac armat, în timp ce aliații susțin că NATO nu are “intenţia de a lansa rachete nucleare terestre în Europa”.
Ce cuprinde agenda transatlantică pentru NATO 2030?
Declarația finală a summitului de la Bruxelles, andosată de Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri euro-atlantici, a aprobat o agendă transatlantică pentru viitor, liderii însărcinându-l pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă procesul de elaborare a următorului Concept Strategic al NATO până la summitul din 2022, care va avea loc la Madrid.
“Agenda NATO 2030 fixează un nivel ridicat de ambiție pentru NATO. Aceasta oferă direcționări clare de continuare a adaptării pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor curente, emergente și viitoare, pe baza adaptării în curs politice și militare a Alianței. Avansarea în ceea ce privește Agenda NATO 2030, cele trei sarcini fundamentale și următorul Concept Strategic necesită finanțare adecvată prin cheltuieli naționale pentru apărare și prin bugetele comune. În funcție de cerințe, agreăm să sporim asigurarea acestor resurse inclusiv, dacă este nevoie, a bugetelor comune NATO începând cu 2023, cu luarea în considerare a aspectelor legate de sustenabilitate, responsabilitate și accesibilitate. La reuniunea din 2022 vom agrea, alături de Conceptul Strategic, cerințele specifice de finanțare suplimentară până în 2030 și implicațiile în termeni de resurse pentru bugetul militar NATO, Programul NATO de investiții pentru securitate și bugetul civil NATO și vom identifica potențiale măsuri de eficientizare”, este detaliat în comunicatul final.
Agenda NATO 2030 reafirmă că NATO este forumul transatlantic unic, esențial și indispensabil pentru consultări și acțiuni comune, importanța consolidării rezilienței și prevede că Alianța va lansa un accelerator civil-militar de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord și va crea un Fond NATO pentru inovare. De asemenea, Alianța Nord-Atlantică a decis să întărească parteneriatele cu UE, cu țările democratice din Asia Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud și cu alte țări din Africa, Asia și America Latină. Nu în ultimul rând, liderii aliați l-au însărcinat pe secretarul general să stabilească o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să inițieze un dialog regulat la nivel înalt pe teme de schimbări climatice și securitate.
“Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol al relației transatlantice și am setat direcția pentru continua adaptare a Alianței către 2030 și în perspectivă. Așteptăm cu interes să ne întâlnim din nou în Spania, în 2022, iar ulterior în Lituania”, au conchis cei 30 de lideri ai statelor membre ale NATO.
