Connect with us

NATO

Declarația liderilor “București 9”, adoptată: Summitul NATO de la Vilnius trebuie să întărească apărarea pe flancul estic și să lanseze o direcție politică pentru aderarea Ucrainei la NATO când condițiile o vor permite

Published

on

© Administrația Prezidențială

Summitul de la Vilnius din luna iulie trebuie să întărească şi mai mult postura de apărare a NATO pe flancul estic pentru a descuraja şi a respinge orice oportunitate de agresiune, au transmis marți, la Bratislava, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului formatului “București 9” și care cuprinde, printre altele obiectivul lansării, tot la Vilnius, a unei noi direcții politice “care să ducă la aderarea Ucrainei la NATO, odată ce condițiile o vor permite”.

“Rusia este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și trebuie să fim pregătiți că va rămâne așa. Angajamentul NATO de a proteja fiecare centimetru din teritoriul aliat și față de Articolul 5 este de neclintit. Ne aşteptăm ca Summitul de la Vilnius să întărească şi mai mult postura de apărare a NATO pe Flancul Estic pentru a descuraja şi a respinge orice oportunitate de agresiune. În special, incluzând avansarea Apărării Înaintate cu forțe robuste pe teren, multi-domeniu și gata de luptă, inclusiv brigăzi în domeniul terestru, acolo unde este necesar, prepoziționarea echipamentelor și stocurilor, întăriri disponibile rapid, comandă și control și structuri de forță adecvate scopului și îmbunătățirea sau extinderea infrastructurii relevante, inclusiv extinderea sistemului de conducte al NATO”, se arată în declarația adoptată de președintele Klaus Iohannis și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria, în prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, cei nouă lideri au afirmat că Ucraina este parte integrantă a zonei euroatlantice și securitatea sa este interconectată cu cea a aliaților.

“Susținem cu fermitate aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei și reiterăm decizia de la București din 2008 conform căreia Ucraina va deveni membră a NATO. În acest sens, ne așteptăm ca, la Vilnius, să ne ridicăm relațiile politice cu Ucraina la un nou nivel și să lansăm o nouă direcție politică care să ducă la aderarea Ucrainei la NATO, odată ce condițiile o vor permite”, au mai transmis liderii.

 


Declaraţia Liderilor Formatului București 9 (Bratislava, 6 iunie 2023)

Noi, liderii din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria, ne-am întâlnit astăzi la Bratislava.

Salutăm participarea Secretarului General al NATO la întâlnirea noastră. În timp ce războiul continuă pe continentul european, am discutat împreună despre cele mai presante amenințări și provocări de securitate pentru regiunea noastră și întreaga zonă euroatlantică și am evaluat pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius.

Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.

Acesta este singurul mod de a restabili pacea și ordinea bazată pe norme în Europa. Condamnăm în cei mai fermi termeni posibili războiul brutal, nejustificat și ilegal împotriva Ucrainei.

Ucraina are dreptul legitim de a se apăra împotriva acestei agresiuni, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Carta ONU. Rusia trebuie să înceteze atacurile sale continue asupra populației și infrastructurii civile ucrainene, deportarea copiilor și violența sexuală în cadrul conflictului.

Responsabilii pentru crima de agresiune, toate atrocitățile și crimele de război trebuie trași la răspundere. Susținem instituirea unui mecanism juridic adecvat pentru a asigura răspunderea pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Vom continua să ajutăm Ucraina să ajungă la o soluție pașnică definită de propriile sale condiții, atât timp cât este necesar, inclusiv prin sprijin militar, financiar și umanitar. Țările noastre au oferit protecție celui mai mare număr de refugiați ucraineni.

Cerem Rusiei să înceteze imediat ostilitățile și să își retragă necondiționat forțele de pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei care facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei, inclusiv Belarus.

Rămânem hotărâți să susținem presiunea internațională asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni. Cerem ferm Belarusului să își înceteze complicitatea la agresiunea rusă care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional.

NATO a reacționat decisiv la deteriorarea drastică a securității euroatlantice cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Am sporit prezența militară aliată pe Flancul Estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră și ne întărim substanțial postura de descurajare și de apărare înaintată, ca măsuri defensive.

Rusia este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și trebuie să fim pregătiți că va rămâne așa. Angajamentul NATO de a proteja fiecare centimetru din teritoriul aliat și față de Articolul 5 este de neclintit.

Ne aşteptăm ca Summitul de la Vilnius să întărească şi mai mult postura de apărare a NATO pe Flancul Estic pentru a descuraja şi a respinge orice oportunitate de agresiune. În special, incluzând avansarea Apărării Înaintate cu forțe robuste pe teren, multi-domeniu și gata de luptă, inclusiv brigăzi în domeniul terestru, acolo unde este necesar, prepoziționarea echipamentelor și stocurilor, întăriri disponibile rapid, comandă și control și structuri de forță adecvate scopului și îmbunătățirea sau extinderea infrastructurii relevante, inclusiv extinderea sistemului de conducte al NATO (NATO Pipeline System).

Recunoaștem în special importanța îmbunătățirii apărării aeriene și antirachetă integrate pe o bază de rotație continuă pentru securitatea Flancului Estic. Susținem noile planuri regionale ale NATO ca piatră de temelie a apărării noastre colective modernizate și solicităm tuturor Aliaților să aloce forțe și capacități acestor activități.

Rusia și alți actori autoritari și concurenți strategici, și cei prin care acționează, precum și actori nestatali, folosesc atacuri hibride pentru a-și avansa obiectivele. Ei caută să exploateze deschiderea, interconectarea și digitalizarea noastră încercând să interfereze în procesele, instituțiile noastre democratice, promovând campanii de dezinformare.

Scopul lor este să submineze încrederea în societățile noastre, instrumentalizând chestiuni sensibile din punct de vedere politic, desfășurând activități maligne în spațiul cibernetic sau manipularea aprovizionării cu energie.

Acești actori maligni abuzează și de fluxurile migratorii. Toate aceste activități au devenit mai agresive, coordonate și menite să ne submineze unitatea, coeziunea, securitatea și stabilitatea.

Vom spori și investi mai mult, individual și colectiv, în capacitatea noastră de a ne pregăti, descuraja și apăra, în toate domeniile și în conformitate cu abordarea de tip 360 de grade a NATO. Toate acțiunile noastre trebuie să aibă alocate resurse adecvate și la dispoziție.

Ne așteptăm ca angajamentul de investiții în apărare de la Vilnius să prevadă că 2% din PIB pentru apărare este un minimum, nu un plafon, și încurajăm toți aliații să facă acest lucru.

Ne vom coordona activitățile pentru a ne extinde în continuare capacitățile de producție de apărare și pentru a ne consolida capacitățile și a ne asigura aprovizionarea adecvată.

Urăm bun-venit Finlandei ca nou membru al Alianței și sprijinim pe deplin Suedia ca să devină membru cu drepturi depline în curând. Aderarea lor întărește și mai mult Alianța și face regiunea Mării Baltice, precum și întreaga regiune euroatlantică, mai sigură.

Începând din februarie 2022, NATO și-a intensificat semnificativ asistența acordată Ucrainei, reflectând nevoile Kievului. Summitul de la Vilnius va consolida și mai mult sprijinul nostru politic și practic pentru Ucraina.

Ne propunem un pachet de sprijin mai robust, multianual și mai cuprinzător pentru Ucraina, care să-și consolideze capacitățile de apărare inclusiv prin implementarea standardelor NATO și creșterea interoperabilității cu NATO.

Vedem meritul propunerii mai multor Aliați de a înființa un Centru comun de analiză, instruire și educație cu Ucraina, cu sediul în Polonia. Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei, vom continua sprijinul nostru puternic pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a se apăra și de a atenua catastrofa umanitară. Aceste eforturi sunt complementare celor care oferă asistență militară bilaterală, inclusiv prin Grupul de contact pentru apărare al Ucrainei condus de SUA.

Ucraina este parte integrantă a zonei euroatlantice și securitatea sa este interconectată cu cea a Aliaților.

Susținem cu fermitate aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei și reiterăm decizia de la București din 2008 conform căreia Ucraina va deveni membră a NATO.

În acest sens, ne așteptăm ca, la Vilnius, să ne ridicăm relațiile politice cu Ucraina la un nou nivel și să lansăm o nouă direcție politică care să ducă la aderarea Ucrainei la NATO, odată ce condițiile o vor permite.

Vom continua sprijinul nostru pentru Ucraina pe această cale, și ca mijloc de a preveni repetarea agresiunii Rusiei.

Încurajăm Ucraina să-și continue reformele, în conformitate cu toate principiile Cartei privind un parteneriat distinct între Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Ucraina. Recunoaștem că reformele sunt esențiale pentru a promova progresul Ucrainei pe calea aderării la UE și NATO.

Vom continua eforturile noastre de a evalua și adapta abordarea NATO față de Rusia.

Recunoaștem pe deplin importanța strategică a regiunilor Mării Baltice, Mării Negre și Balcanilor de Vest pentru Alianță. Vom continua să consolidăm sprijinul NATO pentru Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova pentru a le consolida integritatea și rezistența împotriva oricărei influențe maligne. În acest sens, felicităm Republica Moldova pentru eforturile depuse de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea europeană.

La Summitul NATO de la Vilnius ne așteptăm să ne intensificăm cooperarea și cu țările care au idei similare și în special cu partenerii din Indo-Pacific și cu UE în abordarea unei game largi de provocări comune.

Contăm pe rolul responsabil al Chinei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Orice acordare de ajutor letal din partea Chinei agresorului rus ar fi inacceptabilă și ar prelungi conflictul și ar adânci instabilitatea globală.

Credem cu tărie că Summitul de la Vilnius va fi un succes istoric. Alianța este mai puternică și mai unită ca niciodată. Noi, țările din Formatul București 9, vom continua să lucrăm neobosit pentru a ne întări și mai mult unitatea și solidaritatea, legăturile transatlantice puternice și a ne consolida securitatea, apărarea și stabilitatea în regiunea euroatlantică.

Vom continua să facem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga regiune euroatlantică.


Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015.

Summitul B9 la nivelul șefilor de stat din regiune urmează reuniunilor la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării ai celor nouă țări de pe flancul estic – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, un format creat de președinții României și Poloniei în 2015.

În contextul summitului de la Vilnius din luna iulie, aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene.

De asemenea, aliații estici solicită un nou model de forțe, planuri de apărare îmbunătățite și apărare antiaeriană și antirachetă integrată pe flancul estic al NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

Published

on

© NATO

Argentina a cerut să devină “partener global” al NATO, solicitare transmisă formal Alianţei în cadrul unei întâlniri pe care ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, a avut-o la Bruxelles cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

“M-am întâlnit cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. I-am prezentat scrisoarea de intenție prin care se exprimă solicitarea Argentinei de a deveni partener global al acestei organizații. Vom continua să lucrăm la recuperarea legăturilor pentru modernizarea și antrenarea forțelor noastre la standardele NATO”, a scris Petri, pe Twitter.

“Este o mare plăcere să-i urez bun venit ministrului Apărării, domnul Petri, la Cartierul General al NATO. Argentina joacă un rol important în America Latină și salut cererea de astăzi de a explora posibilitatea de a deveni partener NATO. NATO colaborează cu o serie de țări din întreaga lume pentru a promova pacea și stabilitatea. O cooperare politică și practică mai strânsă ar putea fi benefică pentru ambele părți”, a declarat și Mircea Geoană, conform unui comunicat al Alianței.

Cei doi lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la provocările de securitate europene și latino-americane. Secretarul general adjunct a salutat rolul Argentinei în sprijinirea Ucrainei cu asistență umanitară vitală, inclusiv alimente, medicamente și sprijin pentru refugiați.

Dialogul politic al NATO cu Argentina a început în prima parte a anilor 1990. Ulterior, Buenos Aires a contribuit la operațiunile NATO de sprijinire a păcii în Bosnia și Herțegovina, precum și în Kosovo.

În prezent, Columbia este singura țară parteneră a NATO din America Latină.

Orice decizie cu privire la un parteneriat oficial ar necesita un consens din partea tuturor celor 32 de aliați.

Continue Reading

NATO

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

Published

on

© NATO Allied Air Command

Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

 

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.

Continue Reading

NATO

Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO

Published

on

© Universitatea din București/ Facebook

Reprezentanți ai Universității din București au participat, în calitate de special guests, la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă (Civil Protection Group) al NATO, care s-a desfășurat la sediul NATO din Bruxelles în perioada 15 – 16 aprilie 2024.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul a reunit reprezentanții tuturor țărilor NATO și partenere și a fost dedicat evoluțiilor și dezvoltărilor la nivel NATO în domeniul rezilienței.

În cadrul întâlnirii au avut loc discuții despre agenda Comitetului pentru Reziliență al NATO cu privire la aspectele civile în dezvoltarea conceptului de apărare colectivă, precum și informări și discuții privind instrumentele și capacitățile de evaluare a formelor și aspectelor rezilienței în domeniile de interes strategic.

Universitatea din București a fost reprezentată la eveniment de două cadre didactice ale Facultății de Administrație și Afaceri, prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică și prof. univ. dr. Elena Druică.

În ultimii patru ani, Universitatea din București a desfășurat, în colaborare cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un program de cercetare asupra rezilienței care a implicat dezvoltarea exploratorie a unor instrumente pentru evaluarea rezilienței societale în fața unei game variate de provocări, incluzând crize, șocuri și evoluții destabilizante, atât la nivel intern, cât și extern. Coordonată de prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică, această abordare inovatoare în direcția cercetării aplicate a fost considerată de autoritățile și experții organizației transatlantice ca fiind de o relevanță specială pentru agenda NATO și de interes aplicat pentru toate țările membre și partenere.

„Participarea Universității din București la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă al NATO a fost un moment care a marcat din nou recunoașterea internațională a calității cercetărilor noastre și a contribuției noastre la dezvoltarea conceptelor și analizelor aplicate de reziliență societală. În ultimii patru ani, în colaborare strânsă cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, am dezvoltat o linie inovatoare de cercetări aplicate care contribuie semnificativ la evaluarea și îmbunătățirea capacității de protecție în fața unor riscuri și provocări la nivel național și internațional, reflectând încă o dată aplicabilitatea practică a cercetărilor realizate de experții noștri pentru politicile și deciziile publice”, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

Prototipul unui instrument de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de către echipa de cercetători a UB a fost prezentat în cadrul sesiunii plenare și a fost primit cu mare interes de participanți, ceea ce a demonstrat succesul colaborării instituționale între UB și structurile naționale de profil, precum Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Rezultatele prezentate la Bruxelles reflectă angajamentul și contribuția României la promovarea parteneriatelor strategice, concretizând, încă o dată, angajamentul Universității din București pentru cercetarea de vârf.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL1 hour ago

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

SUA1 hour ago

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

SCHENGEN1 hour ago

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

ROMÂNIA DIGITALĂ10 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA16 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.17 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA17 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA18 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA18 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending