Connect with us

NATO

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

La primul summit NATO cu Joe Biden președinte al SUA și la ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii celor 30 de state aliate au trasat calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030, reafirmând angajamentul solemn față de articolul V din Tratatul de la Washington, în timp ce au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia.

“Ne menținem angajamentul ferm față de Tratatul fondator al NATO de la Washington, inclusiv față de faptul că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva noastră a tuturor, așa cum este prevăzut la articolul 5”, au transmis liderii în debutul unei Declarații Finale consistente, în 79 de puncte.

Reafirmând că NATO este cea mai puternică și mai de succes Alianță din istorie, atașamentul față de valorile democratice și respectul față de ordinea internațională bazată pe reguli, liderii NATO admit concurența sistemică din partea autocrațiilor.

Ne confruntăm cu amenințări multidimensionale, concurență sistemică din partea puterilor asertive și autoritare, precum și cu provocări de securitate crescânde la adresa statelor noastre și a cetățenilor noștri, din toate direcțiile strategice“, continuă liderii.

Sub semnul acestei competiții cu autocrații, reprezentanții statelor NATO plasează China și Rusia laolaltă încă de la punctul al 3-lea al comunicatului final.

Acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Actori statali şi nestatali subminează ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia din întreaga lume. (…) Influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei pot prezenta provocări pe care trebuie să le gestionăm împreună, ca Alianță. Vom angaja China în vederea apărării intereselor de securitate ale Alianței“, au decis Biden, Macron, Merkel, Iohannis și ceilalți aliați.

De asemenea, în același registru, liderii au stabilit că “schimbările climatice sunt un factor de multiplicare a ameninţărilor cu implicaţii asupra securităţii Alianţei”.

Cele 79 de puncte incluse în comunicatul aprobat în spiritul consensului care guvernează Alianța Nord-Atlantică conțin 62 de referi la Federația Rusă și 10 referi la China, în timp ce sunt cuprinse și referiri importante pentru securitatea aliaților, precum România, de la importanța strategică a Mării Negre la postura avansată a NATO pe flancul estic și de la salutarea inaugurării Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București la sprijinul pentru partenerii din vecinătatea estică.

Rusia rămâne principala amenințare

Liderii aliați au consemnat că “timp de mai mult de 25 de ani, NATO a depus eforturi pentru a construi un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC). În timp ce NATO își onorează angajamentele internaționale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea și angajamentele stipulate în documentele pe care este fundamentată relația NATO-Rusia. Reafirmăm deciziile cu privire la Rusia agreate la Summitul din Țara Galilor din 2014 și la toate reuniunile NATO ulterioare”.

Astfel, aliații au decis că  vor continua să răspundă “acestui mediu de securitate în continuă deteriorare prin consolidarea posturii de descurajare și apărare, inclusiv printr-o prezență înaintată pe Flancul Estic al Alianței”, denunțând activitățile hibride ale Rusiei, sau recapitalizarea de către Rusia a aproximativ 80% din forțele nucleare strategice.

“Solicităm Rusiei să își reducă prezența militară și să renunțe la restricțiile de navigație în anumite părți din Marea Neagră” au mai transmis șefii de stat și de guvern euro-atlantici.

Prima abordare consolidată și dură a NATO cu privire la China

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în paragrafele 55-56 din comunicatul final.

Documentul abordează cazurile de război hibrid și arată că NATO ar putea activa articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca în cazul unui atac armat, în timp ce aliații susțin că NATO nu are “intenţia de a lansa rachete nucleare terestre în Europa”. 

Ce cuprinde agenda transatlantică pentru NATO 2030?

Declarația finală a summitului de la Bruxelles, andosată de Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri euro-atlantici, a aprobat o agendă transatlantică pentru viitor, liderii însărcinându-l pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă procesul de elaborare a următorului Concept Strategic al NATO până la summitul din 2022, care va avea loc la Madrid.

“Agenda NATO 2030 fixează un nivel ridicat de ambiție pentru NATO. Aceasta oferă direcționări clare de continuare a adaptării pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor curente, emergente și viitoare, pe baza adaptării în curs politice și militare a Alianței. Avansarea în ceea ce privește Agenda NATO 2030, cele trei sarcini fundamentale și următorul Concept Strategic necesită finanțare adecvată prin cheltuieli naționale pentru apărare și prin bugetele comune. În funcție de cerințe, agreăm să sporim asigurarea acestor resurse inclusiv, dacă este nevoie, a bugetelor comune NATO începând cu 2023, cu luarea în considerare a aspectelor legate de sustenabilitate, responsabilitate și accesibilitate. La reuniunea din 2022 vom agrea, alături de Conceptul Strategic, cerințele specifice de finanțare suplimentară până în 2030 și implicațiile în termeni de resurse pentru bugetul militar NATO, Programul NATO de investiții pentru securitate și bugetul civil NATO și vom identifica potențiale măsuri de eficientizare”, este detaliat în comunicatul final.

Agenda NATO 2030 reafirmă că NATO este forumul transatlantic unic, esențial și indispensabil pentru consultări și acțiuni comune, importanța consolidării rezilienței și prevede că Alianța va lansa un accelerator civil-militar de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord și va crea un Fond NATO pentru inovare. De asemenea, Alianța Nord-Atlantică a decis să întărească parteneriatele cu UE, cu țările democratice din Asia Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud și cu alte țări din Africa, Asia și America Latină. Nu în ultimul rând, liderii aliați l-au însărcinat pe secretarul general să stabilească o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să inițieze un dialog regulat la nivel înalt pe teme de schimbări climatice și securitate.

“Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol al relației transatlantice și am setat direcția pentru continua adaptare a Alianței către 2030 și în perspectivă. Așteptăm cu interes să ne întâlnim din nou în Spania, în 2022, iar ulterior în Lituania”, au conchis cei 30 de lideri ai statelor membre ale NATO.

Declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles este disponibilă aici și aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Exercițiul Castle Forge: Avioane de luptă ale forțelor aeriene ale României, Canadei și SUA execută misiuni în zona Mării Negre pentru întărirea flancului estic al NATO

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Forțele Aeriene Române participă, în această perioadă, cu forțe și mijloace la exercițiul CASTLE FORGE, în cadrul căruia efectuează în comun cu partenerii americani și canadieni o serie de misiuni în zona Mării Negre, informează ROAF într-un comunicat.

Exerciţiul are ca scop principal demonstrarea coeziunii în aplicarea măsurilor NATO de reasigurare a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și capacitatea de dislocare rapidă a Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii din Europa (USAFE) în scopul susținerii acestor măsuri.

Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii în Europa sunt prezente la exercițiul CASTLE FORGE cu aeronave F-15 dislocate de pe locația Larissa, Grecia, în Baza 86 Aeriană, informează și Comandamentul aerian aliat.

Partenerii canadieni participă cu aeronavele CF-188 Hornet dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru executarea misiunii de Poliție Aeriană Întărită (eAP).

“Întreg personalul Bazei 86 participă la acest exercițiu, asigurând cazare, hrănire, logistică de aerodrom, tot ceea ce este necesar pentru că exercițiul să se desfășoare în bune condiții. Suntem implicați în totalitate și pregătiți pentru a găzdui și pe viitor astfel de exerciții”, a declarat comandorul Cătălin Micloș, locțiitorul comandantului Bazei 86 Aeriană.

O dublă premieră pentru “Viperele din Bărăgan” care consolidează, alături de aviatorii de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, prin participare efectivă, efortul NATO de întărire a flancului estic al Alianței Nord Atlantice într-o perioada plină de provocări. 

NATO notează că “aceste misiuni sporesc integrarea între aliații NATO din regiunea Mării Negre, subliniind în același timp legăturile transatlantice puternice de care se bucură Alianța”.

Continue Reading

NATO

NATO va aproba un nou plan de apărare împotriva oricărui potențial atac din partea Rusiei: Relațiile noastre se află în cel mai scăzut punct de la sfârșitul Războiului Rece

Published

on

© NATO

Miniştrii apărării din statele membre ale NATO vor aproba joi, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, un nou master plan de apărare împotriva oricărui potenţial atac din partea Rusiei pe multiple fronturi, ei reafirmând astfel voinţa Alianţei de descurajare a Moscovei în pofida noului focus pe China, transmite Reuters, citând surse diplomatice şi alte oficialităţi.

Strategia, care este secretă, merge dincolo de planurile de apărare existente şi vizează să asigure pregătirea împotriva unui atac simultan în regiunile Mării Baltice şi Mării Negre, care ar putea include arme nucleare, piratarea reţelelor informatice sau atacuri din spaţiu, informează Agerpres.

Miercuri, într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că Alianţa va căuta să discute cu Moscova după ce Rusia şi-a suspendat misiunea diplomatică la sediul organizaţiei nord-atlantice precum și activitatea misiunii aliate la Moscova, măsuri ce vor intra în vigoare la 1 noiembrie.

“Regretăm această decizie, care nu promovează dialogul și înțelegerea reciprocă. Dar politica NATO rămâne consecventă și rămânem deschiși la dialog, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia. În același timp, vom continua să evaluăm modul în care ne putem consolida în continuare descurajarea și apărarea. Ne vom asigura că dispunem de planurile, capacitățile și forțele adecvate pentru a ne proteja națiunile”, a afirmat el.

Reuters mai arată că oficialităţi americane, diplomaţi NATO şi foşti responsabili spun că acest “Concept pentru descurajare şi apărare în zona euro-atlantică” – împreună cu planul său strategic de implementare – este necesar întrucât Rusia dezvoltă sisteme avansate de rachete şi desfăşoară trupe şi echipamente mai aproape de graniţele aliaţilor.

Într-un comunicat separat în care face referire la declarațiile lui Stoltenberg, Departamentul american al Apărării afirmă că Rusia rămâne cel mai mare perturbator al păcii în Europa. Astfel, Pentagonul arată că oficialii Alianței trebuie să se asigure că planurile, capacitățile și forțele adecvate sunt disponibile pentru a proteja națiunile membre.

Aceasta este prima reuniune ministerială de apărare în persoană de la începutul pandemiei COVID-19. SUA vor fi reprezentate de secretarul apărării Lloyd Austin, care va sosi la reuniunea de la Bruxelles din România, acolo unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și s-a deplasat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii americani staționați acolo.

Mai mult, un eventual plan de apărare împotriva oricărui atac din partea Rusiei vine și în contextul avertismentelor lansate de secretarul Lloyd Austin la București, care a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA.

“Relația dintre NATO și Rusia se află acum în cel mai scăzut punct de la sfârșitul Războiului Rece. Pentru noi, acesta nu este, de fapt, un argument împotriva dialogului, ci un argument în favoarea dialogului, pentru că exact atunci când vremurile sunt dificile, când avem provocări și probleme, așa cum avem acum, trebuie să ne așezăm la masă și să discutăm. (…) Și-au invadat vecinii, au anexat o parte a unei alte țări, investesc masiv în noi capacități nucleare și încalcă una dintre pietrele de temelie ale regimului nostru de control al armelor, Tratatul INF, care a dus la dispariția acestui tratat, se amestecă în procesele noastre democratice și am văzut că Rusia este responsabilă pentru acțiuni agresive împotriva aliaților NATO. Așadar, toate acestea au dus la eșecurile pe care le-am văzut în eforturile de a încerca să avem un dialog semnificativ cu Rusia. Dar vom continua să ne apărăm pe calea dialogului și, și mai devreme sau mai târziu, la un moment dat, este important să realizăm, și pentru Rusia, că vom trăi cu toții într-o lume mai sigură dacă ne angajăm într-un dialog semnificativ”, a declarat, pe larg, secretarul general al NATO.

Continue Reading

NATO

Miniștrii apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles. Ei vor lansa Fondul NATO pentru Inovare și vor adopta prima strategie aliată privind inteligența artificială

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din cele 30 de state membre ale NATO se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru a trasa cursul alianței în timp ce aceasta se modernizează și se adaptează la o lume dominată de competiția strategică, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă în care a prefațat agenda reuniunii care va implementa decizii luate la summitul de la Bruxelles din iunie 2021 și va pregăti summitul de la Madrid din 2022.

“Trebuie să ne păstrăm avantajul tehnologic”, a declarat Stoltenberg. “Conflictele viitoare vor fi purtate nu doar cu gloanțe și bombe, ci și cu bytes și big data. Vedem regimuri autoritare care se grăbesc să dezvolte noi tehnologii – de la inteligența artificială la sisteme autonome. Așadar, luăm măsuri suplimentare pentru a ne “pregăti pentru viitor” alianța noastră”, a continuat el.

Stoltenberg a anunțat că Alianța va lansa Fondul NATO pentru Inovare în cadrul reuniunii ministeriale. Fondul va dispune de peste un miliard de dolari pentru a sprijini dezvoltarea de tehnologii emergente și disruptive cu dublă utilizare, în domenii-cheie pentru securitatea aliată.

 

Fondul este legat de Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord – sau DIANA – asupra căruia șefii de stat au convenit la summitul de la Bruxelles din iunie. Înființarea acestui accelerator a fost mai întâi andosată de miniștrii de externe din NATO la 1 iunie 2021.

DIANA va avea sedii în Europa și în America de Nord și o rețea de centre de testare și site-uri de accelerare “pentru a valorifica inovația civilă pentru securitatea noastră”, a declarat secretarul general.

“Mulți aliați au făcut oferte pentru a găzdui aceste facilități, iar unele dintre ele vor fi puse în funcțiune anul viitor”, a mai anunțat el.

Atât acceleratorul, cât și fondul pentru inovare reprezintă măsuri decise la summitul NATO din iunie 2021 de Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri euro-atlantici.

“Avansăm cooperarea tehnologică între aliați în cadrul NATO, să promovăm interoperabilitatea și să încurajăm dezvoltarea și adoptarea de soluții tehnologice care să răspundă necesităților militare. În acest scop, vom lansa un Accelerator civil-militar al Inovării în Domeniul Apărării pentru spațiul nord-atlantic. De asemenea, agreăm să înființăm un Fond NATO pentru Inovare prin intermediul căruia aliații interesați pot contribui la sprijinirea noilor activități în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive, cu folosință duală, în domenii cheie pentru securitatea aliată”, se arată în comunicatul final al summitului.

Continuând pe tema tehnologiei de vârf, Stoltenberg a anunțat că miniștrii apărării vor conveni să elaboreze prima strategie a alianței privind inteligența artificială pentru a integra această tehnologie revoluționară în domenii precum analiza datelor, imaginile și apărarea cibernetică.

El a subliniat că strategia va stabili principiile de utilizare sigură și responsabilă a tehnologiei în conformitate cu dreptul internațional.

Pentagonul notează că aceasta este prima reuniune ministerială de apărare în persoană de la începutul pandemiei COVID-19 și că SUA vor fi reprezentate de secretarul apărării Lloyd Austin, care va sosi la reuniunea de la Bruxelles din România, acolo unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și s-a deplasat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii americani staționați acolo.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN23 mins ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din România: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH13 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA13 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.16 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA16 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

POLITICĂ19 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu20 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi23 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi23 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending