Connect with us

ROMÂNIA

Declarația finală de la Tallinn: Șase țări se alătură Poloniei și României ca investitori în Fondul Inițiativei celor Trei Mări, la care SUA asigură o finanțare de 30%

Published

on

© 3seas.eu/ Flickr

Estonia, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania și Slovenia au decis să alătura Poloniei și României în cadrul Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (I3M), instrument lansat cu ocazia summitului I3M de la București, din 2018, se arată în declarația finală a celui de-al cincilea summit al Inițiativei, de la Tallinn, desfășurat în sistem videoconferință în contextul pandemiei de COVID-19.

“Reafirmăm importanța Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări ca instrument de investiții pentru finanțarea proiectelor de conectivitate în regiunea celui trei mări”, se arată în declarația finală adoptată de președinții Austriei, Bulgariei, Croaţiei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României, Slovaciei şi Sloveniei.

În declarația lor, liderii central și est-europeni salută “decizia Estoniei, Letoniei, Ungariei, Bulgariei, Lituaniei și Sloveniei de a se alătura Poloniei și României ca investitori în Fondul de Investiții al Inițiativei celor trei Mări”.

De asemenea, cei 12 președinți au salutat anunțul SUA, făcut la Conferința de Securitate de la München din februarie 2020, cu privire la intenția lor de a investi până la 1 miliard de dolari în proiectele țărilor Inițiativei celor Trei Mări. 

Conform unui comunicat transmis CaleaEuropeană.ro, SUA au promis inițial cel puțin 300 de milioane de euro către Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, reprezentând 30% din capitalul actual al acestui fond, adică 900 de milioane de euro, un capital strâns prin parteneriate între cele 12 state și sectorul privat la nivel global.

Cu toate acestea, SUA au fost de acord să extindă angajamentul la 1 miliard de de dolari, respectând un anunț anterior al secretarului de stat Mike Pompeo în acest sens. Și în acest caz, SUA ar respecta principiul de 30%, întrucât Washington-ul va aloca această sumă atunci când capitalul acestui fond va ajunge la 3,4 miliarde de euro.

În context, liderii regionali au salutat “interesul și implicarea instituțiilor financiare europene și internaționale în Inițiativa celor Trei Mări și le încurajează să se alăture în calitate de investitori la fond”.

Citiți și Klaus Iohannis, la finalul Summitului celor Trei Mări: Trebuie să utilizăm fonduri europene și finanțări din partea SUA pentru proiectele strategice susținute de România

Citiți și Bogdan Aurescu, mesaj de la Washington la Summitul celor Trei Mări: Salut decizia SUA de a aloca până la un miliard de dolari pentru proiectele Inițiativei

Citiți și SUA, mesaj pentru protejarea “modului de viață transatlantic” către România și celelalte țări ale Inițiativei celor Trei Mări: Să menținem națiunile europene puternice, libere și aliniate cu Statele Unite

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Iniţiativa îşi propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creşterea convergenţei reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unităţii şi coeziunii în cadrul Uniunii; precum şi întărirea relaţiei transatlantice, prin stimularea prezenţei economice a Statelor Unite ale Americii în regiune.

Pentru România, summitul a avut loc într-un context special în care SUA au anunțat că vor începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest anunț are o dublă valoare strategică, referindu-se la proiectul feroviar RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa” și la traseul transeuropean Via Carpatia, ambele numărându-se între cele 27 de proiecte principale susținute de România și de Polonia în cadrul Inițiativei celor Trei Mări – Adriatică, Baltică, Neagră – platformă de cooperare prezidențială și de interconectare în domeniile transporturi, energie și digital inițiată care a atins deplina maturitate politică la summitul de la București din 2018.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis luni un mesaj cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, eveniment organizat anual de Muzeul de stat Auschwitz-Birkenau.

În acest context, șeful statului a subliniat importanța unor ”eforturi suplimentare în ceea ce privește educația cu privire la genocidul romilor” pentru a ne asigura că ”noile generații cunosc și păstrează viu adevărul”.

”În fiecare an, la data de 2 august, aducem un omagiu memoriei a jumătate de milion de copii, femei și bărbați romi care au fost uciși în Europa în perioada Holocaustului. Aceștia au fost victimele unui regim brutal, dezumanizant, care a promovat rasismul, antisemitismul, ura și intoleranța ca politici de stat. Rememorarea este o dimensiune fundamentală a vieții. În România, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, aproximativ 11.000 pierzându-și viața. Este de datoria noastră astăzi să le evocăm memoria și să ne asigurăm că astfel de atrocități nu se vor mai repeta. În acest moment, nevoia de aducere-aminte este mai importantă ca niciodată. În contextul recent creat de pandemia de COVID-19, observăm din nou o creștere alarmantă a rasismului, a antisemitismului și a discursurilor motivate de ură care vizează romii, în special în mediul online. Datoria noastră, ca lideri politici, este de a combate aceste evoluții, de a condamna public fără ezitare orice afirmație care incită la ură. De asemenea, trebuie să ne continuăm eforturile pentru a dezvolta instrumente adecvate, care să ne permită să ne protejăm societățile împotriva acestor amenințări”, a precizat Klaus Iohannis într-un mesaj remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a amintit că țara noastră a făcut ”pași importanți în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea rasismului și antisemitismului și poate fi acum considerată un model regional”.

”În mai 2021, am adoptat Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Această strategie ne permite să formăm mai bine funcționarii publici care se ocupă de acest fenomen și, de asemenea, să avem o mai bună colectare a datelor. La nivel internațional, România a fost una dintre țările care a susținut cu tărie, în 2020, adoptarea de către Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) a unei definiții de lucru, neobligatorie din punct de vedere juridic, a antițigănismului / discriminării împotriva romilor. A fost un proiect major al Președinției germane a IHRA, căruia i-am acordat sprijinul constant”, a detaliat președintele României.

Cu toate acestea, șeful statului a subliniat că ”trebuie făcute eforturi suplimentare în ceea ce privește educația cu privire la genocidul romilor”.

”Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene. Fiecare societate are această datorie fundamentală de a se asigura că noile generații cunosc și păstrează viu adevărul. Susținem eforturile consolidate de a include genocidul romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial în programele educaționale, precum și eforturile destinate protejării ultimilor supraviețuitori. Europa se bazează pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Promovarea diversității culturale, religioase și etnice este cel mai bun mod de a preveni conflictele și de a construi societăți democratice pașnice”, a mai spus Iohannis.

În încheiere, președintele României a reafirmat ”angajamentul ferm al țării mele în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, promovarea valorilor democratice și condamnarea hotărâtă a oricărui act rasist, combaterea discriminării, antisemitismului, extremismului, precum și a violenței rasiale sau etnice”.

Citiți și: 
Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului
Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Continue Reading

ROMÂNIA

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Published

on

© Lucian Bode/Facebook

Ministerul Afacerilor Interne va începe emiterea primelor 5000 de cărți de identitate electronice în cadrul unui proiect pilot desfășurat în Cluj-Napoca, a anunțat luni, 2 august, ministrul Lucian Bode, prezent, alături de primarul Emil Boc, la sediul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Cluj-Napoca, relatează Agerpres.

„Astăzi (2 august, n.r.) dăm startul emiterii cărţii de identitate electronică în cadrul unui proiect pilot, pentru care am ales municipiul Cluj-Napoca. Am găsit aici deschidere din partea domnului primar, Emil Boc, din partea echipei domniei sale, pentru implementarea acestui proiect pilot şi pentru acest lucru le mulţumesc, pentru interesul manifestat”, a declarat Lucian Bode.

 

Prin acest proiect pilot vor fi emise 5.000 de cărţi de identitate electronice. A avut loc şi o prezentare tehnică a proiectului.

„Doresc să mulţumesc echipelor tehnice ale ministerului Afacerilor Interne, care, în colaborare cu partenerii instituţionali, au pus în practică, prin forţe proprii, acest proiect pilot”, a mai precizat ministrul de interne Lucian Bode.

Citiți și MAI: Ce beneficii va aduce pentru cetățenii români cartea electronică de identitate în relația cu autoritățile și cu mediul privat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pe 4 august, iar pentru prima dată, va putea fi emis buletin și copiilor sub 14 ani. De altfel, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat în luna ianuarie a anului trecut că actualele cărți de identitate vor fi modificate, pentru a fi în conformitate cu reglementările dispuse de Uniunea Europeană.

Cartea electronică de identitate va ține locul cardului de sănătate, iar aceasta va putea fi folosită și la autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor statului și nu numai. Actul normativ include posibilitatea eliberării actului de identitate simplu, fără cip.

Autoritatea pentru Digitalizarea României amintește că Uniunea Europeană a subliniat încă din 2016 „necesitatea elaborării unor sisteme solide care să prevină abuzurile și amenințările la adresa securității interne provocate de deficiențe în ceea ce privește securitatea documentelor, în special legate de terorism și criminalitatea transfrontalieră”.

De asemenea, elimină barierele birocratice în identificarea persoanelor la nivelul întregii Uniuni Europene și contribuie la îmbunătățirea accesului la servicii pentru cetățenii europeni

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

Published

on

© European Parliament Media Center

Românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid, cu 49% faţă de media europeană de 41%, însă doar 23% dintre ei consideră că educaţia online funcţionează cum trebuie, cel mai scăzut procent din Europa, unde media este de 45%, potrivit studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”, citat de Agerpres

Studiul a fost realizat în 15 ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, pe un număr de 14.200 de respondenţi. Acesta şi-a propus să urmărească impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor şi percepţia asupra stilului de viaţă „la distanţă” accelerat de pandemie şi a influenţei acestuia în viaţa socială.

Viaţa la distanţă a devenit o realitate globală, care se răsfrânge atât în modul cum se desfăşoară activităţile cotidiene, cât şi relaţiile interumane. Însă, acest stil de viaţă, care a accelerat adoptarea soluţiilor digitale ca alternativă la lipsa sau limitarea interacţiunilor umane, nu este universal acceptat în rândul europenilor.

Ceea ce se remarcă la nivelul tuturor ţărilor chestionate, este o deschidere mult mai mare înspre a adopta soluţiile digitale şi a accepta aspectele vieţii la distanţă atunci când se discută despre partea practică şi funcţională a acestora. Astfel, când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalităţi administrative, acces la informaţii, consum cultural şi telemuncă, rezolvarea acestora fără a fi nevoie de prezenţa fizică este extrem de apreciată de europeni. În contrast, aspectele vieţii sociale şi relaţionale sunt experienţe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască faţă în faţă.

Deşi 8 din 10 consideră că distanţarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucură într-adevăr de acest nou mod de viaţă. Românii sunt printre cei mai categorici în a nu manifesta o deschidere prea mare către acest stil de viaţă, la fel ca restul ţărilor est-europene, privindu-l mai degrabă ca pe un cumul de constrângeri şi doar 18% dintre ei se declară adepţi ai acestuia.

Înainte de pandemie, România se număra printre ţările europene cu cea mai mică proporţie a angajaţilor care îşi desfăşurau activitatea şi din afara spaţiului de lucru efectiv sau a biroului. În prezent, românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% faţă de media europeană de 41%) şi doar 19% ar continua să lucreze exclusiv de acasă (vs. media europeană de 22%).

Cu privire la educaţia online, doar 23% dintre români consideră că lucrurile funcţionează bine în ţara lor, de departe cel mai scăzut procent din Europa (media europeană 45%). Respondenţii din Suedia, unde această metodă de învăţământ este răspândită pe scară largă, sunt de departe cei mai convinşi de eficacitatea sa (68%), urmaţi la distanţă de cei din Marea Britanie (57%) şi din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de funcţionarea a educaţiei online la ei în ţară, alături de români, sunt slovacii (31%) şi bulgarii (36%).

Rezultatele studiului L’Observatoire Cetelem, ediţia 2021, mai arată că şi în ceea ce priveşte telemedicina, românii sunt printre cei mai pesimişti în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan local. Doar 28% dintre români cred că lucrurile funcţionează cum trebuie, mai rezervaţi decât ei fiind bulgarii (17%) şi în aceeaşi măsură ungurii (28%).

Pe de altă parte, românii sunt printre cei mai entuziaşti referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarând că sunt interesaţi să încerce consultaţiile prin telemedicină, deşi nu au avut posibilitatea până acum (vs. 37% media europeană). Acest lucru relevă interesul crescut al românilor faţă de accesul la servicii medicale prin telemedicină, dar şi nevoia mare de informare şi de reglementare a acestui domeniu la noi în ţară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH5 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.5 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA7 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda7 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA8 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA7 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending