Connect with us

NATO

Declarația resetării apărării NATO a fost adoptată de liderii euro-atlantici: Rusia a spulberat pacea în Europa. Am plasat 40.000 de soldați pe flancul estic, înființăm patru grupuri de luptă – unul în România – și vom consolida semnificativ postura de apărare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Liderii celor 30 de națiuni aliate în cadrul NATO, reuniți într-un moment critic pentru securitatea euro-atlantică, au decis la summitul extraordinar de la Bruxelles să consolideze postura NATO de descurajare și apărare pe termen lung, să acorde un sprijin suplimentar Ucrainei și să impună noi costuri Rusiei pentru că a readus războiul pe continentul european și “a spulberat pacea” în Europa. Reafirmând angajamentul de “fier” pentru articolul 5 din Tratatul NATO, Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri aliați au decis înființarea a patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

“Vom accelera acum transformarea NATO pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului Concept strategic la Madrid. Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii, vom consolida, de asemenea, în mod semnificativ postura noastră de descurajare și apărare pe termen lung și vom continua să dezvoltăm întreaga gamă de forțe și capacități pregătite necesare pentru a menține o descurajare și o apărare credibile”, au transmis Biden, Macron, Iohannis, Scholz, Johnson, Erdogan, Duda și ceilalți lideri euro-atlantici într-o declarație în 14 puncte, prima demonstrație de unitate transatlantică a zilei de la Bruxelles, unde vor mai avea loc summit-uri ale G7 și ale Uniunii Europene.

Declarația integrală este disponibilă aici.

Noi, șefii de stat și de guvern ai celor 30 de aliați NATO, ne-am întâlnit astăzi pentru a aborda agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat pacea în Europa și provoacă suferințe și distrugeri umane enorme.

Condamnăm invazia Rusiei în Ucraina în cei mai fermi termeni posibili. Îi cerem președintelui Putin să oprească imediat acest război și să retragă forțele militare din Ucraina și solicităm Belarusului să pună capăt complicității sale, în conformitate cu Rezoluția privind agresiunea împotriva Ucrainei adoptată la Adunarea Generală a ONU din 2 martie 2022. Rusia ar trebui să se conformeze hotărârii din 16 martie a Curții Internaționale de Justiție a ONU și să suspende imediat operațiunile militare. Atacul Rusiei asupra Ucrainei amenință securitatea globală. Agresiunea sa asupra normelor internaționale face ca lumea să fie mai puțin sigură. Retorica escaladată a președintelui Putin este iresponsabilă și destabilizatoare.

Ucrainenii au inspirat lumea prin rezistența eroică la războiul brutal de cucerire al Rusiei. Condamnăm cu fermitate atacurile devastatoare ale Rusiei asupra civililor, inclusiv asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Vom colabora cu restul comunității internaționale pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili de încălcarea dreptului umanitar și internațional, inclusiv a crimelor de război. Suntem profund îngrijorați de riscul crescut de violență sexuală și de trafic de persoane. Îndemnăm Rusia să permită accesul umanitar rapid, sigur și neîngrădit și trecerea în siguranță a civililor și să permită livrarea de ajutor umanitar la Mariupol și în alte orașe asediate. Condamnăm, de asemenea, atacurile împotriva infrastructurii civile, inclusiv cele care pun în pericol centralele nucleare. Vom continua să contracarăm minciunile Rusiei cu privire la atacul său asupra Ucrainei și să demascăm narațiunile fabricate sau operațiunile “false flag” fabricate pentru a pregăti terenul pentru o nouă escaladare, inclusiv împotriva populației civile din Ucraina. Orice utilizare de către Rusia a unei arme chimice sau biologice ar fi inacceptabilă și ar avea consecințe grave.

Rusia trebuie să demonstreze că este serioasă în ceea ce privește negocierile prin implementarea imediată a unei încetări a focului. Solicităm Rusiei să se angajeze în mod constructiv în negocieri credibile cu Ucraina pentru a obține rezultate concrete, începând cu o încetare a focului durabilă și trecând la o retragere completă a trupelor sale de pe teritoriul ucrainean. Continuarea agresiunii Rusiei în timp ce au loc discuții este deplorabilă. Susținem eforturile Ucrainei de a obține pacea, precum și pe cele întreprinse pe cale diplomatică de aliați pentru a influența Rusia să pună capăt războiului și să ușureze suferința umană.

Suntem pe deplin solidari cu președintele Zelenski, cu guvernul Ucrainei și cu curajoșii cetățeni ucraineni care își apără patria. Îi onorăm pe toți cei uciși, răniți și strămutați de agresiunea Rusiei, precum și pe familiile acestora. Ne reafirmăm sprijinul nostru de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, care se extind până la apele sale teritoriale.

Ucraina are un drept fundamental la autoapărare în temeiul Cartei Organizației Națiunilor Unite. Din 2014, am oferit un sprijin extins pentru capacitatea Ucrainei de a-și exercita acest drept. Am instruit forțele armate ucrainene, consolidând capacitățile și capacitățile militare ale acestora și sporindu-le reziliența. Aliații NATO și-au intensificat sprijinul și vor continua să ofere în continuare sprijin politic și practic Ucrainei, pe măsură ce aceasta continuă să se apere. De asemenea, aliații NATO vor continua să ofere asistență în domenii precum securitatea cibernetică și protecția împotriva amenințărilor de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară. Aliații NATO oferă, de asemenea, un sprijin umanitar extins și găzduiesc milioane de refugiați. Miniștrii de externe vor discuta în continuare despre sprijinul nostru pentru Ucraina atunci când se vor reuni în aprilie.

Suntem uniți în hotărârea noastră de a contracara încercările Rusiei de a distruge bazele securității și stabilității internaționale. Cerem Rusiei și Belarusului să dea socoteală. Sancțiuni masive și costuri politice grele au fost impuse Rusiei pentru a pune capăt acestui război. Rămânem hotărâți să menținem o presiune internațională coordonată asupra Rusiei. Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu părțile interesate relevante și cu alte organizații internaționale, inclusiv cu Uniunea Europeană. Coordonarea transatlantică rămâne crucială pentru un răspuns eficient la criza actuală.

Facem apel la toate statele, inclusiv la Republica Populară Chineză (RPC), să susțină ordinea internațională, inclusiv principiile suveranității și integrității teritoriale, așa cum sunt consacrate în Carta ONU, să se abțină de la sprijinirea în orice mod a efortului de război al Rusiei și să se abțină de la orice acțiune care ajută Rusia să eludeze sancțiunile. Suntem îngrijorați de recentele comentarii publice ale oficialilor RPC și solicităm Chinei să înceteze să mai amplifice relatările false ale Kremlinului, în special în ceea ce privește războiul și NATO, și să promoveze o soluționare pașnică a conflictului.

Ne menținem angajamentul față de principiile fundamentale care stau la baza securității europene și globale, inclusiv față de faptul că fiecare națiune are dreptul de a-și alege propriile acorduri de securitate, fără interferențe externe. Ne reafirmăm angajamentul față de politica ușilor deschise a NATO în temeiul articolului 10 din Tratatul de la Washington.

Oferim sprijin personalizat partenerilor afectați de amenințările și interferențele rusești și ne vom intensifica asistența pentru a-i ajuta să reziste influenței maligne a Rusiei și pentru a le consolida capacitatea de rezistență, pe baza cererilor partenerilor noștri și a programelor noastre de parteneriat de lungă durată. În aprilie, miniștrii de externe vor examina propuneri concrete pentru consolidarea sprijinului nostru pentru acești parteneri.

Vom continua să luăm toate măsurile necesare pentru a proteja și apăra securitatea populațiilor noastre aliate și fiecare centimetru de teritoriu aliat. Angajamentul nostru față de articolul 5 din Tratatul de la Washington este de fier.

Ca răspuns la acțiunile Rusiei, am activat planurile de apărare ale NATO, am desfășurat elemente ale Forței de reacție a NATO și am plasat 40.000 de soldați pe flancul nostru estic, împreună cu mijloace aeriene și navale semnificative, sub comanda directă a NATO, sprijinite de desfășurările naționale ale aliaților. De asemenea, înființăm patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Luăm toate măsurile și deciziile pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților în toate domeniile și cu o abordare la 360 de grade. Măsurile noastre rămân preventive, proporționale și fără escaladare. Vom accelera acum transformarea NATO pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului Concept strategic la Madrid. Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii, vom consolida, de asemenea, în mod semnificativ postura noastră de descurajare și apărare pe termen lung și vom continua să dezvoltăm întreaga gamă de forțe și capacități pregătite necesare pentru a menține o descurajare și o apărare credibile. Aceste măsuri vor fi sprijinite de exerciții consolidate, cu un accent sporit pe apărarea colectivă și pe interoperabilitate.

Sporim reziliența societăților noastre și a infrastructurii noastre pentru a contracara influența malignă a Rusiei. Ne consolidăm capacitățile și apărările cibernetice, oferindu-ne sprijin reciproc în cazul unor atacuri cibernetice. Suntem pregătiți să impunem costuri celor care ne fac rău în spațiul cibernetic și sporim schimbul de informații și cunoașterea situației, îmbunătățim pregătirea civilă și ne consolidăm capacitatea de a răspunde la dezinformare. De asemenea, ne vom îmbunătăți pregătirea și gradul de pregătire în cazul amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Vom lua decizii suplimentare atunci când ne vom reuni la Madrid.

Măsurile pe care le luăm pentru a asigura securitatea alianței noastre și a zonei euro-atlantice vor necesita resurse adecvate. Aliații își măresc substanțial cheltuielile de apărare. Astăzi, am decis să ne accelerăm eforturile pentru a ne îndeplini angajamentul față de Promisiunea de investiții în domeniul apărării în integralitatea sa. În conformitate cu angajamentul nostru prevăzut la articolul 3 din Tratatul de la Washington, ne vom consolida în continuare capacitatea individuală și colectivă de a rezista tuturor formelor de atac. La reuniunea noastră de la Madrid, vom prezenta planuri suplimentare privind modul în care vom respecta angajamentul. Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o provocare fundamentală la adresa valorilor și normelor care au adus securitate și prosperitate pentru toți pe continentul european. Alegerea președintelui Putin de a ataca Ucraina este o greșeală strategică, cu consecințe grave și pentru Rusia și pentru poporul rus. Rămânem uniți și hotărâți în determinarea noastră de a ne opune agresiunii Rusiei, de a ajuta guvernul și poporul Ucrainei și de a apăra securitatea tuturor aliaților.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

Published

on

© NATO

NATO ”condamnă escaladarea Iranului”, care a recurs sâmbătă la un atac fără precedent asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere” pentru ca actualul ”conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a Alianţei, informează AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm escaladarea Iranului în timpul nopţii, îndemnăm la reţinere şi urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei. Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a subliniat purtătoarea de cuvânt, Farah Dakhlallah, într-un comunicat.

Mesaje similare au fost transmise și de Statele Unite și Uniunea Europeană. În plus, liderii G7 urmează să se reunească prin videoconferință, o întâlnire similară urmând să aibă loc și la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. 

Citiți și: Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, din Irak și din Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

Published

on

© Administrația Prezidențială

România nu a cheltuit 2,5% din produsul intern brut (PIB) pentru bugetul apărării, așa cum și-a asumat, din motive care țin de inflație, de lipsa lichidităților la momentul achiziției, dar și de lipsa echipamentelor care ar fi trebuit achiziționate, a transmis joi președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului a participat la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Vilnius, acolo unde a fost întrebat care este explicația pentru care România a cheltuit 1,6% din PIB pentru apărare în 2023 dintr-un buget alocat de 2,5%.

“Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu”, a precizat președintele.

 

Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem“, a explicat el.

Potrivit lui Iohannis, al doilea factor au fost dificultățile bugetare create și de inflație și de multe ale probleme pe care le-am avut.

Disponibilitatea, deci banii lichizi, nu a existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie, și, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil”, a subliniat președintele.

El a indicat că aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.

“Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis Klaus Iohannis.

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară, în timp ce 78% dintre cetățenii români susțin creșterea bugetului apărării, relevă datele raportului NATO pentru anul 2023, dat publicității la jumătatea lunii martie de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Raportul de anul acesta plasează România sub alte 19 state membre ale NATO, fiind pentru a treia oară din 2017 încoace când România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare, în timp ce 2023 a fost primul an în care România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

Țări precum România, Olanda, Franța, Norvegia sau Germania nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare.

O evoluție a cheltuielilor bugetare pentru apărare ale României arată un buget de 2,07% din PIB în 2020, de 1,88% în 2021 și de 1,75% în 2022.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat cu omologii din Europa Centrală și de Est despre candidatura sa la șefia NATO: Până nu avem unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic. Mai este cale lungă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, că a discutat, în marja Summitul celor Trei Mări, şi chestiuni legate de NATO şi despre candidatura sa la funcţia de secretar general, menţionând că decizia se ia în consens şi, până când nu se obţine unanimitate, nu se va hotărî “absolut nimic”.

“Am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO şi de candidatura mea. Însă vreau să clarific aici o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obţine prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri şi aşa mai departe. Deci, nu are foarte mult rost să ne uităm la câţi au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi, până atunci, mai este cale lungă”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe de presă la finalul summitului celor Trei Mări de la Vilnius.

El a fost întrebat la finalul reuniunii de la Vilnius dacă a discutat în întâlnirile pe care le-a avut despre candidatura sa la funcţia de secretar general al NATO şi pe ce sprijin se bazează. Șeful statului a avut, la Vilnius, întrevederi bilaterale cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu președintele Letoniei, Edgars Rinkevics.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Tot de la Bruxelles, Slovacia a apreciat drept “legitimă” candidatura președintelui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, în vreme ce Republica Cehă s-a arătat favorabilă pentru o numire a premierului olandez demisionar Mark Rutte în fruntea Alianței.

Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.

Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. De asemenea, premierul Sloveniei a anunțat că ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, deși și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO5 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G78 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA10 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending