Cătălin Predoiu efectuează săptămâna viitoare prima vizită la Bruxelles după revenirea la Ministerul Justiției.

Potrivit agendei Comisiei Europene pentru săptămâna viitoare, acesta se va întâlni vineri, 10 decembrie, cu vicepreședintele Vĕra Jourová, comisarul european pentru valori și transparență, și cu Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție.

Vizita acestuia are loc la scurt timp după ce experți ai Comisiei Europene au avut la finalul lunii noiembrie o misiune de evaluare a  Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și a mecanismului statul de drept în țara noastră.

Discuțiile s-au axat în principal pe aspecte tehnice, fiind punctate progresele înregistrate de România față de momentul ultimului raport MCV din luna iunie, respectiv ultimului raport  privind situația statului de drept din luna iulie. De asemenea, întâlnirea a oferit Ministerului Justiției prilejul de a reitera angajamentul privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). 

Aceasta face obiectul îngrijorărilor exprimate de Comisia Europeană în cel de-al doilea raport privind situația statului de drept din România, publicat la mijlocul lunii iulie.

Potrivit documentului, se poate observa o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în România, în 2021, dar este punctată necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.

În ceea ce privește raportul referitor la evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia a salutat faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

Comisia Europeană a subliniat, în egală măsură, că așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură și că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept. 

De un raport favorabil al MCV depinde și aderarea României la Spațiul Schengen. 

Parlamentul European a adoptat deja un document prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestuia a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie primind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Guvernul Ciucă își propune în programul de guvernare al alianței PNL-PSD-UDMR ”să continue demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro” și pe cele ce vizează ”finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare”, axându-se pe ”progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc şi pe participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.”

Parlamentul European a dat undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen încă din 2011, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat joi, 2 decembrie, la Consiliul Energiei, la Bruxelles,  în cadrul căruia miniștrii energiei din UE au avut un schimb de opinii cu Comisia Europeană pe problematica creșterii prețurilor, se arată într-un comunicat de presă.

Virgil Popescu a informat asupra măsurilor adoptate de România la nivel național pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori – casnici, IMM, ONG-uri, spitale, etc. și a evidențiat că pe termen mediu și lung, România susține utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru a asigura securitatea aprovizionării și accesul la prețuri accesibile la energie.

„Pentru România, aceasta înseamnă utilizarea energiei din surse regenerabile, nucleare și gazelor naturale. Am solicitat Comisiei Europene să faciliteze investițiile în gaze naturale și energia nucleară în condițiile în care investitorii au nevoie de stabilitate și predictibilitate. Altfel riscăm să afectăm tranziția energetică”, a declarat Virgil Popescu.

Mai mult, ministrul energiei a susținut alături de colegii săi din Franța, Spania, Italia și Grecia, importanța de a avea o analiză mai atentă la nivel european asupra modului de îmbunătățire a cadrului legislativ al pieței de energie electrică și gaze naturale, „deoarece consumatorii finali trebuie să plătească prețurile corecte la energie și să fie protejați de volatilitatea excesivă a prețurilor”.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene. 

Tot în acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

Reamintim că România a propus, la începutul lunii octombrie, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre.